Rezumat teză doctorat - USAMV Cluj-Napoca

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratAceste rezultate evidenţiază influenţa pozitivă exercitată de fertilizarea minerală înasociere cu cea organică asupra rezistenţei puieţilor de gorun la atacul făinării. Remarcămvarianta de fertilizare ce constă din asocierea N 80 P 80 K 80 cu dejecţii avicole care s-adovedit a conferi atât cea mai mare rezistenţă puieţilor de gorun la atacul ciuperciiMicrosphaera abbreviata, alături de stimularea cea mai mare a creşterii acestora atât lanivelul diametrului la colet, cât şi a înălţimii. Dacă se analizează nivelul corelaţiilordintre variantele de fertilizare şi gradul de atac, se constată liniaritatea dependenţeiacestora, evidenţiindu-se totodată două situaţii diferite. Astfel, între gradul de atac alfăinării şi fertilizarea minerală cu cele trei doze de NPK există o corelaţie puternicăpozitivă (+ 0,875) şi reprezentativă în proporţie de 76,50%, ceea ce conduce la afirmaţiacă odată cu creşterea dozei de fertilizare cu NPK, se constată, simultan, creşterea graduluide atac.În anul experimental 2009, au fost obţinute rezultate aproape similare ca evoluţie,anului experimental anterior în ceea ce priveşte gradul de atac al făinării, cu menţiuneacă, în condiţiile climatice ale acestui an experimental, mai puţin favorabile dezvoltăriiciupercii Microsphaera abbreviata, gradul de atac mediu înregistrat a fost cu 52% mairedus, comparativ cu anul 2008. Cel mai ridicat grad de atac al ciupercii Microsphaeraabbreviata asupra puieţilor de gorun a fost înregistrat şi în anul experimental 2009, devarianta care a fost fertilizată la nivelul solului cu doza maximă de fertilizant mineral,respectiv N 80 P 80 K 80 (6,31%), urmată de gradele de atac înregistrate la celelalte doze defertilizant mineral N 60 P 60 K 60 (5,54%) şi N 40 P 40 K 40 (4,83%), gradul de atac asupravariantei martor (4,33%) situându-se pe locul cinci. Cele mai mici grade de atac au fostînregistrate în cazul variantei de fertilizare organo-minerală N 80 P 80 K 80 + G, respectiv2,73% şi NH 4 NO 3 + G pentru doza N 60 şi 4,53% pentru doza N 80 .În condiţiile utilizării ca variantă martor a celei nefertilizate (tabelul 4), au fostobţinute diferenţe pozitive, în favoarea variantei martor, la toate pragurile desemnificaţie, cu excepţia variantelor fertilizate cu îngrăşământ mineral N 80 P 80 K 80 (-2,45%, corespunzătoare clasei de omogenitate BC), pentru care s-a obţinut cea mai marediferenţă, în valori absolute, la pragul de semnificaţie 5%, urmată de cele între martor şifertilizanţii minerali N 60 P 60 K 60 (- 1,21%), N 40 P 40 K 40 (- 0,50%) şi NH 4 NO 3 (33%)N 80 (-18