Rezumat teză doctorat - USAMV Cluj-Napoca

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratCAPITOLUL VIIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ASUPRAPUIEŢILOR DE GORUN (QUERCUS PETRAEA) ŞI INDICATORII DECALITATE AI SOLULUI ŞI VARIANTELE DE FERTILIZARE ÎN PERIOADAEXPERIMENTALĂ7.1.REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ASUPRAPUIEŢILOR DE GORUN ŞI INDICATORI AI CALITĂŢII SOLULUI, 2008 - 2009Dacă se studiază evoluţia gradului de atac al făinării (Microsphaera abbreviata)asupra puieţilor de gorun din toate variantele experimentale în funcţie de principaliiindicatori ai calităţii solului (pH, humus, conţinut în azot, fosfor şi potasiu), în anulexperimental 2008, se constată, cu excepţia interrelaţiei grad de atac al făinării –conţinutul solului în potasiu, că există o dependenţă neliniară între parametrii analizaţi(fig. 31). Din acest motiv s-a optat pentru calculul corelaţiei (R) şi a coeficientului dedeterminaţie (R 2 ), pentru cazurile amintite utilizând testul neparametric a lui Spearman.Doar pentru relaţia liniară (grad de atac al făinării – conţinutul solului în potasiu)corelaţia s-a exprimat cu ajutorul coeficientului Pearson.Dacă se analizează, pe ansamblul variantelor experimentale, corelaţiile dintregradul de atac al făinării şi ceilalţi indicatori agrochimici ai solului studiaţi (tabelul 1), seconstată că există corelaţii negative, slabe, între gradul de atac al făinării şi humus (-0,339), azot (- 0,346) şi fosfor (- 0,313) care sunt aplicabile doar la o proporţie redusă dinprobă (11,40%, 11,90% şi respectiv 9,70%) şi nesemnificative, toate caracterizate deneliniaritate. Rezultă deci, chiar în condiţiile unei reprezentativităţi mici şi foarte mici,faptul că amplitudinea gradului de atac al făinării este redusă de un conţinut mai mare înhumus, azot şi fosfor al solului pe care sunt cultivaţi puieţii de gorun.Corelaţia dintre gradul de atac al făinării şi conţinutul de potasiu din sol, spredeosebire de celelalte corelaţii studiate (tabelul 1), este liniară, însă negativă şi foarteslabă (- 0,086) practic nereprezentativă (R 2 = 0,007). Astfel, putem remarca faptul că deşi14