www.dacoromanica.ro

XIX
locurI, a sari unele cuvinte, neputind fi cetite de
eit in 2 ocht. Ajunge la trivial, qi-tt face impresiunea
unuI batrin Idra rezerve la guru. Cetitoril
singuri vor aprecia cartea, iar cit pentru aceia a
earor fami1i slut ocarite §i spuse supt adevärata
lor fatrt, litsgm pe sama lor a verifica sail protesta.
Orteare ar fi defectele de stil, libertatea de
expresiuni, un lucru ramine in piceoare : Mannscriptul
de fata e epopeea comica, a unet clase
spre sfirsitul et. Autorul da si el lovitura de gratie
acelet clase putrede, care supt pompa orientall
si de strada, ist ascundea toate slabaciunile
pilcatosenfile
qi eT.
Recunosc ca manuscriptul pacatueote prin multe
gresele de fond in ceea ce priveste origina unor
familit boerestT. Era grett Paharniculul C. Sion
sg,
stie despre toate familiile de boerl timpul de
eind dateazg. AzY si inca tot n-am putea spune
multe, de si s-a publicat ceva. Acolo insa unde
autorul vorbeste de timpul rail, de oamenit pe
care I-a apucat, notitele lul sint interesante. Ceteasca
cineva despre Sutu, despre Negruzzi i va
vedea modul cum stie s povesteasca.
77.
Pentru a incheia aceasta introducere, dator
sint ell. cel intliti a complecta i indrepta cele ce
le spune autorul despre familia Ghibanescu ; Paharnicul
C. Sion crede ea neamul Ghibaneseu e
din last de foe, si crt e o porecla data unul pasear
din Tatarasl, care aducea in tirg spre vinzare
ghibuni, un fel de peqte lat care pe alocurea sa
maT nume0e costr4.
Mal apol Mihai Voda Sturza in dArnicia lut de
a da titlurI de boerit pe banl 1-a flout comis.
Familia G hi banescu e original% din tinutul Facialut,
i anume in satul Delenit, uncle din cele maT
vechi timpuri gasim vechiul batrin a luf Ohiban,
care mergea de la valea Moisi AO la polana Zyurii.