www.dacoromanica.ro

XX
SA ne oprim putin asupra numelut Numele de
azi Ghibdnescu e o formatiune nouA, caci gasim
douit sufixe : eseu ca sufix patronimic, asa de rAspindit
azi in familiile burgheze. Forma mal yecite
era Ghiban, cum si az1 o poartA razasii din
*chiopeni si Deleni, care sint multi la numAr.
Ghiban cuprinde in sine sufixul slavon an, care
s-a alipit dap sec!. al XIV-a, de oare ee o sama
de cuvinte straine veal au schimbat pe an in
in ea Rine, jupin, pe cind altele de la suta a
XIVa in coaee watt maT schimbat pe an, ea : fi-
gala,
ar»tan, Pa;w«n, Ghiban. A &test sufix an s-a
extins, apoI la o suma do cuvinte latine, de for-.
matiune nona ; asa din lung avem lungan, ca din
Dinga, Dinyani.
Radacina primiIivI. e dar Ghib. Care sri-i fie
intalesul ? Ghib ar sta In legatura cu Gheb (gibbus)
prin o slabire de vocalii din cauza ecentultn.
care s-a scoborit pc sufix ; Ghiban ar veni dar
din Gheban, cum lungan din lung. E greti de admis
accasta, maT ales citi dacA ar fi o pore ela
romineascii, apol ar fi mai genera' A. pe cind din
contra e foarte restrinsit.
Din gheb avem ghebos ca porecla, iar nu gheban.
Trebue sit vedem dar in Ghib un radical slay a) ;
si in adevar radicalul slay rIli6 (rz.R) euprinde
in sine ideea de ntirare, n,ldriio (rhisuz). De
la acest radical derivii ghibuese, yhibaeM, prin
oi. NOTA. Muntenii au familia 1311)411e:0;u, care ar da radicalul
Bib ; apm zic bibanoala, la cea ce not zicem buzdegeeneola,
batae. Radicalul Bib in loc de Ghib na e primitiv,
cacti ar urma ca Moldovenit Lau schimbat in Ghib,
dupä caracterul general al gramlut de a schimba n g on
ce h urmat de i. Dar aici s-a intimplat din contra, ca si
ia
cuvintul Morila in Ric de Moyhila, forma veehe i norecta,
; carturaril Moldoveni s-au fora de a eerie Mojild
crezind ci r e moldovenism, ca in jk in loc do vie. Forma
dar Biboneacn rata de Ghiboneveu, e ea j pihid fa-ta de
chibrit, loop falti do door.