CUPRINS - Muzeul Judetean Teleorman

Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice şi arheologice 177
globulari de aramă, cu urechiuşa din sârmă (Pl.LXXXIII/13-14), atât în bordeie cât şi în
cimitir. Din inventarul funerar provin două inele din bronz, realizate dintr-o bandă care, prin
batere, a format o plăcuţă ovală ce a rămas nedecorată (Pl.LXXXIII/10) şi un pandantiv oval,
în formă de chaton, decorat cu o bandă de puncte şi cu bucla de prindere în formă de S, cu un
capăt lipit (Pl.LXXXIII/12). Dintr-un cercel de argint au rămas numai veriga din sârma
subţire şi lipitura, probabil a unei mărgele metalice. Dintre accesorii s-au identificat o
cataramă de fier, confecţionată în formă de trapez cu colţurile rotunjite şi laturile ondulate şi
mai multe anouri din fier de la o cămaşă de zale (Pl.LXXXIII/9).
B. Materialul arheologic din fortificaţii.
Cetatea Turnu. Piesele epigrafice şi sculpturale, din marmură şi piatră ca şi
blocurile din piatră de talie provin din zidurile refăcute de turci, în special din zidul turnului
central. Acestea au fost aduse de peste Dunăre, din castrul roman de la Oescus, transformat de
turci în carieră. Faptul este confirmat de o inscripţie găsită chiar în ruinele cetăţii şi publicată
în CIL, III, 753. S-au găsit în total cincisprezece piese, dintre care patru sunt blocuri de piatră
cu inscripţii, trei fragmente de stele funerare, trei fragmente din câte un relief, probabil de
sarcofag, două fragmente de arhitravă ionică, două fragmente din câte un capitel de pilastru,
un bloc de calcar în formă de capitel şi o piatră de calcar cu o inscripţie în limba slavonă ce
datează din anii 1397-1398 când cetatea numită Holovnic a fost înnoită de Baiazid Ildirim 1072 .
În decursul săpăturilor s-au descoperit doar două monede: un taler olandez probabil de la
începutul sec. al XVII-lea şi o monedă de bronz găurită, neidentificată. De-a lungul timpului
au fost descoperite şi mai multe piese de armament: două ţevi de puşcă de fier, două ţevi de
puşcă de bronz, mai multe fragmente de ţeavă de tun şi multe ghiulele de piatră şi fier,
crampoane de fier, alice de plumb de diferite dimensiuni 1073 . Ceramica descoperită în
campaniile postbelice, în cantitate destul de importantă, aparţine atât tipului de vase
nesmălţuite cât şi celor smălţuite şi acoperă cronologic intervalul din sec. XIV-XIX, dar este
atât de fragmentată încât din ea nu se pot reconstitui profile întregi şi cu atât mai multe vasele.
În depunerile legate de prima fază a cetăţii s-au descoperit fragmente de oale cu toartă, cu
pereţii subţiri şi buza dreaptă şi evazată sau uşor albiată, căni cu gura înaltă şi picior profilat,
asemănătoare cu cele documentate la Coconi şi Zimnicea, fragmente mici de căni parţial
smălţuite şi de farfurii şi străchini decorate cu sgraffito şi smalţ 1074 . Din fazele mai noi ale
cetăţii, materialul ceramic este la fel de fragmentat şi cuprinde părţi din vase largi, smălţuite
1072 Gr. Florescu, op. cit, p. 27-33.
1073 Ibidem, p. 34.
1074 Gh. I. Cantacuzino, Cetăţile medievale, p. 116.