CUPRINS - Muzeul Judetean Teleorman

Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice şi arheologice 201
Duşăştii de Sus 1269 , pe care, în etape succesive, o continuă până în 1657 1270 , pentru care a
plătit un total 850 de bani, 1500 de aspri, 49 de ughi şi 3 costande de aur.
Tot Bunea cumpără în anul 1642 rumâni cu moşiile lor în Comăneşti, cu 18 ughi 1271
şi în aceeaşi perioadă o parte de ocină la Grozeşti, cu 900 de bani, unde mai cumpără o parte
în 1646, cu 700 de bani 1272 . În acelaşi an, în hrisovul prin care Matei Basarab îi întăreşte
boierului Bunea proprietăţile, sunt specificate în Teleorman şi partea de moşie Calofireasca,
luată cu 2000 de aspri, şi moşia de 120 de stânjeni de la Găvăneşti, pentru care a plătit 1700
de aspri, alţi rumâni cu ocinile lor la Rumânaţi. În Vlaşca sunt întărite moşia de la Grădiştea
din Coastă, moştenită de la mama lui, jupâneasa Maria, şi părţile cumpărate de el aici de la
mai mulţi megieşi, împreună cu viile de la Albaşi, pentru care a plătit în total 4050 de aspri,
precum şi moşia cu via din Budeni, care l-a costat 6100 de aspri, pe lângă alte sate şi moşii
din Muscel, Dâmboviţa, Saac, Slam şi Brăila 1273 . În anul 1651 Bunea sluger Grădişteanu
cumpără 3 rumâni cu moşiile lor la Finţeşti, cu 6600 de bani 1274 şi alţi rumâni cu moşiile lor la
Orbeasca de Sus, pentru 6480 de bani 1275 ; în anul următor alţi megieşi din Boteni-Vlaşca i s-
au vândut cu moşiile lor din acest sat 1276 . Acelaşi Bunea, ajuns vistier cumpără trei rumâni cu
fiii şi moşiile lor la Balomireşti, cu 12.2000 de bani 1277 şi jumătate din satul Năneşti din
Vlaşca, ultimul fiind întărit de Matei Basarab prin hrisovul din 26 decembrie 1655 1278 , în care
se întăreşte şi o ultimă cumpărare de moşie cu rumâni la Grădiştea de Jos. Bunea a fost
proprietar şi la Ulmenii de Sus, unde cumpărase 280 de stânjeni, la care era parte şi fiul său
Vâlcu, după cum se menţionează într-un document din 1671 1279 .
Toţi cei trei fii ai lui Bunea Grădişteanu, Vâlcu, Grigore şi Nica au avut o bună
ascensiune politică, ei fiind, ca mari dregători, membri în divanul domnesc. Acesta a fost
probabil şi unul din motivele pentru care au reuşit să sporească substanţial averea şi aşa
bogată a tatălui lor. Dintre ei numai Nica, ajuns mare armaş, se pare că nu a avut o preocupare
constantă şi de lungă durată de a procura noi posesiuni. Doi din fiii acestuia i-au urmat
exemplul şi nu au avut nici dregătorii, unul singur, Bunea, contribuind alături de ceilalţi doi
Grădişteni, unchii săi, la creşterea vastului domeniu seniorial al familiei. De altfel, în zapisul
1269 Ibidem, doc. 251, p. 120-121.
1270 Doc. Tel., doc. 407, p. 186.
1271 Ibidem, doc. 794, p. 347.
1272 Doc. Tel., doc. 337, p. 163.
1273 DRH, vol. XXI, doc. 217, p. 242-245.
1274 Cat. Doc. Ţ. Rom., vol. VII, doc. 499, p. 180.
1275 Ibidem, doc. 511, p. 184.
1276 DRH, vol. XXXVII, doc. 86, p. 73.
1277 Cat. Doc. Ţ. Rom., vol. VIII, doc. 689, p. 320-321.
1278 Ibidem, doc. 752, p. 347.
1279 Doc. Tel, doc. 547, p. 232.