Botanica Sistematica.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
Botanica Sistematica.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
Botanica Sistematica.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Botanica</strong> sistematica<br />
Semestrul al II-lea
Obiectivele disciplinei:<br />
ï Cunoa terea si in˛elegerea principalelor<br />
categorii sistematice<br />
ï Intelegerea criteriilor evolutioniste care stau la<br />
baza clasificarii plantelor<br />
ï Familiarizarea cu sistemele <strong>de</strong> clasificare a<br />
plantelor bazate pe filogenie<br />
ï Cunoasterea caracterelor generale, precum si a<br />
reprezentatilor pentru increngaturile, clasele,<br />
subclasele, ordinele, familiile cele mai<br />
reprezentative <strong>de</strong> talofite si cormofite
ï Originea Cormofitelor;<br />
ï Increngatura Pterydophyta: caractere generale,<br />
clasificare, reprezentanti, importanta<br />
ï Increngatura Pinophyta: caractere generale,<br />
clasificare, reprezentanti, importanta<br />
ï Increngatura Magnoliophyta: caractere<br />
generale, clasificare, reprezentanti: Clasa<br />
Magnoliatae (Dicotyledonatae) subclase:<br />
Magnoliidae, Hamamelidae, Rosidae,<br />
Dilleniiidae, Caryophyllidae, Asteridae; Clasa<br />
Liliatae (Monocotyledonatae) cu subclasele:<br />
Alismidae, Liliidae, Arecidae.
Subclasa Magnoliidae<br />
(Polycarpicae)<br />
ï angiospermele cele mai primitive, lemnoase i ierboase care au<br />
ap„rut Ón Jurasic i sunt cunoscute fosile din Cretacicul inferior<br />
ï tr„s„turi <strong>de</strong> primitivitate precum: polimeria uneori inconstant„;<br />
elementele periantului, gineceului i androceului dispuse spirociclic,<br />
rar ciclic, receptaculul alungit, conic, cu VLPHWULH DFWLQRPRUIă, rareori<br />
zigomorf„. Periantul este simplu sau dublu, dialisepal i dialipetal.<br />
Androceul este polimer<br />
ï Gineceul este policarpelar, apocarp, rar sincarp, cu placenta˛ie<br />
marginal„. Ovulul este crasinucelat cu dou„ integumente.<br />
ï Fructele pot fi : folicule, achene, nucule, capsule, bace, drupe.<br />
Polenizarea este entomogam„, rareori anemogam„.<br />
ï Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biochimic con˛in un alcaloid specific din grupa<br />
fenilalaninei i baze <strong>de</strong> benzilizochinolin (aporfina).<br />
ï Pe baza caracterelor morfo-anatomice, biochimice, serologice,<br />
magnolii<strong>de</strong>le sunt consi<strong>de</strong>rate un important centru genetic, din care<br />
au <strong>de</strong>rivat celelalte grupe <strong>de</strong> angiosperme
ï subclasa cuprin<strong>de</strong> urm„toarele ordine:<br />
ï Magnoliales<br />
ï Piperales<br />
ï Ranunculales<br />
ï Aristolochiales<br />
ï Rafflesiales<br />
ï Nymphaeales<br />
ï Papaverales
Ordinul Magnoliales<br />
ï arbori i arbu ti cu vase lemnoase<br />
primitive (trahee i trahei<strong>de</strong><br />
ï Drimys lemnul secundar este homoxil<br />
fiind constituit numai din trahei<strong>de</strong> cu<br />
punctua˛iuni areolate<br />
ï Frunzele sunt simple, Óntregi sau lobate,<br />
coriacee, alterne, stipelate i con˛in celule<br />
secretoare <strong>de</strong> uleiuri eterice
ï Florile sunt mari, actinomorfe i au o structur„<br />
primitiv„, receptaculul fiind conic, iar pe el fiind<br />
dispuse aciclic, spirociclic sau ciclic numeroase<br />
sepale i petale libere i Ón num„r ne<strong>de</strong>terminat<br />
ï rar sunt achlami<strong>de</strong>e, <strong>de</strong> obicei sunt<br />
haplochlami<strong>de</strong>e sau heterochlami<strong>de</strong>e<br />
ï Sunt unisexuate sau bisexuate, androceul fiind<br />
format din stamine libere, cu antere mari, iar<br />
gineceul este policarpelar p‚n„ la monocarpelar
ï Dintre substan˛ele frecvent Ónt‚lnite la<br />
reprezentan˛ii acestei subclase se pot cita:<br />
uleiurile esen˛iale bogate Ón hidrocarburi<br />
aromatice (cimol, timol, eugenol, borneol,<br />
geraniol, camfor, pinen, limonen etc) i<br />
numero i alcaloizi precum: tulipiferina,<br />
trilobina, dafnandrina, anterospermina,<br />
laurelina etc
Familia Magnoliaceae<br />
ï reprezentan˛i lemno i spontani Ón regiunile cal<strong>de</strong><br />
tropicale i subtropicale i cultiva˛i Ón regiunile temperate<br />
ï arborii i arbu tii au frunze mari simple, alterne i<br />
stipelate, iar la unele specii persistente.<br />
ï Florile sunt mari, polimere, hermafrodite,<br />
homochlami<strong>de</strong>e cu periant petaloid.<br />
ï Au numeroase stamine i un gineceu polimer, superior<br />
constituit din numeroase carpele libere dispuse spiralat<br />
pe receptaculul conic<br />
ï )RUPXOD IORUDOă HVWH XUPăWRDUHD: P∞A∞G∞. Polenizarea<br />
este entomofil„. Fructele pot fi <strong>de</strong> tip folicul„, capsul„,<br />
nucul„, bac„.<br />
ï Familia cuprin<strong>de</strong> peste 200 <strong>de</strong> reprezentan˛i
Genul Magnolia<br />
ï M. acuminata, M. stellata, M. grandiflora<br />
(figura 56), M. x soulangiana. Sunt specii<br />
exotice unele originare din Extremul<br />
Orient, altele din America <strong>de</strong> Nord. La noi<br />
sunt cultivate ca specii ornamentale.
ï O specie<br />
cultivat„ Ón scop<br />
ornamental este<br />
arborele lalea<br />
Lirio<strong>de</strong>ndron<br />
tulipifera cu<br />
frunzele lirate i<br />
cu flori galbene<br />
asem„n„toare<br />
lalelelor. Este<br />
originar din<br />
America <strong>de</strong><br />
Nord.
Familia Winteraceae<br />
ï SODQWH OHPQRDVH DOH FăURU OHPQ QX<br />
con˛ine trahee doar trahei<strong>de</strong> cu<br />
punctua˛iuni areolate. Sunt r„sp‚ndite Ón<br />
Asia <strong>de</strong> Sud-Est, Australia, America <strong>de</strong><br />
Sud i Central„.<br />
ï Specia cea mai cunoscut„ este Drimys<br />
winteri din Chile i Argentina care are<br />
propriet„˛i antiscorbutice i tonice.
Familia Lauraceae<br />
ï inclu<strong>de</strong> numai specii lemnoase (peste 1000) cu frunze<br />
persistente, coriacee, bogate Ón uleiuri eterice.<br />
ï r„sp‚ndite Ón regiunile tropicale, subtropicale i<br />
mediteraneene.<br />
ï Florile sunt mici, unisexuate sau hermafrodite, <strong>de</strong> regul„<br />
pe tipul trei, diplochlami<strong>de</strong>e i homoiochlami<strong>de</strong>e, cu<br />
dispozi˛ie ciclic„ <strong>de</strong>monstr‚nd un caracter <strong>de</strong><br />
superioritate fa˛„ <strong>de</strong> celelalte magnolii<strong>de</strong><br />
ï 3ROHQL]DUHD HVWH HQWRPRILOă. Fructele sunt drupe sau<br />
bace<br />
ï Familia are reprezentan˛i cu importan˛„ economic„, o<br />
serie <strong>de</strong> specii fiind aromatice
Laurus nobilis dafin sau laur<br />
ï DUERUH PHGLWHUDQHHDQ, cu flori unisexuate<br />
ale c„rui frunze scurt pe˛iolate, Óngust<br />
lanceolate, cu margini ondulate, pieloase,<br />
glabre, con˛in uleiuri eterice datorit„ c„rora<br />
sunt utilizate Ón gastronomie, LDU IUXFWHOH<br />
cu p‚n„ la 30% ulei aromat sunt utilizate<br />
Ón medicin„. Florile sunt unisexuate, mici,<br />
albe-verzui dispuse Ón raceme sau umbele<br />
la axila frunzelor.Fructul este o bac„<br />
ovoid„ in˛ial ver<strong>de</strong>, apoi neagr„.
ï At‚t frunzele c‚t i fructele sunt utilizate Ón<br />
atonii stomacale, boli nervoase, spasme,<br />
gastralgii, stimulente ale digestiei i ale<br />
poftei <strong>de</strong> m‚ncare
Cinnamomum camphora (arborele<br />
ï este un arbore<br />
originar din<br />
sudul Chinei i<br />
Japoniei i are<br />
frunze<br />
semperviresce<br />
nte. Toate<br />
organele<br />
plantei sunt<br />
bogate Ón<br />
uleiuri eterice<br />
folosite Ón<br />
medicin„ i<br />
industrie.<br />
<strong>de</strong> camfor)
C. aromaticum si C. cassia<br />
ï este arborele <strong>de</strong><br />
scor˛i oar„ <strong>de</strong> China<br />
ï iar C. zeylanicum<br />
arborele <strong>de</strong> scor˛i oar„<br />
din Sri Lanka.<br />
ï Ritidomul ramurilor<br />
tinere ale acestor arbori<br />
este aromat i utilizat Ón<br />
arta culinar„, dar i Ón<br />
industrie
Ordinul Piperales<br />
ï 1300 <strong>de</strong> specii ierboase i lemnoase din zonele<br />
tropicale.<br />
ï Structura tulpinii eate primitiv„ ca a altor magnoliate, dar<br />
apar i unele tr„s„turi specifice liliatelor (dispozi˛ia<br />
fasciculelor conduc„toare).<br />
ï Florile sunt bi- sau unisexuate, grupate Ón spice sau cime<br />
<strong>de</strong>se, achlami<strong>de</strong>e, cu num„r variabil <strong>de</strong> stamine i<br />
carpele.<br />
ï Fructele sunt bace cu pericarp sub˛ire.<br />
ï Piper betel (betelul) din ale c„rui frunze se fabric„ betelul<br />
(care se mestec„) utilizat ca stimulant al digestiei Ón<br />
˛„rile orientale
Piper nigrum piperul<br />
ï care este o lian„ originar„ din Malayezia i<br />
cultivat„ Ón multe regiuni tropicale;
Piper betel
Ordinul Aristolochiales<br />
ï o pozi˛ie sistematic„ incert„ din pricina<br />
asem„n„rilor morfo-anatomice i serologice at‚t<br />
cu magnolialele, c‚t i cu ranunculalele<br />
ï Cuprin<strong>de</strong> o singur„ familie Aristolochiaceae<br />
alc„tuit„ din cca 400 <strong>de</strong> specii ierboase, pu˛ine<br />
lemnoase, cu flori ciclice actinomorfe sau<br />
zigomorfe, epigine cu formula floral„: P(3),<br />
(3+3)A6+6; 3+3G(6-4). Fructul este o bac„ sau<br />
o capsul„
Aristolochia clematitis m„rul<br />
lupului, cucurbe˛ea<br />
ï HVWH R SODQWă SHUHQă, volubil„ frecvent„ prin tuf„ri uri, cr‚nguri,<br />
z„voaie, vii, margini <strong>de</strong> drumuri i p„duri la c‚mpie i <strong>de</strong>al. Are Ón<br />
sol un rizom cilindric, scurt i ramificat, JDOEHQ-brun din care pornesc<br />
r„d„cini adventive. Tulpina este erect„ cu noduri evi<strong>de</strong>nte la nivelul<br />
c„rora se Óndoaie Ón zig-zag. Frunzele sunt ovat triunghiulare, cu<br />
baza ad‚nc cordat„, v‚rf rotunjit, pieloase, lung-pe˛iolate, alterne.<br />
Florile sunt hermafrodite, zigomorfe, c‚te 3-5 la axila frunzelor.<br />
Periantul este tubulos, palid-g„lbui, dilatat la baz„, iar la v‚rf<br />
terminat cu o prelungire ligulat„. Œn interiorul tubului periantului se<br />
g„sesc peri rigizi cu v‚rful Óndreptat Ón jos, care Ómpiedic„ ie irea<br />
insectelor care p„trund Ón interior. $ELD GXSă SROHQL]DUH, perii se<br />
usuc„ eliber‚nd insecta captiv„. Androceul are 6 stamine<br />
concrescute cu gineceul din 6 carpele. Acesta din urm„ are ovar<br />
inferior, stil scurt i un stigmat Ón form„ <strong>de</strong> disc cu 6 lobi. Fructul este<br />
globulos, galben-verzui, <strong>de</strong>schiz‚ndu-se prin 6 valve.
ï Toate organele plantei con˛in acid aristolochic, ulei volatil,<br />
aristolochin„, magnoflorin„, acid citric, <strong>de</strong>riva˛i flavonici, VăUXUL<br />
minerale etc. Planta HVWH WR[LFă PDL DOHV SHQWUX DQLPDOH.<br />
ï Frunzele i rizomul au importan˛„ terapeutic„. Are propriet„˛i<br />
antiinfec˛ioase, stimuleaz„ granula˛ia i epitelizarea, PăUH te<br />
rezisten˛a fagocitar„ a leucocitelor, m„re te capacitatea <strong>de</strong><br />
rezisten˛„ a organismului fa˛„ <strong>de</strong> agen˛ii patogeni, compenseaz„<br />
sc„<strong>de</strong>rea fagocitozei dup„ administrarea <strong>de</strong> antibiotice, corticoizi,<br />
citostatice; Ón ginecologie a dat rezultate bune Ón oligomenoree,<br />
dismenoree, sterilitate, , stimularea corpului galben Ón tulbur„rile <strong>de</strong><br />
menopauz„. Homeopatic mic oreaz„ timpul <strong>de</strong> s‚ngerare. Asociat„<br />
cu Echinacaea se folose te ca cicatrizant. La administr„ri repetate<br />
acizii aristolochici se acumuleaz„ Ón organism, Ón circula˛ia enterohepatic„<br />
i provoac„ un efect favorabil <strong>de</strong> lung„ durat„ asupra unor<br />
infec˛ii cronicizate const‚nd din fistule anale, fistule <strong>de</strong>ntare, pl„gi<br />
greu vin<strong>de</strong>cabile. Au ac˛iune antibiotic„ i antitumoral„.<br />
Medicamente cu acizi aristolochici se utilizeaz„ Ón laringite, faringite,<br />
bron ite cronice, ulcera˛ii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cubitus, osteomielit„. Tratamentele<br />
se fac doar sub supraveghere medical„ <strong>de</strong>oarece planta este toxic„.
Asarum europaeum piperul lupului,<br />
pochivnic,<br />
ï plant„ ierbacee, peren„ prin p„duri <strong>de</strong> foioase.<br />
Are un rizom scurt superficial, ramificat i<br />
albicios <strong>de</strong> pe care pornesc r„d„cini adventive<br />
firoase. Tulpinile aeriene pornesc din rizom,<br />
Ónalte <strong>de</strong> 4-10 cm, acoperite la baz„ cu catafile<br />
brune. Frunzele sunt circular-reniforme,<br />
hibernante, lung pe˛iolate. Florile sunt Óntunecat<br />
purpurii, solitare cu perigon actinpmorf urceolat<br />
campanulat. Rizomul, dar i celelalte p„r˛i ale<br />
plantei au un miros pronun˛at <strong>de</strong> piper.
ï Planta con˛ine ulei eteric format din azaron„,<br />
al<strong>de</strong>hid„ azarilic„, acetat <strong>de</strong> bornil, terpene etc.<br />
alcaloizi, glicosizi, tanin, vitamine C i B, VăUXUL<br />
minerale. Uleiul eteric confer„ propriet„˛i iritante.<br />
Principiile active au ac˛iune vomitiv„ i<br />
stimuleaz„ expectora˛ia. Se utilizeaz„ Ón<br />
bron ite acute i cronice, VLOLFR]ă SXOPRQDUă<br />
Ónso˛it„ <strong>de</strong> astm bron ic. Œn doze reduse are<br />
propriet„˛i diuretice, sudorifice i antibiotice pe<br />
un num„r mare <strong>de</strong> germeni patogeni. Poate fi<br />
utilizat„ ca plant„ <strong>de</strong>corativ„ Ón zonele<br />
Ómp„durite din parcuri.
Ordinul Nymphaeales<br />
ï cuprin<strong>de</strong> plante acvatice care au structur„<br />
apropiat„ magnolialelor i ranunculalelor,<br />
dar prezint„ i unele caractere <strong>de</strong><br />
monocotile primitive.<br />
ï Florile sunt polimere, rar trimere,<br />
hemiciclice, cu gineceu apocarp sau<br />
sincarp
Familia Nymphaeaceae<br />
ï este format„ din specii acvatice fixate cu rizomi<br />
i r„d„cini adventive. Florile mari sunt emerse,<br />
bisexuate, homoio- VDX KHWHURFKODPLGHH,<br />
hipogine p‚n„ la perigine. Androceul este format<br />
din numeroase stamine (care se transform„<br />
treptat Ón petale). Gineceul este policarpelar,<br />
apocarp, rar sincarp, cu pozi˛ie variabil„.<br />
Formula floral„ este: K5-4C∞-6A∞-6G(∞-3).<br />
Fructele sunt nucule sau bace
Nymphaea alba nuf„rul alb<br />
ï vegeteaz„ Ón ape st„t„toare sau lin curg„toare,<br />
fiind o specie ocrotit„. Rizomul bine <strong>de</strong>zvoltat<br />
este t‚r‚tor pe fundul bazinului, frunzele au<br />
limbul ovat pielos, cu diametrul 10-30 cm, cu<br />
nervuri proeminente pe fa˛a inferioar„, foarte<br />
lung pe˛iolate. Florile lung pedunculate sunt<br />
albe, mari, cu caliciul din 4 sepale caduce,<br />
corola din cca 20 <strong>de</strong> petale care treptat trec Ón<br />
stamine, androceul din numeroase stamine, au<br />
antere cu polen spinos ornamentat aspru;<br />
gineceul cu ovar acoperit cu stamine p‚n„<br />
aproape <strong>de</strong> v‚rf i 8-24 stigmate plane, galbene.
ï Din rizom s-au izolat alcaloizii nimfein, nufarin,<br />
glicozidul nimfalin cu efect cardiotonic, substan˛e<br />
tanante, amidon, glucoz„, gr„simi.<br />
ï Principiile active din flori au efecte sedativnervoase<br />
cu rezultate bune Ón insomnii,<br />
anafrodisiace, iar cele din rizom acelea i efecte,<br />
Ón plus tonic-nutritive, astringente.<br />
ï Ornamental se poate utiliza la <strong>de</strong>corarea<br />
lacurilor amenajate Ón zone <strong>de</strong> c‚mpie i<br />
colinare
Nuphar lutea QXIăU JDOEHQ<br />
ï este plant„ peren„ care populeaz„ acelea i<br />
biotopuri ca i specia prece<strong>de</strong>nt„. Rizomul este<br />
repent, frunzele ovate, inciz-cordate, cu pe˛ioli<br />
foliari, triunghiulari, lungi, Oă˛i˛i spre baz„. Florile<br />
sunt galbene, mici, cu miros puternic. Caliciul<br />
este format din 4-7 sepale mari ovate u or<br />
concave, corola din 10-20 <strong>de</strong> petale ovate mai<br />
mici i mai scurte <strong>de</strong>c‚t sepalele, androceul din<br />
numeroase stamine linear alungite cu antere<br />
Óndoite, iar gineceul Ón form„ <strong>de</strong> butelie, cu<br />
stigmat discoidal. Fructul este baciform cu<br />
semin˛e numeroase bogate Ón amidon.
ï Din rizom au fost izola˛i alcaloizi dintre care mai<br />
important este tiobinuforindina cu propriet„˛i antibiotice i<br />
antitrichomonazice, amidon, glucoz„, tanin.<br />
ï Popula˛ia nordic„ folose te rizomii ca aliment. Se<br />
consum„ pr„ji˛i Ón gr„sime, iar usca˛i i m„cina˛i dau o<br />
f„in„ ce poate fi folosit„ la p‚ine, supe, sosuri. Locuitorii<br />
Deltei consum„ fructele mature, numite ìsmochine <strong>de</strong><br />
balt„î.<br />
ï Industrial rizomii pot fi folosi˛i la t„b„citul pieilor i vopsit.<br />
ï Florilor li se atribuie propriet„˛i sedative astringente, LDU<br />
rizomilor propriet„˛i antibiotice, antitrichomonazice,<br />
emoliente i astringente.<br />
ï Œn lacuri i bazine din parcuri are un efect <strong>de</strong>corativ<br />
<strong>de</strong>osebit.
N. lotus var.thermalis (dre˛e sau<br />
lotus)<br />
ï se Ónt‚lne te Ón apele termale din p‚r‚ul<br />
Pe˛ea (l‚ng„ Ora<strong>de</strong>a) i este ocrotit„ ca<br />
relict ter˛iar. Victoria regia HVWH XQ QXIăU FX<br />
frunze mari, p‚n„ la 2m i flori cu diametru<br />
<strong>de</strong> p‚n„ la 50cm. Este r„sp‚ndit„ Ón<br />
bazinul Amazonului. La noi se cultiv„ doar<br />
Ón sere
Ordinul Ranunculales<br />
ï este Ónrudit cu magnolialele prezent‚nd caractere apropiate cum ar fi:<br />
elementele florale cu dispozi˛ie spirociclic„, androceu i gineceu polimere,<br />
carpele libere, iar din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biochimic au reac˛ie serologic„<br />
pozitiv„, cantitate redus„ <strong>de</strong> fermen˛i, numero i alcaloizi caracteristici<br />
pentru fiecare specie, precum i diverse saponine. Aceste reac˛ii biochimice<br />
<strong>de</strong>monstreaz„ existen˛a unui metabolism specific, pronun˛at i un nivel<br />
energetic sc„zut.Toate acestea sunt indicii ale unei mari vechimi<br />
filogenetice.<br />
ï Cu toate aceste asem„n„ri se i <strong>de</strong>osebesc <strong>de</strong> magnoliale prin c‚teva<br />
caractere <strong>de</strong> superioritate precum:<br />
ï -consisten˛a ierboas„ a majorit„˛ii speciilor;<br />
ï -lipsa r„d„cinii principale;<br />
ï -stomate anomocitice (f„r„ celule anexe);<br />
ï -lipsa pungilor secretoare <strong>de</strong> uleiuri eterice;<br />
ï -majoritatea au Ónveli ul floral diplochlami<strong>de</strong>u;<br />
ï -unele specii mai evoluate au flori zigomorfe;<br />
ï -ovule anatrope bogate Ón albumen;<br />
ï -la unii reprezentan˛i precum Podophyllum, fasciculele libero-lemnoase sunt<br />
r„sp‚ndite Ón tulpin„ ca la Liliatae;<br />
ï Ordinul este consi<strong>de</strong>rat ca unul <strong>de</strong> mare importan˛„ filogenetic„, din el<br />
<strong>de</strong>riv‚nd multe grupe <strong>de</strong> angiosperme. Conform sistemului <strong>de</strong> clasificare<br />
acceptat ordinul cuprin<strong>de</strong> dou„ familii: Ranunculaceae i Berberidaceae
Familia Ranunculaceae<br />
ï familie important„ prin numero ii reprezentan˛i larg r„sp‚ndi˛i Ón majoritatea<br />
fitocenozelor. Sunt plante ierboase, anuale p‚n„ la perene, mai rar lemnoase,<br />
arbustive. R„d„cina principal„ dispare timpuriu fiind Ónlocuit„ <strong>de</strong> r„d„cini secundare,<br />
adventive. Frunzele stipelate sau nu Ónregistreaz„ o mare varietate <strong>de</strong> m„rimi i<br />
forme, cele bazale fiind pe˛iolate, iar cele superioare sesile, dispuse altern.<br />
ï Florile sunt hermafrodite, rar unisexuate, actinomorfe, excep˛ional zigomorfe, dispuse<br />
Ón inflorescen˛e cimoase sau racemoase. 5HFHSWDFXOX DUH IRUPă FYDVLFRQLFă SH HO<br />
fiind dispuse spiralat, ciclic sau hemiciclic elementele florale. Periantul poate fi<br />
haplochlami<strong>de</strong>u trimer sau diplochlami<strong>de</strong>u pentamer. La unele specii unele petale se<br />
transform„ Ón nectarine sau la altele, glan<strong>de</strong>le nectarine sunt la baza petalelor Óntr-o<br />
gropi˛„ (fovea) acoperit„ cu un solzi or.<br />
ï Androceul este polimer, cu stamine libere, iar gineceul, <strong>de</strong> asemenea polimer, rareori<br />
din 2 sau o singur„ carpel„ i foarte rar sincarp, GH UHJXOă VXSHULRU.<br />
ï Formula floral„ este: P3+3;A∞G∞;K10-5C∞-5A∞G∞-1.<br />
ï Polenizarea este entomofil„, anemofil„ i ornitofil„. Datorit„ gineceului apocarp<br />
fructele sunt <strong>de</strong> regul„ multiple: polifolicule, polinucule, bace, cu UăVSkQGLUH<br />
anemochor„, zoochor„ i hidrochor„. Embrionul este mic cu dou„ cotiledoane,<br />
except‚nd cazurile c‚nd un cotiledon este avortat sau se produce o sincotilie. Din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biochimic ranunculaceele sunt bine echipate cu glicozi<strong>de</strong> (cimarina,<br />
adonitotoxina, heleborina, korelborina) i alcaloizi (aconitina, <strong>de</strong>cozina, <strong>de</strong>lzonina<br />
etc.).<br />
ï Arealul ranunculaceelor se Óntin<strong>de</strong> pe tot Globul, dar cu prec„<strong>de</strong>re Ón climatul<br />
temperat. Œn flora ˛„rii noastre sunt peste 110 specii Ómp„r˛ite Ón patru subfamilii.
Helleborus purpurascens ñsp‚nzul-<br />
ï plant„ r„sp‚ndit„ prin p„duri i poieni, mai ales Ón<br />
regiunile <strong>de</strong> <strong>de</strong>al i munte. Œn sol posed„ un rizom <strong>de</strong> pe<br />
care se <strong>de</strong>zvolt„ o tulpin„ erect„ bifurcat ramificat„ <strong>de</strong><br />
p‚n„ la 50 <strong>de</strong> cm Ón„l˛ime. Frunzele bazale sunt lung<br />
pe˛iolate, palmat sectate, cu segmente Óntregi sau<br />
sectate, iar cele tulpinale sunt tot mai scurt pe˛iolate<br />
p‚n„ la sesile, iar lamina celor superioare <strong>de</strong>vine<br />
tripartit„. Œnflore te prim„vara timpuriu, sepalele sunt<br />
purpurii pe fa˛a extern„, persistente Ón timpul fructific„rii<br />
iar petalele sunt transformate Ón nectarine. Androceul are<br />
numeroase stamine, iar gineceul din 4-6 carpele<br />
concrescute la baz„. Fructele sunt folicule comprimate<br />
lateral, cu rostru lung, pe dos cu caren„ i pe laturi cu<br />
nervuri.<br />
ï
ï Con˛ine alcaloizi ca heleborina, heleborein„,<br />
heterozi<strong>de</strong> etc fiind o plant„ toxic„, dar utilizat„<br />
i Ón farmacoterapia popular„ i tiin˛ific„.<br />
Dozele mici administrate au efecte cardiotonice.<br />
Extractul <strong>de</strong> sp‚nz se utilizeaz„ la prepararea<br />
Boicilului, medicament antireumatismal. Œn<br />
practica veterinar„ pentru tratarea pestei la<br />
porcine i ovine i pentru prevenirea bolilor<br />
infec˛ioase se face un implant cu r„d„cin„ <strong>de</strong><br />
sp‚nz perfor‚ndu-se lobul urechii i<br />
introduc‚ndu-se un fragment <strong>de</strong> r„d„cin„.
Caltha laeta-calcea calului-<br />
ï cre te prin biotopuri ml„ tinoase, b„l˛i. Are frunze mari,<br />
lucioase, reniform-cordate, cu margini din˛ate i flori cu<br />
periant simplu, petaloid, <strong>de</strong> culoare galben-aurie.<br />
Œnflore te la Ónceputul verii i este toxic„ datorit„<br />
con˛inutului <strong>de</strong> protonemonin„, jervina, heleborina,<br />
berberina.<br />
ï<br />
ï Œn unele zone ale ˛„rii este utilizat„ Ón alimenta˛ie.<br />
Frunzele op„rite pentru a distruge toxinele se folosesc la<br />
sarmale, r„d„cina uscat„ i pr„jit„ se potae consuma,<br />
bobocii florali mura˛i Ón o˛et sunt folosi˛i ca surogat al<br />
caperelor (Capparis spinosa). P„r˛ile aeriene con˛in<br />
principii active cu ro diuretic, laxativ, sedativ. Poate fi<br />
plantat„ Ón zonele ume<strong>de</strong> din parcuri av‚nd un efect<br />
<strong>de</strong>corativ <strong>de</strong>osebit Ón timpul Ónfloritului.
Nigella arvensis ñnegru ca-<br />
ï are importan˛„ filogenetic„ <strong>de</strong>oarece<br />
prezint„ fenomenul <strong>de</strong> sincarpie. Are<br />
funze Óngust divizate i flori albastre<br />
Vegeteaz„ pe terenuri ari<strong>de</strong> din sudul ˛„rii.<br />
ï Din acela i gen este N. damascena<br />
cultivat„ ca plant„ ornamental„ i<br />
condimentar„
ï Fruct <strong>de</strong> Nigella<br />
damascena
Nigella sativa<br />
ï plant„ ierbacee anual„, medicinal„, cultivat„ i s„lb„ticit„ prezent„<br />
prin sem„n„turi. R„d„cina este pivotant„ sub˛ire, tulina cilindric„<br />
p„roas„, simpl„ sau ramificat„, frunze alterne <strong>de</strong> 2-3 ori sectate cu<br />
lacinii liniare. Florile albe, solitare Ón v‚rful tulpinii au Ónveli ul floral<br />
petaloid cu 5 foliole albe cu v‚rful alb„strui-verzui, 5-8 nectarii<br />
bilabiate, androceul din numeroase stamine, i gineceu policarpelar<br />
cu numeroase ovare. Fructul este o polifolicul„ cu semin˛e zb‚rcite<br />
negre, trimuchiate, curbate. Semin˛ele con˛in ulei volatil care le<br />
confer„ gust pl„cut iute i miros aromat.<br />
ï Semin˛ele sunt folosite Ón alimenta˛ie pentru condimentarea<br />
br‚nzeturilor i pr„jiturilor. De asemenea li se atribuie propriet„˛i<br />
diuretice, carminative, antianorexice, digestive, vermifuge. Este o<br />
specie melifer„.
Trollius europaeus-bulbuci-<br />
ï este frecvent„ Ón paji tile montane ume<strong>de</strong>, dar<br />
se Ónt‚lne te i Ón biotopuri mai joase. 3RVHGă<br />
un rizom scurt, tulpin„ erect„ glabr„, simpl„<br />
frunze palmat sectate cele bazale lung pe˛iolate,<br />
iar cele tulpinale sesile. Are flori mari galbene<br />
asem„n„toare cu bujorul av‚nd un periant<br />
petaloid din 5-15 tepale mari care se acoper„<br />
una pe alta, 5 sau mai multe nectarii, androceu<br />
cu numeroase stamine, gineceu policarpelar.<br />
Fructul este o polifolicul„. Este toxic„ datorit„<br />
protaminei. Este <strong>de</strong>corativ„ prin frunze i flori i<br />
se cultiv„ Ón parcuri i pentru flori t„iate.
Isopyrum<br />
thalictroi<strong>de</strong>s ñ<br />
g„inu i-<br />
ï este o plant„<br />
efemer„, vernal„<br />
care cre te prin<br />
p„duri. Are flori mici<br />
albe.
Actaea spicata<br />
ï este r„sp‚ndit„ prin<br />
p„duri <strong>de</strong> munte, are flori<br />
mici albe grupate Ón<br />
raceme, iar fructele sunt<br />
ni te bace negre
Aconitum ñomagul-<br />
ï gen cu numeroase specii care vegeteaz„ prin<br />
poieni i p„duri din etajul colinar i montan.<br />
Periantul este format din 5 elemente colorate, cu<br />
tepala superioar„ Ón form„ <strong>de</strong> coif sau casc„,<br />
acoperind altele dou„ transformate Ón organe<br />
nectarifere. Sunt printre cele mai toxice specii <strong>de</strong><br />
ranunculacee. Florile lor sunt albastre sau<br />
galbene. Cele mai comune specii sunt: A.<br />
tauricum, A. lasianthum, A. moldavicum, A.<br />
anthora
A. tauricum<br />
ï este Ónt‚lnit„ Ón locuri st‚ncoase Ónierbate din etajul<br />
subalpin i alpin al Carpa˛ilor. Are R UăGăFLQă Óngro at„<br />
napiform„, tulpina dreapt„ Ónalt„ <strong>de</strong> 10-60 cm. Frunzele<br />
sunt palmat partite, cu diviziuni romboidal-dilatate, Ón<br />
partea superioar„ repetat trifidate, glabre, pe˛iolate.<br />
Florile albastre-violet sunt dispuse Óntr-un racem <strong>de</strong>ns cu<br />
frunze Óngr„m„dite sub inflorescen˛„. Tepala superioar„<br />
este Ón form„ <strong>de</strong> coif, la v‚rf lat-rotunjit„, cu rostrul<br />
treptat ascu˛it. El ad„poste te 2 nectarii Ón form„ <strong>de</strong><br />
pinteni. Fructele folicule ad„postesc semin˛e cu muchii<br />
aripate.<br />
ï
ï R„d„cinile principale con˛in amidon (40-50 %), zaharuri, proteine,<br />
acizii aconitic, malic, tartric, citric, colin„, alcaloizi, aconitin„,<br />
neopelin„, s„ruri minerale.<br />
ï Planta este foarte toxic„, mai ales r„d„cinile i semin˛ele,<br />
cantitatea <strong>de</strong> toxine fiind maxim„ Ón timpul Ónfloririi. Dintre alcaloizii<br />
cita˛i cel mai toxic este aconitina care ac˛ioneaz„ asupra sistemului<br />
nervos central. Doza OHWDOă SHQWUX XQ RP HVWH GH 1mg i nu exist„<br />
un antidot specific.<br />
ï R„d„cinile sunt utilizate Ón industria farmaceutic„ pentru<br />
ob˛inerea unor produse strict dozate: Sirogal, Tusomag, Sirogal cu<br />
efedrin„ etc. Tinctura cu 0,50 g alcaloizi la 100 <strong>de</strong> ml VH<br />
administrez„ pentru tratarea gripei, guturaiului, nevralgiilor<br />
trigeminale, congestiilor pulmonare cu tuse, pneumoniilor,<br />
laringitelor acute, sciatic„, ticuri nervoase ale fe˛ei. Administrarea se<br />
face cu mult„ precau˛ie <strong>de</strong>oarece pot apare fenomene cumulative.<br />
Se utilizeaz„ i Ón medicina veterinar„.<br />
ï Se poate cultiva Ón scop ornamental pe st‚nc„rii i Ón gr„dinile<br />
alpine.
Aconitum variegatum
Delphinium- nem˛i orul-<br />
ï este un gen care cuprind ec‚teva specii spontane i cultivate Ón scop<br />
ornamental. Au periantul simplu, colorat (albastru), cu tepala posterioar„<br />
prev„zut„ cu un pinten alungit. Gineceul este oligomer, p‚n„ la<br />
monocarpelar. Speciile spontane, frecvente mai ales Ón culturile <strong>de</strong> p„ioase<br />
sunt: D. consolida (Consolida regalis) i D. orientalis.<br />
ï D. consolida, nem˛i orul <strong>de</strong> c‚mp, este foarte frecvent Ón culturile <strong>de</strong><br />
p„ioase.<br />
ï Florile con˛in <strong>de</strong>lfinin„, un glicozid <strong>de</strong>rivat al camferolului, alcaloizi <strong>de</strong> tip<br />
aconitic. Principiile toxice sunt reprezentate <strong>de</strong> alcaloizi, iar simptomele<br />
intoxica˛ii constau Ón saliva˛ie abun<strong>de</strong>nt„, tulbur„ri digestive, dificult„˛i la<br />
ridicare, insuficien˛„ cardiac„, colaps, moartea prin asfixie.<br />
ï Florile i uneori frunzele au Óntrebuin˛„ri Ón medicina uman„<br />
tradi˛ional„. Au propriet„˛i hipotensive i bradicardizante, analgezice,<br />
hemostatice, fertilizante. Principiile active diminueaz„ tensiunea arterial„,<br />
r„re te frecven˛a cardiac„, respectiv pulsul, suprim„ sau diminueaz„<br />
senza˛ia <strong>de</strong> durere, opre te hemoragia, stimuleaz„ apetitul sexual. Se<br />
folose te sub form„ <strong>de</strong> infuzie sau tinctur„ care se administreaz„ cu<br />
precau˛ie din cauza toxicit„˛ii. Are i pon<strong>de</strong>re apicol„, dar redus„.
ï Anemone nemorosa-floarea pa telui-cu<br />
flori albe vegeteaz„ prin p„duri <strong>de</strong> foioase<br />
al„turi <strong>de</strong> Anemone ranunculoi<strong>de</strong>s cu flori<br />
galbene. Sunt perene, <strong>de</strong> 15-20 cm, cu<br />
frunze palmat sectate dispuse c‚te trei<br />
Óntr-un verticil. Florile sunt solitare Ón v‚rful<br />
tulpinii
Hepatica<br />
ï este un gen care cuprin<strong>de</strong> specii vernale<br />
cu frunze lobate i flori albastre. H. nobilistrei<br />
r„i- are frunze trilobate i vegeteaz„<br />
Ón p„duri <strong>de</strong> foioase din regiunile <strong>de</strong> <strong>de</strong>al<br />
i munte. H. transsilvanica-crucea<br />
voinicului-are frunzele secundar lobate;<br />
este un en<strong>de</strong>mit pentru Carpa˛ii rom‚ne ti
Pulsatilla-<strong>de</strong>di˛ei-<br />
ï gen numeros cu cca 25 <strong>de</strong> specii, uneori greu <strong>de</strong> diferen˛iat<br />
taxonomic.P. alba UăVSkQGLWă SH WHUHQXUL VWkQFRDVH GLQ HWDMXO<br />
montan superior, P. nigricans cu flori purpurii Ónt‚lnit„ prin poienile<br />
Ónsorite. Pulsatilla vulgaris este Ónt‚lnit pe coaste ierboase<br />
calcaroase, Ónsorite. Are un rizom gros, cu muguri <strong>de</strong> frunze<br />
acoperi˛i cu scvame albicioase. 7XOSLQD HVWH GH 10-35 cm, acoperit„<br />
cu peri lungi albi lana˛i, la fel i frunzele penat sectate, SăURDVH.<br />
Florile solitare mari, av‚nd diametru <strong>de</strong> 7 cm, <strong>de</strong> culoare violet„ sunt<br />
compuse dintr-un perigon cu foliole eliptice, seriaceu p„roase la<br />
exterior, androceu cu numeroase stamine i gineceu policarpelar.<br />
Planta ver<strong>de</strong> este toxic„ <strong>de</strong>oarece con˛ine alcaloizi precum<br />
anomonina i protoanemonin„.<br />
ï Pudra sau tinctura alcoolic„ se utilizeaz„ Ón tratamentul amenoreei,<br />
dismenoreei, anexitelor, ovaritelor, uretritelor, blenoragiei,<br />
nevrozelor, spasmelor gastrointestinale, durerilor articulare, tusei<br />
convulsive, a eczemelor. Se administreaz„ cu precau˛ie.
Clematis vitalba ñcurpen <strong>de</strong><br />
p„dure-<br />
ï HVWH R OLDQă IUHFYHQWă SULQ SăGXUL, la marginea<br />
drumurilor, a viilor din regiunile <strong>de</strong> <strong>de</strong>al i c‚mpii.<br />
Tulpinile sunt ag„˛„toare cu muchii longitudinale mai<br />
proeminente spre noduri p‚n„ la 10 m. Frunzele sunt<br />
imparipenat compuse cu 3-5 foliole ovate sau ovatlanceolate,<br />
la v‚rf acute, iar OD ED]ă VODE-cordate, pe dos<br />
l‚nos p„roase <strong>de</strong>-a lungul nervurilor. Pe˛iolul se<br />
transform„ Ón c‚rcel rezistent, lignificat pentru sus˛inerea<br />
tulpinilor. Florile sunt mici, odorante, albe-g„lbui, grupate<br />
Ón inflorescen˛e cimoase, WHUPLQDOH VDX D[LODUH, iar fructul<br />
este alc„tuit din mai multe nucule (achene) fiecare<br />
av‚nd c‚te un rostru alungit, plumos provenit din stil
ï Œn unele locuri lujerii tineri se utilizeaz„ ca i<br />
condiment con˛in‚nd un suc cu gust pip„rat, iar<br />
florile datorit„ mirosului pl„cut se folosesc ca<br />
surogat <strong>de</strong> cafea i pentru ceaiuri. Ramurile<br />
sub˛iri se folosesc la Ómpletirea co urilor i<br />
mobilierului rustic. Frunzele i florile con˛in<br />
anemonin„ i protoanemonin„ atribuindu-li-se<br />
propriet„˛i antiinflamatoare, antitusive,<br />
antibiotice i antimalarice. Este folosit la<br />
ornamentarea pergolelor, zidurilor, trunchiurilor<br />
<strong>de</strong> arbori, fiind <strong>de</strong>corativ prin port, frunze, flori.
Ranunculus-piciorul coco ului ñ<br />
ï este genul cel mai reprezentativ i cu<br />
speciile cele mai numeroase. Sunt perene<br />
sau anuale, cu frunze palmat sectate sau<br />
lobate, cu flori actinomorfe, hemiciclice, cu<br />
organele nectarifere sub form„ <strong>de</strong> fovea la<br />
baza petalelor. Œn floar ˛„rii noastre se<br />
g„sesc cca 35 <strong>de</strong> VSHFLL UăVSkQGLWH Ón cele<br />
mai variate biotopuri
Ranunculus acris ñ piciorul<br />
coco ului ñ<br />
ï are frunzele palmat sectate, cu<br />
segmente din nou trifidate, ale<br />
c„ror lacinii sunt Óngust<br />
lanceolate. Florile sunt mici<br />
galben-aurii, cu peduncul adpresseriaceu<br />
p„ros.<br />
ï Planta este toxic„ numai Ón stare<br />
ver<strong>de</strong> datorit„ anemoninei,<br />
taninului, r„ inii. Planta se afl„ Ón<br />
aten˛ia toxicologilor veterinari<br />
<strong>de</strong>oarece se <strong>de</strong>zvolt„ Ón cantit„˛i<br />
mari prin culturi <strong>de</strong> nutre˛uri.<br />
ï Planta se utilizeaz„ <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
rar Ón nevralgii locale, Ón<br />
reumatism, <strong>de</strong>rmatoze.
R. ficaria-gr‚u or, unti or, s„l„˛ic„-<br />
ï se g„se te prim„vara la marginea i Ón p„duri, frunzele<br />
sale proaspete fiind consumate ca salat„ Ónainte <strong>de</strong><br />
Ónflorire. Frunzele sunt lucioase, FăUQRDVH, rotund sau<br />
tringhiular cordate, iar la subsioara lor se g„sesc<br />
tuberule prin care planta se Ónmul˛e te vegetativ. Florile<br />
sunt galben aurii. Œn afara frunzelor se mai pot consuma<br />
tuberulele murate Ón o˛et cu tarhon.<br />
R„d„cinile i frunzele ca infuzie, <strong>de</strong>coct sau alifie au<br />
ac˛iuni benefice Ón ameliorarea circula˛iei venoase,<br />
antihemoroidale, Ón tratamentul varicelor i bolilor <strong>de</strong><br />
piele.<br />
ï Se pot cultiva Ón grupuri sub coronamentul arborilor.
ï R. arvensis este o specie segetal„<br />
(vegeteaz„ Ón culturi agricole). R. aquatilis<br />
este o specie acvatic„ heterofil„ (frunzele<br />
submerse palmat sectate, iar cele natante<br />
Óntregi sau lobate), cu flori albe.
-Myosurus minimus-codi˛uc„-<br />
ï este o specie<br />
vernal„, mic„,<br />
cu receptaculul<br />
mult alungit<br />
dup„ Ónflorire.<br />
Prefer„<br />
terenurile<br />
b„t„torite, u or<br />
s„r„turate
A. vernalis-ruscu˛a <strong>de</strong> prim„var„-<br />
ï Adonis JHQ FX IORUL KHWHURFKODPLGHH IăUă QHFWDULL<br />
cu flori mari galbene, solitare Ón v‚rful tulpinii, VH<br />
remarc„ Ón f‚ne˛ele Ónsorite. Caliciul are 5<br />
sepale , brun-membranoase, mai mult sau mai<br />
pu˛in p„roase, iar corola este cu 10-20 <strong>de</strong> petale<br />
Óntregi, lucioase, androceul din numeroase<br />
stamine, iar gineceul pluricarpelar apocarp.<br />
Fructele sunt poliachene cu achene scurt<br />
p„roase i cu rostru Ónc‚rligat
ï Planta este toxic„ <strong>de</strong>oarece con˛ine adonitoxina<br />
care con˛ine cumarin„ i un <strong>de</strong>rivat cumarinic,<br />
vernadina. Toxicitatea dispare la fierbere.<br />
ï Con˛ine i principii active <strong>de</strong> tipul glicozi<strong>de</strong>lor<br />
cardiotonice, saponozi<strong>de</strong> i flavonoi<strong>de</strong>. Ac˛iunea<br />
este cardiotonic„ i diuretic„, calmant„, u or<br />
hipertensiv„. Este o specie melifer„. Ornamental<br />
este indicat„ pentru grupuri pe peluze, locuri<br />
<strong>de</strong>schise, balcoane.
A. aestivalis-coco ei-<br />
ï are flori ro ii-purpurii i este frecvent„ Ón<br />
culturi <strong>de</strong> p„ioase
Familia Berberidaceae<br />
ï cuprin<strong>de</strong> arbu ti i mai rar pu˛ine specii<br />
ierboase. Au frunze simple sau compuse<br />
dispuse altern. Florile sunt actinomorfe,<br />
ciclice, cu un num„r mic <strong>de</strong> stamine, iar<br />
anterele se <strong>de</strong>schid prin clape. Ovarul este<br />
monocarpelar, fructul o bac„ sau capsul„.<br />
Una dintre cele mai cunoscute specii este
Berberis vulgaris, dracila<br />
ï un arbust indigen ghimpos i cu lemn <strong>de</strong> culoare<br />
galben„. Ramurile sale sunt muchiate, cenu ii sau<br />
cenu iu-g„lbui, prev„zute cu spini trifurca˛iproveni˛i din<br />
transformarea nervurilor. Spre v‚rf spinii pot <strong>de</strong>veni<br />
simpli. Frunzele sunt simple, ovat eliptice, la baz„<br />
cuneate, spinos serate, glabre, pe˛iolate. Florile sunt<br />
mici, galbene, ur‚t mirositoare, cu glan<strong>de</strong> nectarifere,<br />
dispuse Ón raceme aplecat pen<strong>de</strong>nte. )RUPXOD IORUDOă<br />
este: K3+3C3+3A3+3G1. Fructele sunt bace elipsoidale,<br />
ro ii-brumate, acre astringente. Cre te spontan pe coline<br />
Ónsorite i la marginea p„durilor, dar este i cultivat„ Ón<br />
parcuri i gr„dini
ï Compozi˛ia chimic„: r„d„cina con˛ine alcaloizi reprezenta˛i <strong>de</strong> berberin„,<br />
berberubin„, iatrozirin„, palmatin„, columbamina, berbaminama, oxicantina;<br />
Ón scoar˛„ se g„sesc taninuri, acid chelidonic, rezine etc.Fructele con˛in<br />
glucoz„, fructoz„, acid malic, gume, pectine, vitamina C.<br />
ï Fructele se consum„ sub form„ <strong>de</strong> dulcea˛„, suc sau sirop recomandate Ón<br />
afec˛iuni pulmonare i ca antihemoragic. Ritidomul se folose te ca materie<br />
prim„ Ón industria farmaceutic„ pentru separarea principiilor active Ón stare<br />
pur„, prepararea <strong>de</strong> tinctur„ i extracte utilizate Ón afec˛iuni biliare.<br />
Berberina, berbamina i oxicantina au propriet„˛i farmacodinamice<br />
<strong>de</strong>osebite. Berberina are ac˛iune colagog„, coleretic„, tonic-stomahic„,<br />
hemostatic„, hipotensiv„, antispastic„, bacteriostatic„, citostatic„, febrifug„,<br />
diuretic„, stimulent respirator. Oxicantina are ac˛iune vasodilatatoare i<br />
hipotensiv„. Berberina ac˛ioneaz„ rapid, iar berbamina i oxicantina tardiv<br />
i cu efect <strong>de</strong> lung„ durat„. Tratamentul se face cu tinctur„ <strong>de</strong> r„d„cini Ón<br />
diferite dilu˛ii. Este o specie melifer„, dar cu pon<strong>de</strong>re apicol„ redus„.<br />
A<strong>de</strong>sea se utilizeaz„ ca arbust ornamental Ón grupuri, JDUGXUL YLL,<br />
aliniamente. Suport„ bine tunsul. Se poate folosi cu succes la amenajarea<br />
terenurilor <strong>de</strong>gradate <strong>de</strong>oarece l„starii drajoneaz„ cu u urin˛„ fix‚nd<br />
terenul. Nu se recomand„ cultivarea Ón apropierea culturilor <strong>de</strong> cereale fiind<br />
gazd„ intermediar„ pentru Puccinia graminis. Din r„d„cini i ritidom se<br />
extrage o substan˛„ tinctorial„ galben„ utilizat„ la vopsitul l‚nii i pielii.
Mahonia aquifolia<br />
ï Este un arbust nord american. Formeaz„ tufe<br />
<strong>de</strong>se cu ramuri cenu ii neghimpoase. Frunzele<br />
sunt imparipenat-compuse, cu 5-9 foliole ovate,<br />
sesile, acute cu margini sinuate spinos din˛ate,<br />
persistente, vara verzi Ónchis, iar iarna vine˛ii sau<br />
ro iatice. Florile sunt galbene cu 9 sepale, 6<br />
petale, 6 stamine i un pistil. Sunt asociate Ón<br />
raceme erecte Ón v‚rful ramurilor. )UXFWHOH VXQW<br />
bace alungite alb„strui-brumate, cu 2-5 semin˛e.
Ordinul Papaverales<br />
ï Sunt plante ierboase sau lemnoase, arbu ti sau arbora i<br />
cu frunze alterne, a<strong>de</strong>sea lobate sau ad‚nc sectate.<br />
Florile solitare sau dispuse Ón inflorescen˛e cimoase sunt<br />
actinomorfe sau zigomorfe, cu un num„r variabil <strong>de</strong><br />
elmente i gineceu sincarp superior. Fructele sunt<br />
capsule valvici<strong>de</strong> sau porici<strong>de</strong>, rar in<strong>de</strong>hiscente. Se<br />
Ónru<strong>de</strong>sc cu ranunculaceele, fapt dovedit <strong>de</strong> structura<br />
asem„n„toare a florii, dar i <strong>de</strong> particularit„˛i biochimice<br />
i embriologice. Se Ónregistreaz„ i unele asem„n„ri cu<br />
caparalele, Ón ceea ce prive te placenta˛ia parietal„ i<br />
anatomia organelor vegetative.<br />
ï Sunt r„sp‚ndite mai ales Ón zonele temperate ale<br />
emisferei nordice
Familia Papaveraceae<br />
ï cuprin<strong>de</strong> specii bogate Ón alcaloizi.<br />
Organele sunt str„b„tute <strong>de</strong> laticifere<br />
anastomozate care con˛in un latex incolor,<br />
alb, portocaliu sau alte culori. Florile sunt<br />
actinomorfe cu urm„toarea formul„ floral„:<br />
K2C2+2A∞-4G(∞-2).
Papaver somniferum<br />
ï SODQWă GH RULJLQH PHGLWHUDQHHDQă, frecvent cultivat„<br />
mai ales Ón India i China Ónc„ din antichitate. Este<br />
men˛ionat Ón lucr„rile lui Homer, Hesiod, Hipocrat, iar<br />
Pliniu cel B„tr‚n i-a dat <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Papaver,<br />
<strong>de</strong>numire p„strat„ i <strong>de</strong> LinnÈ. Este o specie anual„ cu<br />
r„d„cin„ pivotant„, tulpin„ erect„, neted„, cilindric„,<br />
cerificat„ i pu˛in ramificat„. Frunzele le are Óntregi,<br />
alterne, alungit-ovate, cerate, cu margini neregulat<br />
incizate, cele inferioare scurt pe˛iolate, iar cele tulpinale<br />
sesile. Florile solitare, mari ro ii sau roz cu o pat„<br />
Ónchis„ la baza petalelor, pe tipul 4 i cu fructul o<br />
capsul„ poricid„. Semin˛ele con˛in 40-45 % ulei i sunt<br />
utilizate Ón alimenta˛ie.
ï Toate organele plantei except‚nd<br />
semin˛ele au laticifere cu un latex<br />
con˛in‚nd 40 <strong>de</strong> alcaloizi. Din latexul<br />
extras din fructele imature se prepar„<br />
opiumul care este un amestec <strong>de</strong> alcaloizi<br />
precum: morfina, tebaina, narcotina,<br />
co<strong>de</strong>ina, papaverina etc folosi˛i Ón<br />
medicin„ ca narcotici. Semin˛ele sunt<br />
folosite Ón patiserie, LDU XOHLXO H[WUDV GLQ HOH<br />
are calit„˛i culinare <strong>de</strong>osebite.
ï Opiumul afost folosit din cele mai vechi timpuri pentru<br />
efectul analgezic al morfinei. Paverina pu˛in toxic„<br />
esteun spasmolitic al musculaturii nete<strong>de</strong> fiind<br />
recomandat„ Ón afec˛iuni ale tractului gastro-intestinal,<br />
ale vezicii biliare i urinare. Co<strong>de</strong>ina are efect inhibitor<br />
asupra centrului tusei. Morfina este unul din cele mai<br />
puternice calmante ale durerii, dar provoac„ <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>n˛„<br />
fiind necesare doze tot mai mari pentru acela i efect.<br />
Determin„ intoxica˛ie cronic„ i este inclus„ pe lista<br />
stupefiantelor. Florile proaspete au propriet„˛i tinctoriale<br />
<strong>de</strong> colorare Ón ver<strong>de</strong>. Macii <strong>de</strong>corativi prin florile lor sunt<br />
cultiva˛i pe peluze, dar i pentru flori t„iate.
ï Tot cultivat este P. bracteatum a c„rui<br />
floare este Ónso˛it„ <strong>de</strong> o bractee
Papaver rhoeas<br />
ï Dintre speciile<br />
spontane din flora ˛„rii<br />
noastre amintim: P.<br />
rhoeas ñpaparoanecu<br />
flori ro ii, buruian„<br />
Ón culturile <strong>de</strong> p„ioase.
P. pyrenaicum<br />
ï cu flori<br />
galbene,<br />
r„sp‚ndi<br />
t Ón<br />
zonele<br />
montane
Chelidonium majus nigelari˛a-<br />
ï O specie peren„, ru<strong>de</strong>ral„, extrem <strong>de</strong> r„sp‚ndit„<br />
este rostopasca, Este o specie ru<strong>de</strong>ral„ cu un<br />
rizom bine <strong>de</strong>zvoltat, o tulpin„ dispers p„roas„,<br />
frunzele imparipenat-sectate, cu 2-5 segmente<br />
inegal crenate, dintre care cel terminal mai mare<br />
i trilobat crenat, SH GRV JODEUH VDX GLVSHUV<br />
p„roase. Florile galbene, actinomorfe,<br />
pedunculate, grupate Ón umbele simple, DX XQ<br />
caliciu din dou„ sepale caduce, 4 petale,<br />
numeroase stamine i un gineceu bicarpelar cu<br />
un ovar multiovulat, stil scurt, stigmat bilobat, iar<br />
fructul este o capsul„ silicviform„.
ï Latexul con˛inut are culoarea portocalie, este bogat Ón chelidonin„ i<br />
berberin„, al˛i alcaloizi i are propriet„˛i citostatice. 3ODQWD HVWH<br />
toxic„, intoxica˛ia manifest‚ndu-se prin vome, colici abdominale,<br />
purga˛ii violente, scaune cu s‚nge. Folosirea terapeutic„ a <strong>de</strong>p„ it<br />
cadrul medicinei populare. Se studiaz„ ac˛iunea bacteriostatic„ i<br />
antiblastic„ a alcaloizilor. Chelidonina i homochelidonina<br />
ac˛ioneaz„ citostatic <strong>de</strong> tip colchicinic, sedativ i narcotic asupra<br />
centrilor nervo i f„r„ a reduce reflexele, <strong>de</strong>prim„ miocardul,<br />
relaxeaz„ musculatura coronarelor i ale altor vase sangvine.<br />
Ac˛ioneaz„ ca antispastic mic or‚nd tonusul musculaturii nete<strong>de</strong> a<br />
bronhiilor, stomacului, intestinului i uterului. Sanguinarina are<br />
ac˛iune excitant„ asupra centrilor medulari i antitumoral„ <strong>de</strong> tip<br />
calchicinic. Complexul alcaloidic este narcotic, spasmolitic, coleretic,<br />
antibacterian i antifungic. 6WLPXOHD]ă WRQXVXO i peristaltismul<br />
vezicii biliare cu efect colecistochinetic, amelioreaz„ fluxul biliar Ón<br />
dischinezii biliare, hepatit„ cronic„ i dup„ hepatit„ acut„, Ón<br />
hipotonie i atonie vezicular„. Normalizeaz„ valorile bilirubinei i<br />
colesterolului. Stimuleaz„ secre˛ia pancreatic„ i secre˛ia <strong>de</strong> lipaz„<br />
i ·-amilaz„. Reprezint„ un medicament hepatoprotector, iar<br />
extractele totale din plant„ au efecte antibiotice pe un num„r mare<br />
<strong>de</strong> germani patogeni. Latexul se utilizeaz„ la tratarea negilor
Familia Fumariaceae<br />
ï are Ón componen˛„ specii<br />
ierboase scun<strong>de</strong>, rar<br />
ag„˛„toare, f„r„ latex, dar cu<br />
uleiuri. Frunzele sunt ad‚nc<br />
divizate. Florile, grupate Ón<br />
inflorescen˛e racemoase, VXQW<br />
mici, zigomorfe, cu una sau<br />
dou„ petale pintenate, cu<br />
nectarii i cu staminele<br />
grupate Ón dou„ m„nunchiuri<br />
<strong>de</strong> c‚te trei. Formula floral„<br />
este<br />
K2C2+2A4;(1/2+1+1/2)G(2).<br />
Se cunosc aproximativ 500 <strong>de</strong><br />
specii dintre care mai mult <strong>de</strong><br />
jum„tate apar˛in genului<br />
Corydalis. Mai r„sp‚ndite<br />
sunt: C. cava i C. solida ñ<br />
brebeneii (figura 88) prin<br />
p„durile <strong>de</strong> foioase.<br />
ï
ï -Fumaria este un<br />
gen cu cca 50 <strong>de</strong><br />
specii, cu fruct<br />
in<strong>de</strong>hiscent,<br />
monosperm<br />
(nucul„),<br />
r„sp‚ndite prin<br />
culturi, f‚ne˛e,<br />
p„ uni, margini <strong>de</strong><br />
drum. Unele<br />
specii sunt<br />
ornamentale
ï Bibliografia selectiv„:<br />
ï Hodisan, I., Pop, I., <strong>Botanica</strong> <strong>Sistematica</strong>, 1976, Editura Didactica si Pedagogica,<br />
Bucuresti.<br />
ï Parvu, C., 1997, Universul plantelor ñ Mica enciclopedie, Editura Enciclopedica,<br />
Bucuresti.<br />
ï Pop, I., Hodisan, I.et all., 1983, <strong>Botanica</strong> sistematica, Editura Didactica si<br />
Pedagogica, Bucuresti.<br />
ï Cristea, V., 1998, <strong>Botanica</strong> sistematica ñ indrumator <strong>de</strong> lucrari practice,<br />
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.<br />
ï Beldie, Al., 1977-1979, Flora Romaniei. Determinator ilustrat al plantelor<br />
vasculare, Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucuresti.<br />
ï Ciocarlan, V., 2000, Flora ilustrata a Romaniei, Editura Ceres Bucuresti.<br />
ï *** Flora RPR si RS Romaniei, 1952-1976, Volumele I-XIII, Editura Aca<strong>de</strong>miei,<br />
Bucuresti.<br />
ï Marian, Monica, Mihalescu Lucia, 2006, <strong>Botanica</strong> sistematica ñ note <strong>de</strong> curs,<br />
Editura Risoprint, Cluj-Napoca.<br />
ï Stefan, N., Oprea, A.,2007, <strong>Botanica</strong> <strong>Sistematica</strong>, Editura Universitatii îAl.I.Cuzaî,<br />
Iasi.