Alexandra Chiliman-Juvara 07.pdf

Titlu articol 369
asupra întregii incinte. Învelitoarea a fost executatã din sitã. În curte s-a fãcut
un pasaj pavat cu pietre de moarã, de la cuhnie spre Poarta Târgoviºtei.
La uºa de acces spre cuptorul de pâine s-a introdus ºi un „lintou de
piatrã decorat cu o frumoasã sculpturã purtãtor al unei pisanii datând din 1752,
lintou ce a aparþiut bisericii din comuna Corcova de lângã Straia” 1 .
Cãrãmizile cu care s-au executat completãrile au dimensiuni de cãrãmida
de epocã ºi au fost aduse din Italia. In corespondenþa dintre arhitectul Domenico
Rupolo ºi Martha Bibescu se menþioneazã acest lucru. Este remarcabilã lucrarea
de rostuire executatã cu mortar cu adaus de praf de cãrãmida, material care a
rezistat foarte bine în timp. Caracteristic începutului de secol XX trebuie relevatã
calitatea exceptionalã a materialelor folosite si buna lor execuþie.
Prin restaurarea din perioada interbelicã s-a reuºit sã se reînvie spiritul
locului. Mogoºoaia a devenit, încã odatã în istoria ei un loc de întâlnire
pentru personalitãþile europene ale acelor vremuri: regi, aristocraþi, ambasadori,
artiºti, aviatori de seamã.
Dupã instaurarea comunismului, au urmat ani în care casele s-au ruinat
ºi grãdinile au fost invadate de bãlãrii.
În 1954, s-au fãcut planuri pentru refuncþionalizarea clãdirilor. Proiectele
au fost avizate de DMI, prin referenþi de specialitate dintre care îl remarcãm
pe arhitectul G.M. Cantacuzino.
S-au executat proiecte de restaurare ºi de refuncþionalizare. Funcþiunea
nou propusã a fost de muzeu. S-au demontat elementele componente ale altarului
capelei.
În 1979 arhitectul Ioan Dumitrescu publica în revista „Arhitectura” nr. 6
articolul Restaurarea cuhniei ºi a palatului brãncovenesc de la Mogoºoaia.
Aºa cum reiese din articol lucrãrile de restaurare începute în 1961 s-au
rezumat la:
- modificãri de goluri la ferestrele ºi uºi;
- în fosta capelã s-a demontat rabiþul ºi s-a scos pardoseala din marmurã;
- s-au gãsit coºurile mici ale aerisirilor secundare sub acoperiº ºi coºul
fostei brutãrii, în camera de sud-est; partea superioarã a coºurilor era tencuitã
cu un motiv floral ºi s-a presupus cã odatã aceastã zonã a fost vizibila deasupra
învelitorii.
S-a reproiectat acoperiºul pentru punerea în valoare a acestor mici coºuri
de aerisire peste învelitoare. Învelitoarea rezultatã era compusã din douã
trunchiuri de piramidã unul cu baza cvasipãtratã ºi celãlalt octogonal.
1 Radu Creþeanu, Bisericile de zid de pe valea Cosiþei, în „Mitropolia Olteniei”,
XIII, 1961.