cDosarnr. 6365/99/2010* ROMANIA CURTEA DE APEL IASI ...

^fjjigMe eStje raspunzator numai ordonatorul principal de credite. V" s^/ Parfita mai sustine
ca actul normativ este abrogat prin adoptarea Legii nr. 330/2009, NUKM injj#t incepand cu
intrarea in vigoare a acestei legi nu mai exista temei legal pentru s95f£ff^rea actiunii
introductive.
Paratul Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a formulat intampinare prin
care a solicitat respingerea actiunii si a invocat exceptia nulitatii absolute a cererii de chemare
in judecata, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptia lipsei calitatii
sale procesuale pasive.
In ceea ce priveste exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata, paratul a sustinut ca,
raportat la prevederile art. 28 din Legea nr. 54/2003, este necesar a se indica numele
membrilor de sindicat, domiciliul acestora, semnatura in conformitate cu prevederile art. 112
pet. 2 Cod procedura civila.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, paratul a sustinut
ca Legea nr. 54/2003 acorda competenta organizatiei sindicale de a apara drepturile
membrilor de sindicat in fata instantelor judecatoresti, fara a avea nevoie de mandat expres
din partea celor in cauza. Notiunea de mandat expres se refera la faptul ca legea permite
sindicatului sa fie mandatarul salariatilor fara a avea nevoie de procura speciala sau declaratie
verbala in fata instantei, conform art. 68 Cod procedura civila. Astfel, sindicatul are calitatea
sa-i reprezinte pe membrii sai dar numai la cererea acestora. Or, in speta, sindicatul a formulat
actiunea fara a face dovada ca are acordul membrilor in numele carora solicits „calculul si
plata diferentelor de drepturi salariale neacordate", respectiv fara a depune un tabel cu
membrii de sindicat si semnaturile acestora care sa ateste faptul ca a fost imputernicit sa
introduca si sa sustina prezenta actiune.
Cat priveste exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, paratul a sustinut ca intre aceasta
institutie si cadrele didactice nu exista nici un fel de raporturi juridice de munca si ca, mai
mult, nu exista nici obligatii din partea ministerului cu privire la calcularea si plata salariilor
cadrelor didactice. Raporturile juridice de munca au caracter intuituu personae, presupun
existenta numai a doua parti contractante. Calitatea de angajator, asa cum este defmita aceasta
notiune la art. 10 si art. 14 din Codul muncii o are numai conducatorul institutiei de
invatamant superior. De asemenea, potrivit prevederilor Legii nr. 90/2001, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are calitate de organ de specialitate al
administratis publice centrale cu functii publice specifice care implica exercitiul autoritatii de
stat si functii de conducere, indrumare si control, in nici un caz Ministerul nu are calitate de
angajator fata de reclamanta intrucat, nu poate, conform principiului specialitatii capacitatii de
folosinta, incheia contracte individuale de munca cu personalul didactic de predare, nu are
competenta de a recalcula salarii si implicit nici de a plati salarii. Potrivit dispozitiilor legale
(Legea nr. 84/1995 si Legea nr. 128/1997), calitatea de angajator o are institutia de invatamant
superior. Paratul mai sustine si faptul ca nu este ordonator de credite pentru finantarea
invatamantului superior de stat intrucat, potrivit art. 40 alin. 2 lit. c Codul muncii, institutiile
de invatamant superior, in calitate de angajator, au obligatia sa acorde salariatilor toate
drepturile salariale ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din
contractul individual de munca. In aceasta calitate, institutiile de invatamant superior,
calculeaza si stabilesc drepturile salariale, iar in baza autonomiei universitare asigura si
fondurile necesare platii acestora potrivit art. 92 alin. 2 si 3 lit. g din Legea nr. 84/1995. in
conformitate cu dispozitiile art. 169 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, veniturile institutiilor
superioare de stat „sunt utilizate de institutiile de invatamant superior in conditiile autonomiei
umversitare, in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din
domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universitare". Asadar, in baza autonomiei
financiare, institutiile de invatamant superior stabilesc bugetul de venituri si cheltuieli, care
este aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, dupa adoptarea