Nr.3 - BCU Cluj

în sistemul categoriilor eticii,
I ,l.i!o!ia ..< ii}i"t ÎMI tec central
Lucru( iV-.-lü este explicabil, deoarece
via iu însăşi, relaţiile sociale
şi normele de conrluilă dintre ouincni
nu pol funcţiona fără îndatoriri
murale. Oriunde există relaţii
ale omului cu alţi oameni şi oriunde
omul oslo supus unui proces
de educare, apelul la cerinţele datoriei
este continuu.
Fiind o expresie a relaţiilor
sociale, obligaţiile morale se. schimba
pe măsura transformării aces-
I or relaţii: fundamental răni ine
însă faptul că apar în conştiinţă
ca o necesitate de ordin etic de a
răspunde unui complex de obligaţii
(au caracter coercitiv) ale
omului faţă de societate şi faţă de
sine însuşi: obligaţia de a respecta
normele de conduită morală, de a
participa la munca peniru realizarea
progxsiilui, de a-ţi iubi patria
şi poporul, obligaţia auloperl'ocţionă
r i i j i re fes i onale, cui turale,
ideologice şi morale. Desigur că
există şi alte îndatoriri decît cele
morale ca expresii' ale cerinţelor
de ordin politic, juridic ele. Şi
acestea au un anumit conţinut
moral, însă nolele lor de bază privesc
domeniul respectiv.
Ceea ce conferă însă o valoare
socială obligaţiilor morale este
direcţia şi orientarea lor in sensul
cerinţelor progresului social şi aut
operfec ţ i oJ i ări i omului.
în socialism datoria morală capătă
o multitudine de alribute izvorâte
din conţinutul nou al obligaţiilor
generale de relaţiile din
cadrul cărora exploatarea a fost
lichidată. Faptul că obligaţiile
derivă din cerinţele progresului,
că ele se stabilesc intre oameni
liberi şi in scopul satisfacerii nevoilor
lor materiale şi spirituale,
relevă un mod nou de îmbinare a
obiectivului şi subiectivului. Din
corespondenţa necesităţii morale
cu tendinţele dezvoltării omului
se desprinde concluzia că în munca
educativă trebuie să se ţină seama
de dezvăluirea importanţei respectării
îndatoririlor, al îl pentru
progresul social, cît şi pentru afirmarea
personalităţii umane.
Aşadar, îndeplinirea îndatoririlor
morale are-o mare importanţă
pentru viaţa socială şi totodată
pentru dezvoltarea omului. Iar
perfecţionarea omului nu poate
fi concepută în afara obligaţiilor
sale profesionale, obşteşti, sociale
şi a celor referitoare la perfecţionarea
cunoştinţelor sale şi a modului
de comportare.
în conceptul de datorie se îmbină
ceea ce e necesar, derivind
din relaţiile sociale, cu dorinţele,
sentimentele şi interesele oamenilor.
De aceea, obligaţia morală trebuie
să ducă la educarea unor dorinţe,
sentimente şi năzuinţe umane
Superioare. Chiar îndatoririle
morale, pe care omul Ie îndeplineşte
fără plăcere sau datorită
unor forme de constrângere, nu
duc în societatea noastră la înăbuşirea
personalităţii umane, ci
la afirmarea ei. Un exemplu caracteristic
ii constituie obligaţiile
morale faţă de muncă şi învăţătură.
Cu toate că obligaţia morală
de a munci şi de a dobîndi
anumite cunoştinţe nu este în
1
I
Si
H
fi
î
î
toate cazurile însoţită de plăcere,
realizarea ei îmbogăţeşte omul din
punct de vedere moral si intelectual.
Omul însă trebuie deprins, de
la cea mai fragedă vîrsta, să-şi
înţeleagă îndatoririle sale, să le
realizeze diu convingere şi cu plăcere.
Are o mare importanţă dacă
omul îşi îndeplineşte îndatoririle
cu interes, din conştiinţa datoriei
sau din teamă şi consl.ringere. Rezultatele
nemijlocite, cît. şi cele
privind dezvoltarea omului, sînl
cu mult superioare dacă acţiunea
este făcută pe baza înţelegerii
conştiente. De aceea, educarea
conştiinţei datoriei morale constituie
o latură importantă a muncii
educative, înlrucît pune în
valoare potentele umane creatoare,
capabile nu numai să realizeze
diferite sarcini, ci să le depăşească
continuu. Omul, care
şi-a însuşit normele de comportare
în spiritul necesităţii elice
si care acţionează din convingere
în orice împrejurare, nu îşi va
încălca îndatoririle faţă ele ceilalţi
oameni şi faţă de sine. K\ va
fi capabil să selecteze coordonatele
majore ale necesităţii morale
şi să se comporte in spiritul lor.
Comportarea in muncă şi în viaţa
obştească a oamenilor societăţii
noastre arată că omul zilelor noastre,
educat în acest spirit, construieşte
în mod eroic şi se transformă
pe el însuşi. în şcoala
muncii, a învăţăturii, a participării
la viaţa obştească se educă
şi respectul pentru cerinţele datoriei
morale. Sublinierea necesităţii
educării Conşliinţei datoriei
nu înseamnă desigur predici
moralizatoare, ci antrenarea oamenilor
la îndeplinirea obligaţiilor,
reliefarea semnificaţiei necesităţii
lor. Căci datoria trebuie
învăţată, iar pentru respectarea
ei trebuie - aşa cum a observat
încă Cicero — „şi deprindere şi
exerciţii".
în acelaşi timp. este evident că
un nivel cultura! şi ideologic ridicat
îl ajută pe om să acţioneze în
spiritul datoriei morale, să-şi formeze
-simţul datoriei.
Legătura cu " modalitatea de
comportare practică şi înţelegerea
conştientă a datoriei arată importanţa
ei 'pentru îmbogăţirea şi
înfrumuseţarea profilului moral al
omului şi a raporturilor sale cu
ceilalli oameni.
I C O
6 1
morale
Din sublinierea însemnătăţii laturii
subiective a conceptului datoriei
mai rezultă şi necesilalea
de a acţiona în vederea modelării
sentimentelor, intereselor şi idealurilor
în conformitate cu cerinţele
unei naturi umane superioare.
I'rădica educativă ne arată că
numai cunoaşterea datoriei, cunoaşterea
seacă a modului în care
este necesar şi trebuie să- se acţioneze
nu este suficientă. înţelegerea
conştientă a datoriei morale
trebuie să se transforme într-o
trăire puternică şi profundă. Dacă
cineva es le în stare să trăiască
succesele sau nenorocirile grupului
social (familie, şcoală, uzină, popor
etc.) din care face parte ca pe
propriile sale succese sau nenorociri,
atunci este capabil să-şi trăiască
datoria, nu numai să o cunoască.
Pe de altă parte, aprecierea
propriilor fapte din punct de
vedere emoliv. trăirea lor suhiee-
1iv,"i cu loa!>- implicaţiile ci .
ti.stacţie, căinţă olc.i .'â naşte!-.la
ceea ce, HI deobşle, nuntim
conştiinţă morală, lată de ce. pentru
munca educativă (îndeosebi,
în scoală şi în familiei o mare
importantă are acţiunea, de formare
a sentimentului datoriei astfel
ca obligaţiile morale să devină
cerinţe interioare. Mai a l'-s. ia vîrsta
copilăriei, atil părinţii cit şi profesorii
pol să facă apel la afectivitatea
copilului, slimuliiid dorinţa
şi plăcerea sa pentru îndeplinirea
unor îndatoriri specifice,
aclionînd asupra modului specific
de percepere şi ajutînd copilul
să înţeleagă valoarea şi necesitatea
datoriei ca o trăire proprie.
Legată de emoţiile şi sentimentele
omului, de viaţa lui de fiecare zi,
datoria poate deveni un mod de
reglementare a comportării. Cu
cit omul are cunoştinţe mai bogaié,
cu cil sentimentele sale profunde
si aci ivii exprimă măsura în
care comportarea naturală a omului
a devenit umană, cu atît se
vor putea îmbina mai slrins interesele
generale cu cele personale.
Caraclerul complex al calegorioi
datoriei morale şi implicaţiile
sale educative solicită acţiunea
tuturor factorilor educativi.
în familie, educarea datoriei
constă şi in comporlarea de fiecare
zi a părinţilor, în respectarea
de către ei a obligaţiilor lor
morale. Tol.odală, atît familia cît
şi şcoala trebuie să-1 determine
pe omul care se formează în acest
cadru să-şi îndeplinească obligaţiile
pe baza înţelegerii necesităţii
ior şi diu obişnuinţă şi convingere,
cu plăcere şi simţ de răspundere.
Ansamblul de principii şi metode
pedagogice pe care le deţin educatorii
îşi dovedesc eficienţa şi în
această problemă, dacă se au în
vedere necesităţile progresului ţării
noastre şi ale dezvoltării multilaterale
a omului.
GHEORGHE BERESCU
Desan CAHIL RESSU