18.05.2013 Views

resocializarea penitenciară şi postpenitenciară a persoanelor ...

resocializarea penitenciară şi postpenitenciară a persoanelor ...

resocializarea penitenciară şi postpenitenciară a persoanelor ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA<br />

ACADEMIA “ŞTEFAN CEL MARE”<br />

RUSU OLEG<br />

Cu titlu de manuscris<br />

C.Z.U.: 343.81/.82(043.3)<br />

RESOCIALIZAREA PENITENCIARĂ ŞI POSTPENITENCIARĂ<br />

A PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE<br />

Specialitatea 12.00.08 – Drept penal (drept penal, criminologie, drept<br />

execuţional penal)<br />

AUTOREFERAT<br />

al tezei de doctor în drept<br />

CHIŞINĂU, 2010


AUTOREFERAT ŞTIINŢIFIC<br />

Teza a fost elaborată la Catedra Drept Penal <strong>şi</strong> Criminologie<br />

a Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM<br />

Conducător ştiinţific: STAMATIN Ştefan, dr. în drept, con. univ.<br />

Referenţi oficiali:<br />

CÎRNAŢ Teodor, dr. hab. în drept, conf. univ.,<br />

Universitatea de Stat din Moldova<br />

CARPOV Trofim, dr. în drept, conf. univ.,<br />

Institutul Relaţii Internaţionale din Moldova<br />

Membri ai Consiliului Ştiinţific Specializat:<br />

1. BÎRGĂU Mihail, Preşedinte, dr. hab. în drept, conf. univ.<br />

2. LARII Iurie, Secretar ştiinţific, dr. în drept, conf. univ.<br />

3. GLADCHI Gheorghe, dr. hab. în drept, prof. univ.<br />

4. CARP Simion, dr. în drept, conf. univ.<br />

5. FLOREA Vasile, dr. în drept, prof. univ. interimar<br />

Susţinerea va avea loc la 12 noiembrie 2010, ora 16.00, în cadrul şedinţei Consiliului<br />

Ştiinţific Specializat D 75.12.00.08 – 02∗ din cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM<br />

(MD 2008, Republica Moldova, mun. Chi<strong>şi</strong>nău, str. Gh. Asachi 21, sala de conferinţe).<br />

Teza de doctor <strong>şi</strong> autoreferatul pot fi consultate pe pagina web a CNAA (http://www.cnaa.<br />

md), la biblioteca Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM.<br />

Autoreferatul a fost expediat la 12 octombrie 2010.<br />

Secretar ştiinţific al<br />

Consiliului Ştiinţific Specializat,<br />

dr. în drept, conf. univ. __________ LARII Iurie<br />

Conducător ştiinţific,<br />

dr. în drept, conf. univ. __________ STAMATIN Ştefan<br />

Autor: __________ RUSU Oleg<br />

2


REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII<br />

Actualitatea <strong>şi</strong> importanţa problemei abordate. Printre multiplele probleme ale societăţii<br />

contemporane, care necesită o atenţie deosebită a cercetătorilor <strong>şi</strong> practicienilor, este<br />

<strong>resocializarea</strong> cetăţenilor, care au comis fapte infracţionale.<br />

Starea criminalităţii recidive în Republica Moldova, chiar <strong>şi</strong> în condiţiile diminuării unor<br />

indicatori statistici ai ei, trezeşte o anumită îngrijorare. Cea mai sumară analiză a criminalităţii<br />

existente ne convinge de faptul că cauzele fenomenului dat nu sînt legate doar de existenţa unui<br />

mecanism insuficient ajustat al reglementării juridice sau al unei activităţi nesatisfăcătoare ale<br />

organelor de drept. Soluţionarea acestei probleme este organic legată de combaterea <strong>şi</strong><br />

prevenirea criminalităţii în ansamblu. Ţinînd cont de aceasta o sarcină de bază <strong>şi</strong> actuală a<br />

organelor de stat este elaborarea unor măsuri eficiente, în măsură să asigure o luptă categorică cu<br />

criminalitatea în general <strong>şi</strong> cu criminalitatea recidivă în particular.<br />

Pînă în prezent pedeapsa cu închisoare rămîne a fi una din cele mai frecvent aplicate<br />

măsuri de pedeapsă penală. Totodată statul nu trebuie să uite că după ispă<strong>şi</strong>rea termenului de<br />

pedeapsă stabilit de instanţa de judecată, iar în unele cazuri <strong>şi</strong> înainte de termen, condamnatul se<br />

va întoarce în societate, unde va fi nevoit să se adapteze la noile împrejurări <strong>şi</strong> să-<strong>şi</strong> asigure<br />

existenţa.<br />

În acest context o importanţă deosebită o are problema resocializării <strong>persoanelor</strong> care î<strong>şi</strong><br />

ispăşesc sau <strong>şi</strong>-au ispă<strong>şi</strong>t pedeapsa privativă de libertate în instituţiile penitenciare. Anume<br />

<strong>resocializarea</strong> condamnaţilor la pedeapsa cu închisoare serveşte drept criteriu de bază al aprecierii<br />

eficacităţii lucrului instituţiilor care pun în executare pedepsele.<br />

Problema generală a resocializării are <strong>şi</strong> o importanţă de sinestătătoare. Sporirea cantitativă<br />

a numărului indivizilor desocializaţi se poate răsfrînge într-o transformare calitativă în rezultatul<br />

căreia poate fi posibilă creşterea tempourilor diferenţierii sociale, iar aceasta ameninţă cu apariţia<br />

unui număr mare de persoane tentate să intre în conflict cu legea.<br />

Statul î<strong>şi</strong> face un deserviciu cheltuind sume mari pentru cercetarea noilor infracţiuni,<br />

desfăşurarea proceselor de judecată, etaparea condamnaţilor <strong>şi</strong> deţinerea lor în penitenciare<br />

termene de lungă durată în loc de a petrece unele măsuri de mare anvergură în vederea adaptării<br />

lor sociale prevenind astfel recidiva în rîndul acestora. Astfel, doar pentru întreţinerea sistemului<br />

penitenciar în anul 2009, din bugetul de stat al Republicii Moldova au fost alocate 237 mln.<br />

457,78 mii lei [1]. Necesitatea de a cheltui mijloace considerabile pentru deţinerea<br />

condamnaţilor în penitenciare limitează posibilităţile statului de a realiza programe privind<br />

3


prevenirea criminalităţii <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong> condamnaţilor. În aceste condiţii indicii statistici relevă<br />

faptul că din numărul total de condamnaţi 53,25% au comis recidivă [2].<br />

Practica executării pedepsei cu închisoare este complexă <strong>şi</strong> contradictorie. Pe de o parte,<br />

instituţiile penitenciare trebuie să modeleze viaţa condamnatului în libertate, iar pe de altă parte –<br />

în interiorul lor se execută pedeapsa <strong>şi</strong> se realizează scopurile acesteia în condiţiile regimului<br />

coercitiv prin regulile căruia se determină limitele <strong>şi</strong> procedeele influenţării corecţionale asupra<br />

condamnaţilor, fapt care nu are loc la libertate.<br />

În afară de aceasta, practica cotidiană a instituţiilor penitenciare, precum <strong>şi</strong> rezultatele<br />

cercetărilor petrecute mai devreme (Antonean Iu.M., Rîbak M.S., Pişcelko A.V., Hohreakov<br />

G.F., Crainova N.A. etc.) demonstrează faptul că în procesul influenţării educative asupra<br />

condamnatului apar probleme dificile cu caracter juridic, psiho-pedagogic, organizatoric, care<br />

necesită o soluţionare neintîrziată.<br />

Adoptarea unei noi legislaţii execuţional-penale a pus baza unei schimbări reale a politicii<br />

penale <strong>şi</strong> execuţional-penale în sensul umanizării ei, a creat în instituţiile penitenciare condiţii<br />

mai favorabile pentru o resocializare reu<strong>şi</strong>tă a condamnaţilor.<br />

Persoanele liberate se reîntorc în societate purtînd cu ei experienţa căpătată în detenţie. În<br />

cele mai dese cazuri aceasta este negativă, de aceea statul este cointeresat ca persoana anterior<br />

condamnată să înceapă cît mai curînd un mod de viaţă social acceptabil <strong>şi</strong> să nu săvîrşească din<br />

nou infracţiuni. Revenind la libertate, foştii condamnaţi se ciocnesc cu o multitudine de<br />

probleme, printre care probleme locative, financiare, familiale, cu anturajul etc.<br />

Astfel, în prezent nu mai există îndoieli de faptul că calitatea activităţii instituţiilor<br />

penitenciare, gradul de implicare a organelor administrării locale, colectivelor de muncă, familiei<br />

<strong>şi</strong> anturajului apropiat influenţează, în mare măsură, soarta persoanei liberate <strong>şi</strong> starea<br />

criminalităţii în general.<br />

Deficienţele care apar în procesul organizării procesului de resocializare <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong><br />

post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare invocă necesitatea studierii lor<br />

multilaterale în baza experienţei istorice <strong>şi</strong> străine precum <strong>şi</strong> ţinînd cont de practica existentă în<br />

prezent.<br />

Totodată, soluţionarea problemelor de resocializare nu este posibilă fără o bază legislativă<br />

adecvată, care ar reglementa procesul resocializării determinînd scopurile <strong>şi</strong> sarcinile ei.<br />

Actualitatea temei este determinată <strong>şi</strong> de necesitatea revizuirii actualului cadru normativ privind<br />

soluţionarea problemelor menţionate.<br />

Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare <strong>şi</strong> identificarea problemelor de cercetare.<br />

4


În ceea ce priveşte gradul de studiere al temei respective în Republica Moldova la moment<br />

atestăm că aspectele ştiinţifice, metodologice <strong>şi</strong> practice ale resocializării condamnaţilor nu au<br />

constituit obiectul de studiu al cercetărilor ştiinţifice complexe în literatura de specialitate.<br />

Totodată, nu putem nega <strong>şi</strong> faptul că avem cercetători care tratează problemele abordate, dar o fac<br />

într-un mod selectiv, sau abordează subiectul respectiv în contextul altor probleme fără a urmări<br />

scopul de a scoate în evidenţă toate conceptele <strong>şi</strong> de a face o analiză multiaspectuală a categoriei<br />

respective, accentul fiind pus pe cercetarea anumitor noţiuni generale despre resocializare.<br />

Nepunînd la îndoială valoarea teoretico-ştiinţifică <strong>şi</strong> aplicativă a studiilor existente,<br />

prezenta lucrare este o încercare de a elucida elementele structurale ale resocializării<br />

condamnaţilor, direcţiile căreia sînt determinate de scopul <strong>şi</strong> obiectivele tezei.<br />

Scopul <strong>şi</strong> obiectivele lucrării.<br />

Scopul lucrării constă în studierea complexă <strong>şi</strong> multilaterală a procesului de resocializare a<br />

<strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare, analiza normelor <strong>şi</strong> practicii aplicării lor în domeniul<br />

cercetat, elaborarea propunerilor privind perfecţionarea în continuare a concepţiilor teoretice <strong>şi</strong> a<br />

acţiunilor practice de influenţare, realizate la diferite etape ale procesului de resocializare.<br />

În ipoteza scopului propus, au fost stabilite următoarele obiective:<br />

- elucidarea esenţei socializării individului;<br />

- formularea noţiunii de resocializare a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare în baza<br />

analizei accepţiunilor privind definirea procesului de resocializare <strong>şi</strong> cele asemănătoare cu el<br />

cum sînt socializarea <strong>şi</strong> adaptarea socială;<br />

- relevarea etapelor <strong>şi</strong> subetapelor resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare<br />

<strong>şi</strong> a caracteristicii generale a particularităţilor lor;<br />

- studierea istoricului experienţei autohtone precum <strong>şi</strong> a legislaţiei <strong>şi</strong> practicii altor state<br />

privind <strong>resocializarea</strong> <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare;<br />

- elucidarea particularităţilor legislaţiei Republicii Moldova referitoare la reglementarea<br />

procesului de resocializare <strong>penitenciară</strong> a condamnaţilor;<br />

- analiza experienţei <strong>şi</strong> conţinutului asistenţei psihologice <strong>şi</strong> sociale acordată<br />

condamnaţilor;<br />

- petrecerea unor cercetări empirice, orientate spre clarificarea întregului complex de<br />

probleme, care apar în procesul resocializării, cu care se confruntă condamnaţii în condiţiile<br />

actuale;<br />

- analiza activităţii administraţiei instituţiilor penitenciare <strong>şi</strong> ale altor subiecţi ai<br />

resocializării privind pregătirea condamnaţilor pentru liberare;<br />

5


- examinarea prevederilor legislaţiei în vigoare referitoare la statutul juridic al <strong>persoanelor</strong><br />

liberate;<br />

- studierea experienţei conlucrării diferitor instituţii <strong>şi</strong> organe, precum <strong>şi</strong> a problemelor<br />

existente în domeniul adaptării sociale a <strong>persoanelor</strong> liberate;<br />

- cercetarea problemei privind participarea membrilor comunităţii în procesul resocializării<br />

precum <strong>şi</strong> al profilaxiei infracţiunilor în rîndul <strong>persoanelor</strong> liberate;<br />

- formularea în temeiul rezultatelor investigaţiei, a unor propuneri <strong>şi</strong> recomandări ştiinţific<br />

argumentate privind perfecţionarea legislaţiei <strong>şi</strong> practicii de aplicare a ei în scopul ridicării<br />

eficacităţii procesului de resocializare a condamnaţilor.<br />

Metodologia cercetării ştiinţifice.<br />

Pentru realizarea scopului <strong>şi</strong> obiectivelor lucrării, ca metode de cercetare au fost folosite<br />

metoda logică (analiză <strong>şi</strong> sinteză), istorică, sistematică, juridică, comparativă. La realizarea<br />

studiului, drept punct de reper a servit prevederile actelor normative internaţionale privind<br />

tratamentul deţinuţilor, Constituţia Republicii Moldova, legislaţia penală, execuţional-penală a<br />

Republicii Moldova <strong>şi</strong> a altor state (SUA, Marea Britanie; Germania, Franţa, Republica<br />

Belarus, etc.). Baza teoretică a investigaţiei o constituie lucrările ştiinţifice în domeniul dreptului<br />

penal, dreptului execuţional-penal, psihologiei, pedagogiei, criminologiei <strong>şi</strong> altor ştiinţe cu profil<br />

umanitar, care au importanţă pentru studierea <strong>şi</strong> soluţionarea cercului de probleme abordate.<br />

Noutatea <strong>şi</strong> originalitatea ştiinţifică.<br />

Caracterul novator al rezultatelor obţinute e determinat de faptul că au fost identificate<br />

oportunităţi noi pentru aplicarea datelor ştiinţifice în scopul optimizării procesului de<br />

resocializare <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare.<br />

Noutatea ştiinţifică a studiului rezidă <strong>şi</strong> în elaborarea unui <strong>şi</strong>r de modificări de<br />

perfecţionare a unor norme juridice din Codul de executare, Codul penal, Codul electoral, Legea<br />

privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia<br />

<strong>persoanelor</strong> precum <strong>şi</strong> a unor acte departamentale.<br />

Elementele de noutate ştiinţifică, obţinute în rezultatul studiului, constau în următoarele:<br />

1. analiza accepţiunilor privind definirea procesului de resocializare <strong>şi</strong> celor asemănătoare<br />

cu el cum sînt socializarea <strong>şi</strong> adaptarea socială, desăvîr<strong>şi</strong>rea noţiunii de resocializare a<br />

<strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare precum <strong>şi</strong> propunerea de a fixa prin lege noi formulări<br />

ale normelor art. 61 alin. (2) CP al RM <strong>şi</strong> respectiv art. 162 alin. (2) CE al RM ţinînd cont de<br />

coraportul noţiunilor examinate;<br />

2. relevarea etapelor <strong>şi</strong> subetapelor procesului de resocializare a <strong>persoanelor</strong> supuse<br />

pedepsei cu închisoare, precum <strong>şi</strong> a principiilor cărora trebuie să fie subordonat;<br />

6


3. analiza sub aspect istoric a evoluării scopului pedepsei penale <strong>şi</strong> a reglementărilor<br />

juridice privind corijarea <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong> infractorilor;<br />

4. studierea legislaţiei <strong>şi</strong> experienţei înaintate a altor state privind <strong>resocializarea</strong><br />

<strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare <strong>şi</strong> identificarea căilor de valorificare a tot ce este mai<br />

preţios ţinînd cont de specificul <strong>şi</strong> condiţiile din Republica Moldova.<br />

5. argumentarea oportunităţii de a exclude restricţia (privind dreptul <strong>persoanelor</strong><br />

condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni grave, deosebit de grave <strong>şi</strong> excepţional de<br />

grave de a alege) prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. c) din Codul electoral al Republicii Moldova <strong>şi</strong><br />

înlocuirea ei cu sintagma „în privinţa cărora instanţa de judecată s-a pronunţat de a fi lipsite de<br />

dreptul de vot” urmînd ca instanţa de judecată să se pronunţe asupra lipsirii dreptului de vot în<br />

fiecare caz în parte <strong>şi</strong> în contradictoriu.<br />

6. argumentarea propunerii de a introduce în mod expres în art. 224 CE al RM, cerinţa<br />

privind deţinerea separată a condamnaţilor care au fost apreciaţi la atestare cu nivelul de corijare<br />

„nesatisfăcător” de condamnaţii care au fost apreciaţi cu nivelul de corijare „satisfăcător” <strong>şi</strong> „bine”;<br />

7. demonstrarea necesităţii de a fixa în legislaţia execuţional-penală a noţiunilor de corijare<br />

<strong>şi</strong> celei de resocializare prin completarea art. 168 CE al RM.<br />

8. în baza analizei unuia din principalii factori destabilizatori, care are o influenţă negativă<br />

asupra procesului resocializării condamnaţilor în instituţiile penitenciare, cum este subcultura<br />

criminală s-a propus întreprinderea unor activităţi, în vederea neutralizării influenţei asociale a<br />

tradiţiilor, obiceiurilor, moravurilor <strong>şi</strong> altor elemente ale subculturii, care pot fi realizate prin<br />

intermediul unui complex de mijloace de influenţare cu caracter educativ, psihologic, socialeconomic<br />

<strong>şi</strong> cultural;<br />

9. motivarea teoretico-juridică a realizării funcţiei sociale a statului – de protecţie socială a<br />

condamnaţilor – este apreciată ca o necesitate obiectivă, condiţionată de oportunitatea<br />

consolidării unei societăţi cu o organizare socială unitară;<br />

10. analiza legislaţiei execuţional-penale privind pregătirea condamnaţilor pentru liberare<br />

<strong>şi</strong> identificarea unor noi căi <strong>şi</strong> metode de perfecţionare a procesului dat;<br />

11. analiza elementelor specifice <strong>şi</strong> formularea noţiunii de statut juridic al <strong>persoanelor</strong><br />

liberate din detenţie precum <strong>şi</strong> argumentarea oportunităţii completării cap. XXVIII CE al RM<br />

întitulat „Ajutorul acordat <strong>persoanelor</strong> eliberate din locurile de detenţie” cu un articol nou 303¹<br />

referitor la statutul juridic al acestora;<br />

7


12. evidenţierea problemelor organizatorice <strong>şi</strong> juridice ale procesului de adaptare socială a<br />

<strong>persoanelor</strong> liberate din locurile de detenţie precum <strong>şi</strong> propunerea unor noi măsuri<br />

organizatorico-juridice de perfecţionare a acestui proces;<br />

13. cercetarea problemei privind implicarea membrilor comunităţii în procesul<br />

resocializării precum <strong>şi</strong> al profilaxiei infracţiunilor în rîndul <strong>persoanelor</strong> liberate;<br />

Semnificaţia teoretică<br />

Teza de doctorat reprezintă o investigaţie teoretico-aplicativă complexă, menită să<br />

contribuie la relevarea <strong>şi</strong> soluţionarea problemelor ce vizează problematica abordată.<br />

Importanţa teoretică a lucrării rezidă în cercetarea complexă a bazelor teoretice,<br />

organizatorice <strong>şi</strong> juridice ale resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare. Rezultatele<br />

studiului vor contribui la dezvoltarea doctrinei juridice autohtone, servind ca imbold pentru<br />

sporirea atenţiei acordate problemelor privind <strong>resocializarea</strong> infractorilor precum <strong>şi</strong> pentru<br />

diversificarea studiilor întreprinse în acest sens.<br />

Valoarea aplicativă a lucrării constă în următoarele:<br />

- ideile esenţiale ale cercetării pot contribui la elaborarea unor noi mijloace, metode <strong>şi</strong> căi<br />

de resocializare <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare;<br />

- rezultatele teoretice <strong>şi</strong> practice obţinute pot fi utilizate în procesul instructiv-didactic în<br />

cadrul instituţiilor de învăţămînt, precum <strong>şi</strong> de către specialiştii practicieni implicaţi în procesul<br />

de resocializare a condamnaţilor;<br />

- concluziile, propunerile <strong>şi</strong> recomandările care se conţin în lucrare pot fi utilizate la<br />

perfecţionarea legislaţiei, a practicii de aplicare a ei, precum <strong>şi</strong> la optimizarea organizării <strong>şi</strong><br />

sporirea eficienţei organelor de stat menite să contribuie la <strong>resocializarea</strong> <strong>persoanelor</strong> supuse<br />

pedepsei cu închisoare.<br />

În rezultatul acestei cercetări în contextul „Planului de acţiuni al MAI privind realizarea<br />

Instrumentului de implementare al Planului de Acţiuni RM-UE în cadrul Politicii Europene de<br />

Vecinătate” de către autor au fost înaintate unele propuneri referitoare la perfecţionarea formelor<br />

de antrenare a condamnaţilor în activităţi de resocializare.<br />

De asemenea, valoarea aplicativă a lucrării constă în completarea laturii teoretice a lucrării<br />

cu rezultatele practice obţinute în urma investigaţiilor realizate, a generalizării datelor sondajului<br />

sociologic <strong>şi</strong> celor obţinute în urma studierii caietelor pentru lucrul individual-educativ cu<br />

condamnaţii.<br />

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:<br />

1. Resocializarea persoanei supuse pedepsei cu închisoare este un proces, care constă în<br />

influenţarea ei de către instituţiile sociale prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter<br />

8


juridic, social-organizatoric, psiho-pedagogic, educativ etc. care se realizează la etapa <strong>penitenciară</strong><br />

<strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a procesului dat <strong>şi</strong> sînt aplicate în scopul modificării sistemului ei de valori<br />

antisociale avînd ca scop <strong>şi</strong> rezultat firesc includerea sa în cercul de relaţii sociale pozitive <strong>şi</strong><br />

neadmiterea recidivei de infracţiuni.<br />

2. Propunem următoarele etape <strong>şi</strong> subetape ale resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei<br />

cu închisoare:<br />

1. Etapa <strong>penitenciară</strong>:<br />

a) Adaptarea la condiţiile regimului instituţiei penitenciare;<br />

b) Procesul aplicării active a măsurilor de influenţare asupra condamnaţilor <strong>şi</strong> corijarea lor;<br />

c) Pregătirea condamnaţilor pentru liberare.<br />

2. Etapa post<strong>penitenciară</strong>:<br />

a) Excluderea sau neutralizarea influenţei nefavorabile a mediului social care îl înconjoară;<br />

b) Încadrarea în muncă <strong>şi</strong> asigurarea condiţiilor de viaţă la locul de trai;<br />

c) Readaptarea socială la condiţiile vieţii în libertate.<br />

3. La art. 61 alin. (2) CP al RM termenul „corectarea” urmează a fi înlocuit cu sinonimul<br />

„corijarea”, fiind urmat de completarea cu sintagma „<strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong>”. Astfel formulat după<br />

cum urmează: „Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corijarea <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong><br />

condamnatului, precum <strong>şi</strong> prevenirea săvîr<strong>şi</strong>rii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor,<br />

cît <strong>şi</strong> a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice <strong>şi</strong> nici să<br />

înjosească demnitatea persoanei condamnate”;<br />

4. Ţinînd cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la<br />

vot al <strong>persoanelor</strong> condamnate (cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii <strong>şi</strong> Irlandei de<br />

Nord, Decizia nr. 2 din 6 octombrie 2005 prin care este criticabilă legea ce interzice automat <strong>şi</strong><br />

nediferenţiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane fiind astfel violat art. 3 din Protocolul<br />

nr. 1 al Convenţiei, pentru apărarea drepturilor omului <strong>şi</strong> a libertăţilor fundamentale) propunem de<br />

a exclude restricţia (privind dreptul <strong>persoanelor</strong> condamnate la privaţiune de libertate pentru<br />

infracţiuni grave, deosebit de grave <strong>şi</strong> excepţional de grave de a alege) prevăzută de art. 13 alin. (1)<br />

lit. c) din Codul electoral al Republicii Moldova <strong>şi</strong> înlocuirea ei cu sintagma „în privinţa cărora<br />

instanţa de judecată sa pronunţat de a fi lipsite de dreptul de vot”. Astfel, instanţa de judecată<br />

urmează să se pronunţe asupra lipsirii dreptului de vot în fiecare caz în parte <strong>şi</strong> în contradictoriu.<br />

Art. 13 alin. (1) lit. c) va fi formulat în următoarea redacţie:<br />

persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre judecătorească definitivă în<br />

privinţa cărora instanţa de judecată s-a pronunţat de a fi lipsite de dreptul de vot.<br />

Implementarea rezultatelor ştiinţifice <strong>şi</strong> aprobarea rezultatelor.<br />

9


Ideile de bază ale lucrării de faţă au fost comunicate <strong>şi</strong> discutate în cadrul seminarelor<br />

metodico-ştiinţifice din cadrul Catedrei Drept Penal <strong>şi</strong> Criminologie a Academiei „Ştefan cel<br />

Mare” a MAI al RM. Principalele idei <strong>şi</strong> concluzii teoretice ale investigaţiei de faţă sînt reflectate<br />

în mai multe publicaţii inclusiv în cadrul Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale<br />

„Criminalitatea regională: probleme <strong>şi</strong> perspective de combatere” (Chi<strong>şi</strong>nău, 25-26 mai 2005),<br />

Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale „Probleme de prevenire <strong>şi</strong> combatere a<br />

criminalităţii de către Organele Afacerilor Interne în perioada recesiunii economice” (Chi<strong>şi</strong>nău,<br />

15 octombrie 2009), în unele reviste de specialitate, anale <strong>şi</strong> anuare ştiinţifice. Unele idei<br />

conţinute în teză sînt publicate în manualul „Drept execuţional penal” elaborat în coautorat<br />

(Chi<strong>şi</strong>nău 2007).<br />

Publicaţii la tema tezei: 15 articole ştiinţifice <strong>şi</strong> un manual.<br />

Volumul <strong>şi</strong> structura tezei: Introducere, 4 capitole, concluzii generale <strong>şi</strong> recomandări,<br />

bibliografia din 312 titluri, 184 pagini text de bază, 22 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate<br />

în 16 lucrări ştiinţifice.<br />

Cuvinte-cheie: Resocializare, mijloace de corijare a condamnaţilor, asistenţa psihologică,<br />

asistenţa socială, pregătirea pentru liberare, statut juridic, adaptare socială, integrare<br />

profesională, societate civilă, profilaxia infracţiunilor.<br />

10


CONŢINUTUL LUCRĂRII<br />

În cadrul compartimentului Introducere este argumentată actualitatea <strong>şi</strong> importanţa<br />

problemei abordate, sunt determinate scopul <strong>şi</strong> obiectivele tezei, este redată noutatea ştiinţifică a<br />

rezultatelor obţinute, justificată importanţa teoretică <strong>şi</strong> valoarea aplicativă a lucrării. Tot în<br />

cadrul aceluia<strong>şi</strong> compartiment, autorul se pronunţă în privinţa aprobării rezultatelor, realizând <strong>şi</strong><br />

un scurt sumar al compartimentelor tezei.<br />

Capitolul 1. DOCTRINA PRIVIND RESOCIALIZAREA PERSOANELOR SUPUSE<br />

PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE<br />

În paragraful 1.1 Materia de resocializare a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare<br />

în contextul cercetărilor actuale este efectuată o trecere în revistă a lucrărilor publicate în<br />

literatura de specialitate la problemele de cercetare propuse <strong>şi</strong> metodele de soluţionare, în scopul<br />

conturării nivelului de studiere a tematicii tezei, pe plan ştiinţific atît naţional cît <strong>şi</strong> internaţional.<br />

În context se menţionează că în domeniul dreptului execuţional penal, problemele resocializării<br />

condamnaţilor sînt precăutate insuficient. Într-o oarecare măsură problematica resocializării<br />

infractorilor este tratată de disciplinile conexe. Informaţia cu privire la problema dată fiind<br />

selectată, în special, din psihologia <strong>penitenciară</strong>, pedagogia <strong>penitenciară</strong>, criminologie <strong>şi</strong><br />

asistenţa socială, etc.<br />

Printre cei mai distin<strong>şi</strong> autori din Federaţia Rusă, care au abordat în investigaţiile lor<br />

problema dată, sînt savanţii: Rîbak M., Juleva I., Krainova N., Volkova T., Bagreeva E., Baranov<br />

I., Evtuşenco I., care au elaborat lucrări ştiinţifice valoroase la această temă.<br />

Printre autorii din România sînt menţionaţi Oancea I., Zidaru P., Florian G., Nicolae-<br />

Anghel N., Pop O., Brezeanu O., etc.<br />

Problemele resocializării condamnaţilor <strong>şi</strong> adaptării sociale a <strong>persoanelor</strong> liberate din<br />

locurile de detenţie au fost examinate <strong>şi</strong> în lucrările savanţilor occidentali. Printre aceştia sînt<br />

numiţi Gordon D., Kuin P., Kunc K., Snayder G., Eduin M., Chur M. etc.<br />

În ceea ce priveşte gradul de studiere al temei respective în Republica Moldova, se<br />

menţionează că aspectele ştiinţifice, metodologice <strong>şi</strong> practice ale resocializării condamnaţilor nu<br />

au constituit obiectul de studiu al cercetărilor ştiinţifice complexe în literatura de specialitate.<br />

Totodată, avem cercetători care tratează problemele abordate, dar o fac într-un mod selectiv, sau<br />

abordează subiectul respectiv în contextul altor probleme fără a urmări scopul de a scoate în<br />

evidenţă toate conceptele <strong>şi</strong> de a face o analiză multiaspectuală a categoriei respective, accentul<br />

fiind pus pe cercetarea anumitor noţiuni generale despre resocializare.<br />

11


1.2 Determinări conceptuale privind <strong>resocializarea</strong> <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu<br />

închisoare<br />

În paragraful respectiv se specifică că <strong>resocializarea</strong> face parte din categoria noţiunilor<br />

sociale <strong>şi</strong> este utilizată pe larg în criminologie, sociologie, psihologie <strong>şi</strong> în alte ştiinţe umanistice.<br />

Ea este obiectiv legată de noţiunea „socializarea”, fapt care reiese din analiza nemijlocită a<br />

fenomenelor indicate <strong>şi</strong> în primul rînd, a tălmăcirii lor gramaticale. Asupra acestui fapt<br />

accentuează Juleva I.V., menţionînd necesitatea de a avea în vedere semnificaţia prefixului „re”,<br />

care permite de a înţelege <strong>resocializarea</strong> ca „reluarea sau repetarea acţiunii” <strong>şi</strong> ca o contracarare a<br />

degradării asociale a personalităţii [3, p. 26].<br />

Sînt analizate esenţa <strong>şi</strong> coraportul dintre astfel de noţiuni cum ar fi: socializarea,<br />

<strong>resocializarea</strong>, corijarea, adaptarea socială <strong>şi</strong> integrarea socială.<br />

În final se concluzionează că noţiunile diver<strong>şi</strong>lor autori, expuse în cadrul respectivului<br />

paragraf, dezvăluie esenţa <strong>şi</strong> conţinutul fenomenului cercetat, nu contrazic unul altuia, dar<br />

dimpotrivă, ne prezintă instituţia dată din diverse poziţii, ceea ce permite o înţelegere mai amplă.<br />

Astfel, <strong>resocializarea</strong> persoanei supuse pedepsei cu închisoare este determinat ca fiind<br />

un proces, care constă în influenţarea ei de către instituţiile sociale prin intermediul unui<br />

complex de măsuri cu caracter juridic, social-organizatoric, psiho-pedagogic, educativ etc.<br />

care se realizează la etapa <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a procesului dat <strong>şi</strong> sînt aplicate în<br />

scopul modificării sistemului ei de valori antisociale avînd ca scop <strong>şi</strong> rezultat firesc includerea<br />

sa în cercul de relaţii sociale pozitive <strong>şi</strong> neadmiterea recidivei de infracţiuni.<br />

Reie<strong>şi</strong>nd din noţiunile resocializării condamnaţilor analizate mai sus sînt evidenţiate<br />

următoarele caracteristici ale procesului dat:<br />

- vizează persoane care au săvîr<strong>şi</strong>t deja o infracţiune;<br />

- are drept scop imediat prevenirea recidivei, dar reprezintă o componentă a prevenirii speciale;<br />

- constituie un demers social realizat în mod ştiinţific de personalul, special calificat în<br />

acest scop.<br />

1.3 Concluzii la capitolul 1<br />

În concluzie, pe baza analizei situaţiei în domeniu <strong>şi</strong> a celor mai importante lucrări<br />

ştiinţifice publicate la tema respectivă de doctorat, se remarcă că literatura specială în care este<br />

tratată teoria <strong>şi</strong> metodica resocializării condamnaţilor în prezent în ştiinţa autohtonă este la etapa<br />

iniţială de dezvoltare. Tematica resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare este<br />

abordată, în mare parte, doar sub aspectul ei practic. Avînd, în vedere cele menţionate, sînt<br />

descrise scopul <strong>şi</strong> obiectivele tezei.<br />

12


Capitolul 2. CONSIDERAŢIUNI GENERALE PRIVIND RESOCIALIZAREA<br />

PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE<br />

2.1 Principiile, etapele <strong>şi</strong> subetapele procesului de resocializare a <strong>persoanelor</strong> supuse<br />

pedepsei cu închisoare<br />

Cu referire la principiile resocializării se menţionează că acestea, determinând specificul<br />

acestui proces, contribuie la realizarea sarcinilor activităţii de resocializare a condamnaţilor.<br />

Cunoaşterea <strong>şi</strong> înţelegerea lor ajută de a pătrunde în esenţa procesului corijări, <strong>şi</strong> perspectivei<br />

procesului de resocializare. În opinia autorului procesul resocializării condamnaţilor la pedeapsa cu<br />

închisoare trebuie să fie subordonat principiilor: legalităţii, umanismului, realismului, diferenţierii<br />

<strong>şi</strong> individualizarii înfăptuirii activităţii de resocializare, continuităţii, abordării constructive,<br />

accesibilităţii unei informaţii complete [4].<br />

Prin analiza <strong>şi</strong> generalizarea diverselor opinii vis-a-avis de etapele <strong>şi</strong> subetapele<br />

resocializării <strong>şi</strong> practica efectuării măsurilor de resocializare sînt propuse următoarele etape <strong>şi</strong><br />

subetape ale resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare:<br />

1. Etapa <strong>penitenciară</strong>:<br />

a) subetapa adaptării la condiţiile regimului instituţiei penitenciare;<br />

b) procesul aplicării active a măsurilor de influenţare asupra condamnaţilor <strong>şi</strong> corijarea lor;<br />

c) pregătirea condamnaţilor pentru liberare.<br />

2. Etapa post<strong>penitenciară</strong>:<br />

a) excluderea sau neutralizarea influenţei nefavorabile a mediului social care îl înconjoară;<br />

b) încadrarea în muncă <strong>şi</strong> asigurarea condiţiilor de viaţă la locul de trai;<br />

c) readaptarea socială la condiţiile vieţii în libertate.<br />

2.2 Istoricul reglementării juridice a resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei<br />

cu închisoare în Republica Moldova<br />

În acest paragraf este efectuată analiza sub aspect istoric al evoluării scopului pedepsei<br />

penale <strong>şi</strong> al reglementărilor juridice privind corijarea <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong> infractorilor. Astfel, este<br />

expus consecutiv în corespundere cu etapele istorice evoluţia politicilor penale începînd cu<br />

strămo<strong>şi</strong>i noştri geto-daci (sec. VI - II î.e.n.), formarea ţărilor (sec. IV-VIII), perioada dominaţiei<br />

otomane (mijl. sec. XVI-lea – sec. al XVII-lea), perioada regimului fanariot (sec. al XVIII-lea<br />

începutul sec. al XIX-lea), perioada interbelică (1918-1939), perioada sovietică, perioada<br />

contemporană.<br />

Astfel, în urma analizei sub aspect istoric a reglementării juridice a resocializării <strong>persoanelor</strong><br />

care au încălcat legea se concluzionează că societatea, din cele mai vechi timpuri, este în căutarea<br />

unor metode efective de luptă cu fenomenul infracţional. Însă<strong>şi</strong> ideea corijării infractorilor a apărut<br />

13


cu multe secole în urmă, iar scopul pedepsei a evoluat de la răzbunarea sîngelui, repararea daunei <strong>şi</strong><br />

intimidare spre corijarea <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong> infractorului. Astfel, despre o oarecare resocializare a<br />

acestora putem vorbi doar începînd cu prima jumătate a sec. XIX.<br />

În context se menţionează că analiza experienţei anterioare ne va permite să evităm<br />

eventuale greşeli în procesul de restructurare a activităţii instituţiilor implicate în procesul de<br />

resocializare.<br />

2.3 Studiu comparat privind <strong>resocializarea</strong> <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare<br />

în unele state<br />

În paragraful respectiv este propusă spre analiză experienţa relevantă (atît cu aspecte<br />

pozitive cît <strong>şi</strong> negative) a unor state în parte privind organizarea <strong>şi</strong> funcţionarea sistemelor<br />

penitenciare <strong>şi</strong> a resocializării condamnaţilor. Astfel, studiind experienţa acumulată de către<br />

sistemele penitenciare care reprezintă diferite regiuni ale lumii sînt precăutate iniţial sistemele<br />

penitenciare din ţările sistemului de drept anglo-saxon (Marea Britanie, SUA). La fel se fac<br />

referiri <strong>şi</strong> la ţările din cadrul sistemului de drept continental (RFG, Franţa; Suedia, Belarus). În<br />

final este analizată <strong>şi</strong> experienţa statelor din regiunea Asiatico-Pacifică (RPC, Japonia).<br />

Prin cercetarea prevederilor normative <strong>şi</strong> practicii resocializării condamnaţilor în alte state<br />

sînt reliefate noi căi de valorificare a experienţei înaintate în acest domeniu.<br />

2.4 Concluzii la capitolul 2<br />

Sînt sistematizate concluziile <strong>şi</strong> recomandările făcute cu ocazia analizei problemelor<br />

abordate.<br />

Capitolul 3. PROBLEME PRIVIND REALIZAREA MĂSURILOR DE<br />

RESOCIALIZARE PENITENCIARĂ A CONDAMNAŢILOR<br />

3.1 Aplicarea principalelor mijloace de corijare a condamnaţilor în scopul resocializării lor<br />

Prin cercetarea principalelor mijloace de corijare a condamnatului cum ar fi: regimul,<br />

munca social-utilă [5], munca educativă, instruirea profesională, învăţămîntul general <strong>şi</strong> influenţa<br />

exercitată de societate, sînt nuanţate problemele juridice, psiho-pedagogice <strong>şi</strong> organizatorice<br />

dificile care necesită o soluţionare neîntîrziată.<br />

În final autorul apreciază că corijarea condamnaţilor poate fi determinată ca un proces<br />

educativ, care include în sine atît elemente de pedeapsă, cît <strong>şi</strong> măsuri propriu-zise de educare <strong>şi</strong><br />

se înfăptuieşte în scopul socializării personalităţii, adică a formării la persoană a anumitor calităţi<br />

<strong>şi</strong> deprinderi. În privinţa condamnaţilor aceasta nu apare ca o socializare obişnuită, dar ca o<br />

14


esocializare, care presupune modificarea personalităţii, formarea la condamnaţi a unor calităţi<br />

sociale pozitive, necesare pentru un comportament legal.<br />

3.2 Aspecte psihologice ale resocializării condamnaţilor<br />

Potrivit autorului în cadrul executării pedepsei cu închisoare este raţional de a utiliza tot<br />

arsenalul de mijloace psihologice de influenţare. Astfel, este exprimată solidaritatea cu autorii<br />

care consideră că faţă de toţi infractorii, inclusiv faţă de cei mai periculo<strong>şi</strong>, trebuie să se aplice o<br />

influenţă psiho-pedagogică complexă care, în esenţă, trebuie să devină una psihoterapeutică [6,<br />

p. 60]. Această muncă trebuie să fie petrecută individual, ţînînd cont de particularităţile de<br />

personalitate. Totodată este necesar, într-o îmbinare rezonabilă, de a utiliza <strong>şi</strong> activităţi în grup.<br />

În acest context este reliefată cerinţa înaintată faţă de activitatea de corijare a<br />

condamnaţilor <strong>şi</strong> anume: optimizarea procesului de corijare printr-o fundamentare psihopedagogică<br />

maximă [7, p. 257].<br />

Este susţinută ideea că munca psihologică cu diferite categorii de condamnaţi are specificul<br />

său. Căutarea „elementului slab” din calea vieţii persoanei are o importanţă principială pentru<br />

întreprinderea măsurilor adecvate în scopul prevenirii faptelor antisociale [8, p. 266]. În viziunea<br />

autorului este necesar a acorda o atenţie deosebită condiţiilor de formare psihospirituală a<br />

personalităţii. De cele mai multe ori cauzele activităţii infracţionale zac în psihicul<br />

condamnatului, iar o influenţă corectă asupra sa poate avea un efect resocializant considerabil<br />

[9].<br />

3.3 Subcultura <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> influenţa ei asupra resocializării condamnaţilor<br />

În paragraful respectiv de către autor se analizează esenţa <strong>şi</strong> elementele constitutive ale<br />

subculturii criminale <strong>şi</strong> anume: tatuarea, argoul criminal, stratificarea, distracţiile, normele<br />

nescrise, interesele muzical-artistice <strong>şi</strong> creaţia condamnaţilor, etc.<br />

Este expusă definirea subculturii criminale de către unii autori [10, p. 8] conform cărora<br />

aceasta este modul de viaţă al <strong>persoanelor</strong>, care s-au unit în grupuri criminale <strong>şi</strong> care respectă<br />

anumite legi <strong>şi</strong> tradiţii. Acestor grupuri le sînt proprii cruzimea, pierderea calităţilor generalumane<br />

(cum ar fi mila, compasiunea etc.), lipsa interdicţiilor pentru orice soi de informaţie,<br />

inclusiv pentru cea intimă, desfrînarea sexuală, nivelul redus de dezvoltare etc.<br />

În urma analizei influenţei pe care o are subcultura <strong>penitenciară</strong> asupra resocializării<br />

condamnaţilor se punctează că în calitate de sarcină primordială pe perioada executării pedepsei<br />

în penitenciar este neutralizarea influenţei asociale a tradiţiilor, obiceiurilor, moravurilor <strong>şi</strong> altor<br />

elemente ale subculturii. În acest sens se propune de a fi întreprinse un <strong>şi</strong>r de activităţi cu<br />

caracter educativ, psihologic, social-economic <strong>şi</strong> cultural [11].<br />

15


3.4 Direcţiile de activitate ale asistentului social în instituţiile penitenciare<br />

Este elucidat aspectul juridic <strong>şi</strong> conţinutul asistenţei sociale acordată condamnaţilor.<br />

Vorbind despre activitatea asistentului social în penitenciar, autorul menţionează că scopul<br />

principal al acestuia este asistarea <strong>persoanelor</strong> aflate în dificultate prin înţelegerea, evaluarea <strong>şi</strong><br />

soluţionarea problemelor sociale. Toate acţiunile întreprinse de asistentul social sînt îndreptate<br />

spre realizarea intereselor deţinutului. El va asigura accesul deţinutului la informaţii <strong>şi</strong> servicii,<br />

va implica deţinutul în procesul de luare a deciziilor, va respecta demnitatea individului,<br />

unicitatea <strong>şi</strong> valoarea fiecărei persoane.<br />

În practica de lucru a asistentului social din penitenciar sînt evidenţiate cîteva direcţii de<br />

bază, cum ar fi: suportul juridic. asistenţa psihosocială, pregătirea deţinutului pentru liberare. În<br />

aceste condiţii, asistenţa socială a condamnaţilor este un element al funcţiei sociale a statului<br />

realizată în toată complexitatea conţinutului <strong>şi</strong> formei sale. Realizarea funcţiei sociale în<br />

condiţiile privării de libertate trebuie să se bazeze pe teza că condamnatul este o personalitate <strong>şi</strong><br />

nu doar un obiect de influenţare, de aceea în procesul realizării ei trebuie să se ţină cont de<br />

cercetările în domeniul pedagogiei, psihologiei, sociologiei dreptului, adică să ne bazăm pe<br />

realizările în domeniul ştiinţelor conexe cu cele juridice.<br />

În această ordine de idei se menţionează că asistenţa socială acordată în penitenciar este<br />

importantă prin faptul că ea poartă un caracter universal, fapt care permite examinarea corectă a<br />

problemei fiecărui beneficiar <strong>şi</strong> găsirea soluţiei optime de depă<strong>şi</strong>re a ei, ceea ce nu poate s-o facă<br />

nici psihologia, care examinează doar aspectele psihologice, nici dreptul, care examinează doar<br />

latura juridică a problemei. Asistenţa socială permite de a vedea întreg spectrul de condiţii<br />

necesare pentru a ajuta clientul.<br />

3.5 Particularităţile pregătirii pentru liberare a condamnaţilor<br />

O atenţie deosebită este acordată procesului de pregătire al condamnaţilor pentru liberare<br />

fiind astfel identificate problemele pe care trebuie să le soluţioneze administraţia <strong>penitenciară</strong>.<br />

Astfel, se menţionează că la pregătirea pentru liberare a deţinuţilor trebuie să ţină cont de<br />

două imperative: necesitatea ca întregul sistem penitenciar să fie preocupat de această problemă<br />

(un climat de preeliberare îndreptat spre exterior <strong>şi</strong> spre viitor); necesitatea unor programe<br />

speciale derulate de specialişti în asistenţă socială [12, p. 3-4].<br />

Potrivit autorului la diferenţierea metodelor, formelor <strong>şi</strong> procedeelor tactice a pregătirii<br />

organizatorice <strong>şi</strong> psiho-pedagogice a condamnaţilor către viaţa din libertate trebuie să se ţină<br />

cont de următoarele aspecte: tipul de penitenciar din care se efectuează liberarea; motivul<br />

liberării; personalitatea celui care se liberează; nivelul <strong>şi</strong> calitatea relaţiilor sociale anterioare ale<br />

persoanei care se liberează.<br />

16


În finalul paragrafului sînt evidenţiate mai multe probleme ale procesului de pregătire<br />

pentru liberare [13, p. 224]. De asemenea sînt propuse <strong>şi</strong> unele soluţii privind depă<strong>şi</strong>rea acestora.<br />

3.6 Concluzii la capitolul 3<br />

Sînt prezentate concluziile la care s-a ajuns în cadrul analizei realizate în capitolul 3.<br />

Capitolul 4. ASIGURAREA PROCESULUI DE RESOCIALIZARE A<br />

PERSOANELOR LIBERATE DIN DETENŢIE<br />

4.1 Statutul juridic al <strong>persoanelor</strong> liberate în contextul resocializării lor<br />

În paragraful respectiv sînt precăutate elementele specifice ale statutului juridic al<br />

<strong>persoanelor</strong> liberate fiind puse în evidenţă restricţiile cu caracter civil <strong>şi</strong> cele cu caracter juridicopenal.<br />

Astfel, se punctează că executarea de către cetăţean a unei pedepse penale privative de<br />

libertate este un fapt juridic, care atrage după sine o modificare esenţială a statutului său juridic.<br />

În privinţa persoanei liberate de la executarea pedepsei încetează acţiunea incapacităţilor, care<br />

constituie conţinutul pedepsei penale. Însă, persoana care a executat pedeapsa capătă un statut<br />

juridic special, al cărui conţinut este determinat de consecinţele juridice, generate de executarea<br />

unei pedepse penale concrete <strong>şi</strong> existenţa antecedentelor penale [14].<br />

4.2 Probleme organizatorico-juridice ale adaptării sociale a <strong>persoanelor</strong> liberate din detenţie<br />

În acest paragraf este întreprinsă o analiză a esenţei <strong>şi</strong> conţinutului procesului de adaptare<br />

socială al <strong>persoanelor</strong> liberate <strong>şi</strong> al legităţilor sale social-psihologice prin nuanţarea problemelor<br />

organizatorice <strong>şi</strong> juridice ale procesului în cauză.<br />

Autorul specifică că <strong>resocializarea</strong> condamnaţilor, care au executat pedeapsa cu închisoare,<br />

este destul de dificilă, deoarece pierderea multor relaţii sociale <strong>şi</strong> calităţi social-utile poartă un<br />

caracter profund, uneori ireversibil [15, p. 86]. În aceste condiţii <strong>resocializarea</strong> include trei<br />

aspecte de bază: socializare “secundară” (debarasarea de obişnuinţele negative din închisoare <strong>şi</strong><br />

obţinerea unor deprinderi social-utile); adaptarea socială (acomodarea la noile condiţii de viaţă);<br />

reabilitarea socială (restabilirea statutului social pierdut) [16, p. 180].<br />

Cele trei aspecte ale resocializării foştilor condamnaţi sînt în legătură reciprocă <strong>şi</strong> trebuie<br />

examinate într-o unitate dialectică. Însă <strong>şi</strong> procesul adaptării sociale necesită, în mare măsură, o<br />

reglementare juridică, deoarece participanţii săi sînt nu doar foştii condamnaţi, dar <strong>şi</strong> un complex<br />

întreg de instituţii sociale.<br />

4.3 Implicarea elementelor sociale relevante în procesul de resocializare<br />

post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> liberate din detenţie<br />

17


Este efectuată cercetarea problemei privind implicarea membrilor comunităţii în procesul<br />

resocializării. Conform opiniilor expuse etapa de integrare poate fi împărţită în 3 perioade<br />

corespunzător nivelului de integrare al individului – fost deţinut <strong>şi</strong> anume: a) nivelul integrării<br />

sociale; b) nivelul integrării psihosociale; c) nivelul integrării subculturale. În această ordine de<br />

idei se concluzionează că asigurarea unei game atît de largi de direcţii de reintegrare nu poate fi<br />

îndeplinită doar de organele de stat.<br />

În continuare autorul se referă la principalul factor care are un impact afectiv major asupra<br />

fostului condamnat cum este familia, după care elucidează rolul <strong>şi</strong> implicarea celorlalţi factori<br />

sociali cum ar fi: colectivul de muncă, Biserica, organizaţiile neguvernamentale. opinia publică,<br />

etc.<br />

4.4 Reglementarea juridică a profilaxiei infracţiunilor în rîndul <strong>persoanelor</strong> liberate din detenţie<br />

Obiectul unor investigaţii separate îl constituie profilaxia infracţiunilor în rîndul<br />

<strong>persoanelor</strong> liberate. Astfel, în funcţie de ierarhia cauzelor <strong>şi</strong> condiţiilor criminalităţii, autorul<br />

evidenţiază cele trei nivele de bază privind prevenirea ei <strong>şi</strong> anume: general, special-criminologic<br />

<strong>şi</strong> individual. De asemenea este prezentată o determinare a subiecţilor profilaxiei care au fost<br />

divizaţi convenţional în trei grupe de bază. La fel este determinat <strong>şi</strong> obiectul profilaxiei. În<br />

context se menţionează că formele de bază ale activităţilor de profilaxie depind de temeiurile<br />

liberării. Este efectuată o analiză detaliată a unor astfel de subiecţi ai profilaxiei cum ar fi<br />

Serviciul de probaţiune din cadrul Departamentului de executare de pe lîngă Ministerul Justiţiei<br />

<strong>şi</strong> organele afacerilor interne [17].<br />

4.5 Concluzii la capitolul 4<br />

În acest paragraf autorul vine cu principalele aprecieri la capitolul 4.<br />

18


CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI<br />

Prin generalizarea rezultatelor studiului autorul vine cu următoarele concluzii<br />

generale vis-a-avis de problemele investigate:<br />

1. Resocializarea persoanei supuse pedepsei cu închisoare este un proces, care constă în<br />

influenţarea ei de către instituţiile sociale prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter<br />

juridic, social-organizatoric, psiho-pedagogic, educativ etc. care se realizează la etapa <strong>penitenciară</strong><br />

<strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a procesului dat <strong>şi</strong> sînt aplicate în scopul modificării sistemului ei de valori<br />

antisociale avînd ca scop <strong>şi</strong> rezultat firesc includerea sa în cercul de relaţii sociale pozitive <strong>şi</strong><br />

neadmiterea recidivei de infracţiuni.<br />

2. În condiţiile izolării de societate, corijarea infractorului poate fi realizată cu succes doar în<br />

cazul cînd aceasta este organizată ca un proces orientat spre corecţia psihologică a persoanei, ţinînd<br />

cont de recomandările <strong>şi</strong> legităţile psihopedagogice.<br />

3. În instituţiile penitenciare subcultura criminală este principalul factor destabilizator care<br />

influenţează negativ asupra procesului de resocializare a condamnaţilor. Astfel, în calitate de<br />

sarcină primordială pe perioada executării pedepsei în penitenciar este neutralizarea influenţei<br />

asociale a tradiţiilor, obiceiurilor, moravurilor <strong>şi</strong> altor elemente ale subculturii.<br />

4. Asistenţa socială în instituţiile penitenciare constă în apărarea intereselor <strong>şi</strong> drepturilor<br />

deţinutului prin toate metodele permise de lege. Însă, măsurile de asistenţă socială urmează a fi<br />

realizate ţinîndu-se cont de interesele altor tipuri de activitate, fiind corelate cu cerinţele regimului,<br />

sarcinile educative <strong>şi</strong> cele de instruire. Astfel, protecţia socială a condamnaţilor este o necesitate<br />

obiectivă, condiţionată de oportunitatea consolidării unei societăţi cu o organizare socială unitară.<br />

5. Pregătirea condamnaţilor pentru liberare este de două tipuri: pregătirea pentru liberare,<br />

care este planificată începînd cu venirea condamnatului în penitenciar <strong>şi</strong> pregătirea care începe<br />

nemijlocit cu şase luni pînă la liberarea condamnatului.<br />

6. Esenţa statutului juridic special al <strong>persoanelor</strong> liberate din detenţie comparativ cu cetăţenii<br />

care respectă legile, constă în prezenţa unui complex de drepturi <strong>şi</strong> obligaţii suplimentare precum <strong>şi</strong><br />

a unor restricţii în drepturi pe care le considerăm a fi întemeiate acestea fiind o prelungire logică a<br />

politicii statului orientată spre asigurarea intereselor sale de securitate.<br />

7. O evoluţie pozitivă a fostului condamnat, implică o coordonare <strong>şi</strong> o cooperare a eforturilor<br />

agenţilor socializatori <strong>şi</strong> resocializatori într-o direcţie unică, constituind un proces neîntrerupt. Numai<br />

astfel se poate evita dispersarea obiectivelor reeducării morale la nivelul familiei, al şcolii, al grupului<br />

de prieteni etc. Totodată soluţionarea problemelor adaptării sociale a <strong>persoanelor</strong> liberate din detenţie<br />

este una din cele mai efective căi de luptă cu criminalitatea recidivă.<br />

În baza investigaţiilor realizate <strong>şi</strong> concluziilor formulate mai sus, în scopul<br />

eficientizării procesului de resocializare a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare, sînt<br />

19


înaintate <strong>şi</strong> o serie de recomandări care vor putea fi utile în vederea perfecţionării legislaţiei<br />

naţionale, precum <strong>şi</strong> a practicii de aplicare a ei, în special:<br />

1. Se propun următoarele etape <strong>şi</strong> subetape ale resocializării <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei<br />

cu închisoare:<br />

1. Etapa <strong>penitenciară</strong>:<br />

b) Adaptarea la condiţiile regimului instituţiei penitenciare;<br />

b) Procesul aplicării active a măsurilor de influenţare asupra condamnaţilor <strong>şi</strong> corijarea lor;<br />

c) Pregătirea condamnaţilor pentru liberare.<br />

2. Etapa post<strong>penitenciară</strong>:<br />

a) Excluderea sau neutralizarea influenţei nefavorabile a mediului social care îl înconjoară;<br />

b) Încadrarea în muncă <strong>şi</strong> asigurarea condiţiilor de viaţă la locul de trai;<br />

d) Readaptarea socială la condiţiile vieţii în libertate.<br />

2. Se consideră a fi oportun ca DIP să reexamineze schema statelor de personal <strong>şi</strong> să<br />

majoreze numărul de persoane care activează în funcţie de asistent social <strong>şi</strong> psiholog, astfel ca la<br />

fiecare sector să revină cîte unul din aceşti specialişti. De asemenea, se impune necesitatea unor<br />

măsuri în vederea recalificării lor <strong>şi</strong> ridicării sistematice a nivelului de pregătire profesională.<br />

3. Se recomandă de a fi majorat numărul întrevederilor de lungă durată al condamnaţilor de<br />

la 4 la 6 pe an (art. 232 alin. (4) CE al RM).<br />

Astfel, Art. 232 alin. (4) CE al RM urmează a fi formulat în următoarea redacţie:<br />

(4) „Condamnatul are dreptul la cel puţin o întrevedere de scurtă durată pe lună <strong>şi</strong> la cel<br />

puţin 6 întrevederi de lungă durată pe an. Întrevederi de lungă durată nu se acordă condamnatului<br />

aflat în regim iniţial <strong>şi</strong> condamnatului la detenţiune pe viaţă”.<br />

4. Principalii subiecţi ai activităţii de resocializare al <strong>persoanelor</strong> liberate trebuie să fie<br />

organele administraţiei publice centrale <strong>şi</strong> locale. Totodată, este binevenită <strong>şi</strong> crearea unor centre<br />

alternative de resocializare. În scopul coordonării activităţii acestora este necesară încheierea<br />

unor acorduri de colaborare.<br />

5. Controlul asupra persoanei liberate care a executat întregul termen de pedeapsă trebuie<br />

să fie cel puţin acela<strong>şi</strong> ca <strong>şi</strong> a celor liberaţi condiţionat înainte de termen, iar cerinţele înaintate<br />

faţă de ei, chiar <strong>şi</strong> mai mari.<br />

6. Se propune de a fixa prin lege în formularea normelor art. 61 alin. (2) CP al RM <strong>şi</strong><br />

respectiv art. 162 alin. (2) CE al RM următoarele:<br />

- în art. 61 alin. (2) CP al RM termenul „corectarea” urmează a fi înlocuit cu sinonimul<br />

„corijarea”, fiind urmat de completarea cu sintagma „<strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong>”. Astfel formulat după<br />

cum urmează: „Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corijarea <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong><br />

condamnatului, precum <strong>şi</strong> prevenirea săvîr<strong>şi</strong>rii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor,<br />

20


cît <strong>şi</strong> a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice <strong>şi</strong> nici să<br />

înjosească demnitatea persoanei condamnate”;<br />

- la art. 162 alin. (2) CE al RM sintagma „acordarea de ajutor condamnaţilor la adaptarea<br />

lor socială” să fie înlocuită cu sintagma „<strong>resocializarea</strong> lor”. Astfel, articolul nominalizat<br />

urmează a fi formulat în următoarea redacţie: „Legislaţia execuţional-penală reglementează<br />

modul <strong>şi</strong> condiţiile executării pedepsei, determină mijloacele de corijare a condamnaţilor,<br />

stabileşte modul de executare a măsurilor de siguranţă <strong>şi</strong> preventive, avînd drept scop protecţia<br />

drepturilor, libertăţilor <strong>şi</strong> intereselor legitime ale persoanei, precum <strong>şi</strong> <strong>resocializarea</strong> lor”.<br />

7. Se recomandă petrecerea atestării condamnaţilor de două ori pe an (faţă de o dată pe an<br />

prevăzute în prezent de Regulamentul cu privire la organizarea <strong>şi</strong> desfăşurarea atestării anuale a<br />

condamnaţilor, aprobat prin Ordinul DIP nr. 52 din 14.03.2007, pct. 17).<br />

8. Ţinînd cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la<br />

vot al <strong>persoanelor</strong> condamnate (cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii <strong>şi</strong> Irlandei de<br />

Nord, Decizia nr. 2 din 6 octombrie 2005 prin care este criticabilă legea ce interzice automat <strong>şi</strong><br />

nediferenţiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane fiind astfel violat art. 3 din Protocolul<br />

nr. 1 al Convenţiei, pentru apărarea drepturilor omului <strong>şi</strong> a libertăţilor fundamentale) se propune de<br />

a exclude restricţia (privind dreptul <strong>persoanelor</strong> condamnate la privaţiune de libertate pentru<br />

infracţiuni grave, deosebit de grave <strong>şi</strong> excepţional de grave de a alege) prevăzută de art. 13 alin. (1)<br />

lit. c) din Codul electoral al Republicii Moldova <strong>şi</strong> înlocuirea ei cu sintagma „în privinţa cărora<br />

instanţa de judecată sa pronunţat de a fi lipsite de dreptul de vot”. Astfel, instanţa de judecată<br />

urmează să se pronunţe asupra lipsirii dreptului de vot în fiecare caz în parte <strong>şi</strong> în contradictoriu.<br />

Art. 13 alin. (1) lit. c) va fi formulat în următoarea redacţie:<br />

persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre judecătorească definitivă în<br />

privinţa cărora instanţa de judecată s-a pronunţat de a fi lipsite de dreptul de vot.<br />

9. Se consideră oportun de a reduce numărul deţinuţilor din sectoare în limitele a 30-50<br />

(faţă de 50-120 prevăzute în prezent) de persoane, operînd modificările respective la pct. 17 din<br />

Regulamentul privind organizarea <strong>şi</strong> desfăşurarea activităţii serviciului socio-educativ <strong>şi</strong><br />

probaţiune din penitenciare, aprobat prin ord. DIP nr. 124 din 18.06.2007.<br />

10. Se recomandă de a introduce în mod expres în art. 224 CE al RM, cerinţa privind<br />

deţinerea separată a condamnaţilor care au fost apreciaţi la atestare cu nivelul de corijare<br />

„nesatisfăcător” de condamnaţii care au fost apreciaţi cu nivelul de corijare „satisfăcător” <strong>şi</strong><br />

„bine”. Astfel, art. 224 alin. (1) CE al RM urmează a fi completat cu litera j) avînd următorul<br />

conţinut: „condamnaţii care au fost apreciaţi la atestare cu nivelul de corijare „nesatisfăcător”<br />

de condamnaţii care au fost apreciaţi cu nivelul de corijare „satisfăcător” <strong>şi</strong> „bine””.<br />

11. Se propune ca vizitele efectuate de către comisiile de monitorizare în instituţiile de<br />

detenţie să fie inopinate. Astfel la art. 8 alin. (2) al Legii nr. 235-XVI din 13.11.2008 privind<br />

21


controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia<br />

<strong>persoanelor</strong>, urmează de exclus sintagma „este coordonat cu organul ierarhic superior al<br />

instituţiei care urmează a fi monitorizată” <strong>şi</strong> înlocuită cu sintagma „sînt efectuate fără un preaviz<br />

special”, alineatul respectiv fiind formulat în următoarea redacţie:<br />

Articolul 8. Organizarea procedurii de monitorizare<br />

(2) Comisia de monitorizare planifică <strong>şi</strong> aprobă trimestrial programul vizitelor (programul<br />

de monitorizare), care sînt efectuate fără un preaviz special.<br />

De asemenea la art. 9 alin (1) sintagma „în baza programului de monitorizare, aprobat<br />

conform prevederilor prezentei legi”, urmează a fi exclusă, alineatul respectiv fiind formulat în<br />

următoarea redacţie:<br />

Articolul 9. Accesul membrilor comisiilor de monitorizare în instituţiile ce asigură detenţia<br />

<strong>persoanelor</strong><br />

(1) Accesul membrilor grupului de monitorizare în instituţiile ce asigură detenţia<br />

<strong>persoanelor</strong> se efectuează la prezentarea legitimaţiilor ce confirmă calitatea de membru al<br />

comisiei, eliberate de către preşedintele consiliului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul<br />

doi <strong>şi</strong> a mandatului de monitorizare, eliberat de către preşedintele comisiei, în care sînt indicate<br />

persoanele care vor efectua monitorizarea, data vizitei <strong>şi</strong> instituţia care urmează a fi verificată.<br />

De asemenea art. 9 alin. (3) urmează a fi exclus.<br />

12. Este recomandată completarea art. 168 CE al RM după cum urmează:<br />

Articolul 168. Mijloacele principale de corijare <strong>şi</strong> resocializare a condamnatului<br />

(1) Corijarea condamnatului este un proces de modificări pozitive care au loc în<br />

personalitatea lui <strong>şi</strong> care creează premise pentru un comportament legal.<br />

(2) Resocializarea este restabilirea conştientă a condamnatului în statutul social de membru<br />

al societăţii cu drepturi depline <strong>şi</strong> întoarcerea lui la o viaţă de sinestătătoare în societate.<br />

O condiţie necesară a resocializării este corijarea condamnatului.<br />

(3) Principalele mijloace de corijare <strong>şi</strong> resocializare a condamnatului sînt: modul <strong>şi</strong><br />

condiţiile de executare a pedepsei, munca social-utilă, munca educativă, instruirea profesională,<br />

învăţămîntul general, influenţa exercitată de societate.<br />

(4) Mijloacele de corijare <strong>şi</strong> resocializare se aplică ţinîndu-se cont de categoria infracţiunii,<br />

de personalitatea <strong>şi</strong> comportamentul condamnatului, conform unui program individual <strong>şi</strong> continuu.<br />

13. Se consideră oportună completarea cap. XXVIII CE al RM „Ajutorul acordat<br />

<strong>persoanelor</strong> eliberate din locurile de detenţie” cu un articol nou referitor la statutul juridic al<br />

acestora. În acest sens, se propune art. 303¹ cu următorul conţinut:<br />

Art. 303¹ Statutul juridic al <strong>persoanelor</strong> care au executat pedeapsa<br />

22


(1) Persoanele, care au executat pedeapsa, poartă obligaţiile <strong>şi</strong> se bucură de drepturile,<br />

care sînt stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova, cu restricţiile, prevăzute pentru<br />

persoanele cu antecedente penale. Astfel de restricţii pot fi stabilite doar prin lege.<br />

(2) Persoanele, care au executat pedeapsa, cu excepţia cazurilor, expres prevăzute de lege,<br />

au dreptul la restabilirea intereselor legitime, care nu au intrat în sfera pedepsei, dar au fost<br />

încălcate în legătură cu executarea ei.<br />

(3) Faptul executării pedepsei nu constituie temei pentru lezarea drepturilor <strong>şi</strong> intereselor<br />

legitime ale persoanei supuse pedepsei penale precum <strong>şi</strong> a rudelor sale apropiate.<br />

14. Este oportună organizarea anumitor programe informative <strong>şi</strong> de reper pentru rudele <strong>şi</strong><br />

apropiaţii acestora. În cadrul acestor programe rudele urmează a fi informate cum ar putea să-i<br />

ajute pe foştii deţinuţi să depăşească problemele apărute.<br />

15. Se recomandă a deschide anumite programe speciale televizate <strong>şi</strong> difuzate la radio.<br />

Aceste emisiuni urmează a fi dedicate problemelor politicii execuţional-penale din Republica<br />

Moldova, conţinînd informaţii accesibile publicului larg.<br />

Avantajele elaborărilor propuse constau în elucidarea lacunelor la nivel de reglementare<br />

juridică <strong>şi</strong> aplicare practică a dispoziţiilor legale în domeniul resocializării <strong>persoanelor</strong><br />

supuse la pedeapsa cu închisoare. În acest sens concluziile <strong>şi</strong> propunerile formulate pot contribui<br />

la apropierea reglementărilor normative la tendinţele <strong>şi</strong> exigenţele contemporane contribuind la<br />

optimizarea procesului vizat. În sfîr<strong>şi</strong>t, avantajele elaborărilor propuse rezultă <strong>şi</strong> din insuficienţa<br />

în literatura de specialitate, din ţara noastră, a unor studii complexe, care să nu se limiteze doar la<br />

un aspect al procesului de resocializare.<br />

În viziunea autorului, specificul impactului elaborărilor efectuate asupra ştiinţei rezidă în<br />

primul rînd, în alegerea subiectului propus pentru analiză, dar <strong>şi</strong> în combinaţia a mai multor ştiinţe<br />

socioumane. În acela<strong>şi</strong> timp, prin conţinutul său, teza prefigurează noi direcţii de cercetare<br />

ştiinţifică în domeniu, constituind punctul de plecare în cercetarea ulterioară a unor problematici<br />

mult mai aprofundate. Prin conţinutul subiectelor elucidate lucrarea se integrează organic în<br />

procesul de perfecţionare a sistemului execuţional penal, contribuind la dezvoltarea culturii juridice<br />

a tuturor subiecţilor implicaţi direct sau indirect în procesul de resocializare a infractorilor.<br />

În contextul rezultatelor obţinute pot fi identificate <strong>şi</strong> direcţiile de cercetare de perspectivă:<br />

- Resocializarea femeilor condamnate la pedeapsa cu închisoare;<br />

- Specificul resocializării condamnaţilor minori;<br />

- Probleme privind <strong>resocializarea</strong> condamnaţilor recidivişti;<br />

- Liberarea condiţionată înainte de termen sub aspectul resocializării condamnaţilor la<br />

pedeapsa cu închisoare;<br />

23


BIBLIOGRAFIE<br />

1. Datele statistice ale DIP al MJ al RM privind activitatea economico-financiară în anul 2009.<br />

DIP, Chi<strong>şi</strong>nău, 2010.<br />

2. Informaţia privind numărul de deţinuţi în sistemul penitenciar la starea de la 01.01.10<br />

(Caracteristica după numărul antecedentelor penale) //<br />

http://www.penitenciar.gov.md/ro/statistica.html<br />

3. Жулева Ю.В. Ресоциализация осуждённых несовершеннолетних женского пола,<br />

отбывающих наказание в воспитательных колониях: правовые и криминологические<br />

аспекты. Диссертация на соискание учёной степени кандидата юридических наук. Рязань,<br />

2000, 223 с.<br />

4. Rusu O. Principiile, etapele <strong>şi</strong> stadiile mecanismului de resocializare a condamnaţilor la<br />

pedepse privative de libertate, În: Anuar ştiinţific al Academiei „Ştefan cel Mare”, „Probleme de<br />

prevenire <strong>şi</strong> combatere a criminalităţii”, ed. a VIII –a, Chi<strong>şi</strong>nău- 2008, p. 238-237.<br />

5. Rusu O. Unele consideraţii privind munca social-utilă ca unul din mijloacele de corijare a<br />

condamnatului. În: Analele Ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM, Ediţia a<br />

VI-a, Chi<strong>şi</strong>nău-2006, p. 219-222.<br />

6. Байдаков Г.П. Система основных принципов процесса исправления и перевоспитания<br />

осужденных. În: Личность преступника и вопросы исправления и перевоспитания<br />

осужденных, Сборник научных трудов. Москва, 1991, c. 56-66.<br />

7. Пастушеня А.Н. Психолого-педагогические аспекты правового регулирования и<br />

исправления осужденных в условиях лишения свободы. În: Реализация гуманистических<br />

начал решений XXVII съезда КПСС и XIX Всесоюзной партийной конференции по<br />

совершенствованию правовой системы в сфере исполнения уголовно-правовых мер<br />

воздействия и исправления осужденных, Материалы Всесоюзной научно-практической<br />

конференции, Изд. РВШ МВД СССР, Рязань, 1989, c. 257-260.<br />

8. Дубинин П., Карпец И., Кудрявцев В. Генетика, поведение, ответственность, Москва:<br />

Наука, 1982, 304 c.<br />

9. Rusu O. Aspecte psihologice ale resocializării penitenciare a condamnaţilor. În: Revista<br />

„Legea <strong>şi</strong> viaţa”, nr. 5, 2009, p. 8-14.<br />

10. Александров Ю.К. Тюремный закон. Москва: Правовое просвещение, 1998, 288 c.<br />

11. Rusu O. Subcultura criminală <strong>şi</strong> influenţa ei asupra resocializării condamnaţilor: În analele<br />

ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare”, a MAI al RM, ed. a VIII, Chi<strong>şi</strong>nău-2008, p. 106-<br />

110.<br />

12. Cojocaru V. ş.a. Pregătirea pentru liberare a deţinuţilor, Ghid practic, IRP, Chi<strong>şi</strong>nău 2009,<br />

p. 3-4.<br />

13. Gladchi Gh. ş.a. Noua legislaţie penală <strong>şi</strong> procesual penală (Realizări <strong>şi</strong> controverse.<br />

Impactul asupra detenţiei). IRP, Chi<strong>şi</strong>nău, 2007, 240 p.<br />

24


14. Rusu O. Statutul juridic al <strong>persoanelor</strong> liberate din locurile de detenţie în contextul<br />

resocializării lor. În: „Revista Naţională Naţională de Drept” nr. 12, 2008, p. 71-75.<br />

15. Шмаров И.В. Преодоление последствий отбывания уголовного наказания. În:<br />

Советское государство и право, 1997, nr. 2, c. 84-91.<br />

16. Рыбак М.С. Ресоциализация осужденных к лишению свободы: проблемы теории и<br />

практики, Саратов: СГАП, 2001, 212c.<br />

17. Rusu O. Activitatea unor organe de stat în vederea profilaxiei infracţiunilor în rîndul<br />

<strong>persoanelor</strong> liberate. În: Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale din 15<br />

octombrie 2009 cu genericul „Probleme de prevenire <strong>şi</strong> combatere a criminalităţii de către<br />

Organele Afacerilor Interne în perioada recesiunii econimice” Academia „Ştefan cel Mare”,<br />

Chi<strong>şi</strong>nău, 2009, p. 168-176.<br />

25


ADNOTARE<br />

Rusu Oleg, „Resocializarea <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> supuse<br />

pedepsei cu închisoare”, teză de doctor în drept la specialitatea 12.00.08 Drept penal (drept<br />

penal, criminologie, drept execuţional penal), Chi<strong>şi</strong>nău, 2010.<br />

Structura tezei: Introducere, 4 capitole, concluzii generale <strong>şi</strong> recomandări, bibliografie din<br />

312 titluri, 184 pagini text de bază, 22 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 16 lucrări<br />

ştiinţifice.<br />

Cuvinte-cheie: Resocializare, mijloace de corijare a condamnaţilor, asistenţa psihologică,<br />

asistenţa socială, pregătirea pentru liberare, statut juridic, adaptare socială, integrare<br />

profesională, societate civilă, profilaxia infracţiunilor.<br />

Domeniul de studiu <strong>şi</strong> obiectivele lucrării. Analiza în esenţă a reglementărilor relaţiilor<br />

sociale privind <strong>resocializarea</strong> <strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> condamnate la<br />

pedeapsa cu închisoare. Obiectivele principale constau în analiza situaţiei în domeniu <strong>şi</strong> a<br />

publicaţiilor la tema tezei, analiza noţiunilor generale privind <strong>resocializarea</strong> condamnaţilor la<br />

pedeapsa cu închisoare, evoluţia istorică a acestor relaţii <strong>şi</strong> a reglementării lor. Printre alte<br />

obiective ale lucrării enumerăm <strong>şi</strong> studiul comparat asupra resocializării infractorilor, elucidarea<br />

problemelor ce ţin de realizarea măsurilor de resocializare <strong>penitenciară</strong> a condamnaţilor precum<br />

<strong>şi</strong> a relaţiilor privind asigurarea procesului de resocializare a <strong>persoanelor</strong> liberate din detenţie.<br />

Noutatea <strong>şi</strong> originalitatea ştiinţifică. Teza prezintă una din primele cercetări complexe din<br />

Republica Moldova consacrată problemei resocializării infractorilor. Atît noutatea cît <strong>şi</strong><br />

originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în formularea unor concluzii de ordin teoretic <strong>şi</strong> practic, <strong>şi</strong><br />

înaintarea propunerilor de lege ferenda care ar rezulta logic din investigaţiile efectuate în lucrare,<br />

contribuind la îmbogăţirea doctrinei în problemele vizate, la perfecţionarea legislaţiei în vigoare,<br />

făcînd-o mai compatibilă <strong>şi</strong> logic închegată cu reglementările naţionale <strong>şi</strong> cele internaţionale.<br />

Semnificaţia teoretică <strong>şi</strong> valoarea aplicativă a lucrării. Importanţa teoretică a lucrării<br />

rezidă în cercetarea complexă a bazelor teoretice, organizatorice <strong>şi</strong> juridice ale resocializării<br />

condamnaţilor. Rezultatele studiului vor contribui la dezvoltarea doctrinei juridice autohtone,<br />

servind ca imbold pentru sporirea atenţiei acordate problemelor privind <strong>resocializarea</strong><br />

condamnaţilor precum <strong>şi</strong> pentru diversificarea studiilor întreprinse în acest sens. Ideile esenţiale<br />

ale cercetării pot contribui la elaborarea unor noi mijloace, metode <strong>şi</strong> căi de resocializare<br />

<strong>penitenciară</strong> <strong>şi</strong> post<strong>penitenciară</strong> a <strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare.<br />

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Concluziile <strong>şi</strong> recomandările care se conţin în<br />

lucrare pot fi utilizate la perfecţionarea legislaţiei, a practicii de aplicare a acesteia, precum <strong>şi</strong> la<br />

optimizarea organizării <strong>şi</strong> sporirea eficienţei organelor de stat menite să contribuie la <strong>resocializarea</strong><br />

<strong>persoanelor</strong> supuse pedepsei cu închisoare. Rezultatele teoretice <strong>şi</strong> practice obţinute pot fi utilizate<br />

în procesul instructiv-didactic în cadrul instituţiilor de învăţămînt, precum <strong>şi</strong> de specialiştii<br />

practicieni implicaţi în procesul de resocializare a condamnaţilor.<br />

26


АННОТАЦИЯ<br />

Русу Олег, «Пенитенциарная и постпенитенциарная ресоциализация лиц<br />

осужденных к лишению свободы», диссертация на соискание ученой степени<br />

кандидата юридических наук по специальности 12.00.08 – Уголовное право<br />

(уголовное право, криминология, уголовно-исполнительное право), Кишинэу, 2010.<br />

Структура работы: Введение, 4 главы, общие выводы и рекомендации,<br />

библиографический список из 312 наименований, 22 приложений, 184 страниц основного<br />

текста. Результаты опубликованы в 16 научных статьях.<br />

Ключевые слова: Ресоциализация, средства исправления осужденных,<br />

психологическая подготовка, социальная работа, подготовка к освобождению, правовое<br />

положение, социальная адаптация, трудоустройство, гражданское общество, профилактика<br />

преступлений.<br />

Область изучения и цели диссертации. Анализ по существу правового<br />

регулирования общественных отношений, касающихся пенитенциарной и<br />

постпенитенциарной ресоциализации лиц, осужденных к лишению свободы. Главные<br />

задачи состоят в анализе ситуации в этой области и публикаций на теме диссертации,<br />

анализу общих определений касающихся ресоциализации осужденных к лишению свободы,<br />

историческая эволюция этих отношений и их правового регулирования, а также<br />

сравнительно – правовое исследование ресоциализации преступников, выяснение проблем<br />

касающихся осуществления мер пенитенциарной ресоциализации осужденных, а также<br />

отношений, касающихся обеспечения процесса ресоциализации лиц, освобожденных из<br />

мест лишения свободы.<br />

Научная новизна и оригинальность. Диссертация является одним из первых<br />

комплексных исследований в Республике Молдова, посвященных проблеме<br />

ресоциализации преступников. Новизна и научная оригинальность работы состоят в<br />

формировании теоретических и практических выводов, внесение предложений de lege<br />

ferenda, которые логически вытекают из проведённых в работе исследований, способствуя<br />

обогащению доктрины в указанных проблемах, совершенствованию действующего<br />

законодательства, делая его более соответствующим и логически связанным с<br />

национальными и международными нормами.<br />

Теоретическое и прикладное значение. Теоретическое значение работы состоит в<br />

комплексном исследовании теоретических, организационных и юридических основ<br />

ресоциализации осуждённых. Результаты исследования будут способствовать развитию<br />

отечественной юридической доктрины, послужив импульсом для уделения большего<br />

внимания проблемам, касающимся ресоциализации осуждённых, а также для расширения<br />

круга исследований, предпринятых в этой области. Главные идеи исследования могут<br />

способствовать разработке новых средств, методов и путей пенитенциарной и<br />

постпенитенциарной ресоциализации лиц, осужденных к лишению свободы.<br />

Внедрение научных результатов. Выводы и рекомендации, содержащиеся в работе,<br />

могут быть использованы для совершенствования законодательства, практического<br />

применения, а также для оптимизации организации и повышения эффективности<br />

государственных органов, призванных способствовать ресоциализации лиц, осужденных к<br />

лишению свободы. Полученные теоретические и практические результаты могут быть<br />

использованы в учебно-воспитательном процессе в юридических учебных заведениях, а<br />

также практическими работниками, вовлеченными в процесс ресоциализации осуждённых.<br />

27


ANNOTATION<br />

Rusu Oleg, “Penitentiary and postpenitentiary resocialization of persons subjected to<br />

punishment by imprisonment”, doctor degree thesis in law, speciality 12.00.08 – Criminal<br />

Law (criminal law, criminology, criminal executive-law), Chi<strong>şi</strong>nău, 2010.<br />

The structure of the thesis: Introduction, 4 chapters, general conclusions and<br />

recommendations, bibliography from 312 titles, 184 pages basic texts, 22 annexes. The results<br />

obtained are reflected in 16 scientific articles.<br />

Key words: re-socialization, correctional means of convicts, psychological assistance,<br />

social assistance, preparation for release, legal status, social adjustment, vocational integration,<br />

civil society, crime prevention.<br />

Field of study and objectives of research. The essential analysis of social relational<br />

regulations according penitentiary and postpenitentiary resocialization of persons subjected to<br />

punishment by imprisonment. The main objectives consists in analyzing the situation in the field<br />

and publications of thesis topic, reviewing general notions on penitentiary and post-penitentiary<br />

re-socialization of persons subjected to punishment by imprisonment, historical evolution of<br />

these relationships and their regulation and a comparative study of offenders re-socialization,<br />

clarifying issues related to the achievement of rehabilitation measures of prisoners and the<br />

insurance of the process of re-socialization persons subjected to punishment by imprisonment.<br />

Scientific novelty and originality. The thesis presents the first complex research from<br />

Moldova on the topic of offenders’ re-socialization. Both, novelty and originality of the scientific<br />

work is to formulate theoretical and practical conclusions, to advance proposed regulations<br />

resulting from logical investigations, contributing to doctrine enrichment, to improve the<br />

legislation in force, making it more compatible and logical mingled with existing national and<br />

international regulations.<br />

Theoretical and application significance. The theoretical importance of the research<br />

work lies in a complex investigation of theoretical, legal and organizational base of the<br />

offenders’ re-socialization. The results will help to develop the national legal doctrine, serving as<br />

an impetus for increasing attention to problems of resocialization prisoners and to diversify<br />

studies in the field. Essential ideas of research can help to develop new means, methods and<br />

ways of social rehabilitation of convicts.<br />

Implementing of scientific research. Conclusions and recommendation contained the<br />

scientific work can be used to improve the legislation, its application to practice, and to optimize<br />

the organization and increasing efficiency of state bodies meant to contribute to re-socialization<br />

persons subjected to punishment by imprisonment. Practical results obtained can be used in<br />

instructive educational process within educational institutions, and by practicing professionals<br />

involved in the process of re-socialization of prisoners.<br />

28


RUSU OLEG<br />

RESOCIALIZAREA PENITENCIARĂ ŞI POSTPENITENCIARĂ<br />

A PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI PENALE<br />

Specialitatea: 12.00.08 – Drept penal (drept penal, criminologie, drept<br />

execuţional penal)<br />

AUTOREFERAT<br />

al tezei de doctor în drept<br />

_____________________________________________________________________<br />

Aprobat spre tipar: 11 octombrie 2010 Formatul hîrtiei: 60X84 1/16<br />

Hîrtie ofset Tipar ofset Tirajul: 50 exemplare<br />

Coli de tipar: 1,75 Comanda<br />

____________________________________________________________________<br />

Tipografia Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM<br />

29

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!