articol integral în limba română - Acta Medica Transilvanica

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
STUDIU PRIVIND CONTINUITATEA, CA DIMENSIUNE A
CALITĂŢII SERVICIILOR MEDICALE LA NIVELUL
SECŢIILOR DE MEDICINĂ INTERNĂ DIN SPITALELE
ORĂŞENEŞTI
Cuvinte cheie:
continuitate
informaţională,
managementul bolii,
continuitate relaţională
Keywords:
informational
continuity, case
management, relational
continuity
ANTOANETA DRĂGOESCU 1
Doctorand Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti
Rezumat: Prezentul studiu face parte dintr-un demers mai amplu de evaluare a percepţiei populaţiei
internate în spitalele orăşeneşti, privind calitatea serviciilor medicale accesate, la toate cele trei nivele
primar, secundar şi terţiar, prin prisma dimensiunilor continuităţii. Scopul studiului a fost să evalueze,
pe baza unui chestionar autoadministrat, continuitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor internaţi
în secţiile de medicină internă din 14 spitale orăşeneşti, câte 2 spitale din fiecare regiune de dezvoltare.
Au fost selectaţi randomizat minim 54 de pacienţi pentru fiecare secţie de spital. Colectarea datelor a
avut loc în perioada iulie – septembrie 2009. Rezultatele evidenţiază că pacienţii au o bună relaţie cu
medicul lor de familie, 50% dintre ei îl solicită cel puţin o dată pe lună. 90% dintre pacienţi au primit
îngrijiri medicale după externare atât de la medicul de familie, cât şi de la medicii specialişti din spital
şi ambulator. Peste 80% dintre pacienţi au primit documente medicale la externarea din spital,
documente pe care le-au prezentat medicului lor de familie. În concluzie, se poate aprecia un nivel
general convenabil al continuităţii serviciilor medicale pentru populaţia studiată.
Abstract: This study is part of the more extensive approach of medical service quality assessment of the
inpatients from city hospitals. The three care levels, primary, secondary and tertiary, were evaluated
based on the continuity dimensions. The aim of the study was to evaluate with self-administered
questionnaire, the continuity of medical services provided to the inpatients from the internal medicine
department of city hospitals. The study involved 14 city hospitals, 2 hospitals per each region of
development. 54 patients for each department were randomly selected. Data collection took place during
July - September 2009. The results prove a good relation of the patients with their family doctor, 50% of
them used to visit their family doctor at least once per month. 90% of the patients have received medical
care after discharge from their family doctor and ambulatory specialists and hospital doctors. At
discharge, more than 80% of all patients received a medical letter for their family doctor. Almost all of
these patients gave to their family doctor this document. Thus, it can be concluded that there exists a
convenient level of medical services continuity for the study population.
INTRODUCERE
În România, sistemul de sănătate se bazează pe
asigurarea socială de sănătate, ceea ce implică plata contribuţiei
şi libera alegere a furnizorului de servicii medicale, la toate
nivelele de îngrijire medicală. Sistemul se bazează pe furnizorii
de servicii medicale primare, medicii de familie, care
funcţionează ca gatekeeper. Cu toate acestea, unii pacienţi
accesează direct serviciile medicale terţiare, spitaliceşti, atât
pentru internare, cât şi pentru îngrijirile după externare.
Continuitatea, una dintre dimensiunile calităţii
serviciilor medicale, reprezintă capacitatea de a furniza îngrijiri
sau servicii neîntrerupt, în mod coordonat. În toate specialităţile
medicale există trei tipuri de continuitate: informaţională, a
managementului bolii şi relaţională.
SCOPUL STUDIULUI
Scopul cercetării constă în evaluarea continuităţii
serviciilor medicale oferite de medicul de familie şi secţiile de
medicină internă din cadrul spitalelor orăşeneşti.
Ipotezele de lucru sunt:
- pacienţii accesează serviciile spitaliceşti din proprie
1 Autor Corespondent: Antoaneta Drăgoescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti, Catedra de Sănătate Publică, Str .
Doctor Leonte nr 1-3 sector 5, Bucureşti, e-mail: antoaneta.dragoescu@gmail.com, tel: +40213180713
Articol intrat în redacţie în 07.12. 2010 şi acceptat spre publicare în 21.02.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1) 8-10
AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 8
iniţiativă, fără a se consulta cu medicul de familie;
- există duplicări ale muncii profesioniştilor din sistemul de
sănătate şi risipă de resurse datorită unor deficienţe de
asigurare a continuităţii informaţionale;
- există probleme de complianţă şi afectarea satisfacţiei
pacientului datorită unor deficienţe de continuitate în
managementul bolii;
- există nevoi nesatisfăcute ale pacienţilor datorită unor
deficienţe de continuitate relaţională.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Studiul aparţine domeniului cercetării evaluative a
sistemelor de sănătate. Studiul este de tip descriptiv, abordat
într-o manieră transversală.
La stabilirea populaţiei de studiu s-a ajuns prin selecţii
succesive.
1. Reprezentativitatea naţională a fost asigurată prin
selectarea a câte 2 spitale orăşeneşti pentru fiecare regiune de
dezvoltare, pe baza următoarelor criterii:
- existenţa în fiecare spital a celor patru secţii/compartimente:
medicină internă, chirurgie generală, pediatrie şi obstetrică-

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
ginecologie;
- număr de paturi pentru fiecare secţie/compartiment de
minim 10;
- să existe cel puţin 2000 de cazuri validate/spital în anul
2008,
- spitale fără secţii exterioare;
- pentru fiecare regiune s-au ales spitalele cu cel puţin 2 secţii
cu Indice de Case-Mix (ICM) extrem (cel mai mare sau cel
mai mic);
- un număr minim de 45 pacienţi internaţi/secţie/trimestru,
validaţi în anul 2008.
2. Includerea finală a pacienţilor din cadrul persoanelor
internate s-a obţinut prin selecţie aleatorie cu pas mecanic în
funcţie de momentul internării, fiind incluşi în studiu primii 6
pacienţi internaţi în fiecare decadă a lunii. Volumul populaţiei
de studiu a fost de 756 de persoane, pentru care s-au validat 735
de chestionare. Intervalul de timp alocat etapei de culegere a
datelor a fost de trei luni, în perioada 1 iulie – 30 septembrie
2009.
Instrumentul de lucru utilizat a fost un chestionar
autoadministrat, alcătuit din 20 de întrebări din care, 14
întrebări cu răspuns preformulat, 4 întrebări cu răspuns deschis
şi 2 întrebări parţial închise, construit pentru a evidenţia cele trei
dimensiuni ale continuităţii: continuitatea informaţională,
continuitatea managementului bolii şi continuitatea relaţională.
Variabilele colectate pentru fiecare dintre aceste dimensiuni, au
fost următoarele:
a) continuitatea informaţională: înscrisurile medicale -
scrisoarea medicală, biletul de trimitere şi biletul de
internare;
b) managementul bolii: tipurile de servicii medicale
ambulatorii solicitate, internările din ultimul an,
supravegherea şi controlul după externare, serviciile de
îngrijiri la domiciliu şi tratamentele de recuperare;
c) continuitatea relaţională: solicitările medicului de familie,
supravegherea şi controlul medicului de familie după
externare, motivele de mulţumire sau de nemulţumire în
relaţia cu medicul de familie.
Chestionarul a cuprins şi o secţiune de date actuariale
şi socio-economice, cu următoarele variabile: vârsta, genul,
încadrarea în categoria de asigurat şi existenţa pe lista de
asiguraţi a medicului de familie.
REZULTATE
În baza metodologiei prezentate, au fost selectate 14
spitale orăşeneşti din 7 regiuni de dezvoltare, regiunea
Bucureşti-Ilfov fiind exclusă.
Populaţia chestionată este peste 18 ani şi în proporţie
de 50,48% de sex feminin. 95,65% din această populaţie este
inclusă în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fiind înscrişi
pe lista de capitaţie a medicului de familie în proporţie de 97%.
Urmărind cele trei dimensiuni ale continuităţii,
rezultatele se prezintă astfel:
1. Continuitatea informaţională este reflectată de înscrisuri
medicale:
a. Biletul de internare în spital eliberat de medicul de familie
a fost solicitat într-o proporţie variabilă de la 26,53% în
regiunea Sud până la 63,98% în regiunea Nord-Vest,
rezultatele fiind cele prezentate în figura nr.1.
b. Scrisoarea medicală reprezintă unul din documentele
medicale primite de pacienţi la externarea din spital, în
proporţie de peste 80% (figura nr.2.)
c. Managementului bolii este unul din drepturile pacientului
de a beneficia de îngrijiri medicale continue până la
ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare.
Astfel, atunci când medicul de familie nu a fost
AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 9
accesibil, pacienţii chestionaţi au solicitat în principal serviciile
spitaliceşti 54,33% şi serviciul de ambulanţă 39,98%.
Figura nr. 1. Modalităţile de internare în spital
De asemenea, au solicitat în ultimul an, servicii
medicale în ambulatorul de specialitate în proporţie de la
41,94% în regiunea Nord-Est la 81,82% în regiunea Vest, cele
mai accesate fiind specialităţile medicale (medicină internă,
cardiologie, neurologie etc.) în proporţie de 63,27%.
În ceea ce priveşte internările din ultimul an, populaţia
intervievată a solicitat acest tip de serviciu în proporţii de peste
52% (figura nr.3.)
Figura nr. 2. Proporţia pacienţilor care au primit documente
medicale la externare
Figura nr. 3. Proporţia internărilor pe regiuni
După externare, pacienţii au fost supravegheaţi şi s-au
prezentat la control la medicul de familie în proporţie de
54,09%, la medicii specialişti din spital 19,50% şi la medicii
specialişti din ambulator 15,09%. Totodată, pacienţii au primit
servicii de îngrijire la domiciliu în proporţie de 16%, precum şi

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
tratamente de recuperare în proporţie de 28%, atât în ambulator
cât şi în staţiuni balneoclimaterice.
d. Continuitatea relaţională este susţinută în primul rând de
relaţia medic de familie – pacient.
Astfel, populaţia chestionată solicită medicul de
familie cel puţin o dată pe lună în proporţii diferite pe fiecare
regiune, de la 34,44% în regiunea Sud până la 56,25% în
regiunea Centru (figura nr.5).
Figura nr. 4. Solicitările medicului de familie, pe regiuni
Totodată, pacienţii se prezintă la medicul de familie cu
documentele medicale primite la externarea din spital, în
proporţie de 82,31%.
Principalele motive de mulţumire, dar şi de
nemulţumire, în relaţia dintre pacienţii chestionaţi şi medicii lor
de familie sunt prezentate în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1. Principalele motive în relaţia medic - pacient
Motive de
mulţumire
1. Comportamentul cu pacienţii
2. Eliberarea reţetelor compensate
3. Bun profesionist
1. Aglomeraţie/timp de aşteptare
185
128
101
mare 90
Motive de 2. Nerespectarea programului/nu
nemulţumire are program zilnic
3. Atitudine
57
necorespunzătoare/superficial 41
CONCLUZII
Continuitatea serviciilor medicale este percepută de
pacienţi în funcţie de aşteptările ca acestea să fie coerente şi
corelate între ele.
Existenţa continuităţii informaţionale a fost
evidenţiată prin faptul că, deşi doar 50% dintre pacienţi au
solicitat medicului de familie bilet de internare, peste 80% dintre
aceştia au primit documente medicale la externarea din spital,
documente pe care le-au prezentat medicului lor de familie.
Managementul bolii pentru un episod de internare, a
fost asigurat atât prin faptul că supravegherea şi controlul după
externare s-a realizat de medicul de familie (54%) şi de medicul
specialist din spital (19,5%), cât şi prin faptul că pacienţii au
primit îngrijiri la domiciliu (16%) şi tratament de recuperare
(28%).
Continuitatea relaţională exprimată de relaţia medic de
familie – pacient, sugerează o bună acoperire, astfel: peste 91%,
dintre pacienţii chestionaţi, sunt înscrişi pe lista de capitaţie, iar
50% dintre ei solicită medicul de familie cel puţin o dată pe
lună.
Aşadar, se poate aprecia un nivel general convenabil
AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 10
al continuităţii serviciilor medicale pentru populaţia studiată.
BIBLIOGRAFIE
1. Armean P. Managementul unităţilor sanitare. În:
Management sanitar; Noţiuni fundamentale de sănătate
publică. Bucureşti: Editura C.N.I. Coresi; 2004.
2. Armean P. Managementul calităţii serviciilor de sănătate.
Bucureşti: Editura C.N.I. Coresi; 2002.
3. Contandriopoulos A P, Champagne F, Potvin L, Denis J L,
Bozle P. Savoir Préparer une recherche. La définir, la
structurer, la financer. Montréal : Les Presses de
L’Université de Montréal. 1990. p. 17 – 88.
4. Curtis P. McLaughlin, Arnold D. Kaluzny. Continuous
Quality Improvement in Health Care. Louisiana : Jones &
Bartlett Learning, 2006 - Business & Economics.
5. Dale J. Block. Healthcare outcomes management:
strategies for planning and evaluation. Louisiana : Jones &
Bartlett Learning, 2006 - Medical.
6. Donald E. Lighter, Douglas C. Fair. Quality management
in health care: principles and methods. Louisiana : Jones
& Bartlett Learning, 2004 - Medical.
7. Mincă, D. G., Marcu, M. G. Sănătate publică şi
management sanitar - note de curs pentru învăţământul
postuniversitar. Editura Universitară "Carol Davila",
Bucureşti, 2004.
8. Popa I. Biostatistică sanitară – note de curs. Bucureşti.
1996.