Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
18
Aşezarea de la Cotu - Copălău
S 35/ 2004 (35 x 1,50 m). Pe traseul secţiunii au fost descoperite L 13 şi L 14,
pentru dezvelirea cărora au fost săpate mai multe casete adiacente. De asemenea, a fost
recoltat un bogat material arheologic constând din 296 de fragmente ceramice, câteva
bucăţi de zgură şi alte piese (pl. 20/14-16).
S 36/ 2004 (9 x 1 m). Lipsită complet de depuneri arheologice.
S 37/ 2004 (12 x 1 m). Lipsită complet de depuneri arheologice.
S 38/ 2004 (15 x 1 m). Lipsită complet de depuneri arheologice.
S 39/ 2004 (85 x 1 m). Pe traseul acestei secţiuni au fost dezvelite parţial L 16
şi L 17 (pentru L 16 a fost săpată şi o casetă laterală, în limita posibilităţilor oferite de
şirul de arbori), precum şi Gr. 3, cercetată printr-o casetă deschisă la capătul nord-estic
al acestei secţiuni. L 16 şi L 17 sunt locuinţe cucuteniene. S-a remarcat că pe suprafaţa
L 17 s-au găsit şi 18 fragmente ceramice getice. Tot locuirii getice îi aparţine şi Gr. 3.
S 40/ 2004 (15 x 1,50 m). Lipsită de complexe arheologice, dar de pe suprafaţa
ei au fost totuşi colectate 114 fragmente ceramice şi alte materiale (pl. 21/1-5).
S 41/ 2004 (18,50 x 1,50 m). Suprafaţă lipsită de depuneri arheologice.
Secţiunea a urmărit şi o eventuală fortificare a platoului pe latura de vest.
S 42/ 2004 (101 x 1 m). Pe traseul acestei secţiuni au fost descoperite L 15,
L 18 şi L 19 (pentru L 15 şi L 19 au fost deschise două casete laterale în limita
posibilităţilor oferite de spaţiul strâmt dintre arbori). L 15 este o locuinţă getică, pe când
L 18 şi L 19 aparţin culturii Cucuteni.
S 43/ 2004 (27 x 1 m). Lipsită complet de depuneri arheologice.
S 44/ 2004 (25 x 1 m). Lipsită complet de depuneri arheologice.
II. 2. 2. Consideraţii generale asupra stratigrafiei. În precizarea situaţiei
stratigrafice din incinta aşezării fortificate de la Cotu, noi distingem două zone care
prezintă situaţii diferite. Prima, se întâlneşte în mica suprafaţă neîmpădurită de pe latura
de de sud-vest a aşezării, cea de a doua cuprinde restul teritoriului, în prezent acoperit
cu pădure.
În ceea ce priveşte prima zonă, cea din poiană, unde s-au descoperit 14 din cele
15 locuinţe getice din perimetrul fortificaţiei, trebuie să menţionăm că aici, în ultimii
zeci de ani, s-a practicat intens agricultura, arăturile efectuându-se dinspre marginile
terenului spre centru. În acest fel, anual, treptat, pământul este rostogolit spre margini,
încât s-a ajuns la situaţia ca după ce majoritatea locuinţelor să fie afectate, mai puternic
cele din centrul perimetrului, cele dinspre margini (mai ales din josul pantei pe care se
află poiana), să rămână in situ, ba chiar să se constate o acumulare masivă de pământ
deasupra locuinţelor, ca în cazul L 9, care a avut podina la un metru sub nivelul de
călcare actual.
Pornind de la aceste precizări, se poate înţelege stratigrafia locului. Astfel, sub
pământul arabil, cu grosimea în jur de 20-25 cm (mai subţire în zona centrală), apare
stratul de depunere arheologică, însă deseori numai în jumătatea sudică a pantei pe care
se află aşezarea, întrucât pe traseul a multor secţiuni, în jumătatea nordică a acestora,
pământul arabil, uneori extrem de subţire (de 2-3 cm), se află direct peste solul galben.
Stratul de depuneri arheologice are o nuanţă cenuşie şi caracteristicile solului podzolic
de pădure, sfărâmicios şi afânat. Este evident că foarte multe fragmente ceramice s-au
descoperit în solul arabil, fiind scoase la suprafaţă de arături. Menţionăm că adâncimea
secţiunilor a variat în funcţie de limita superioară a solului viu, terenul fiind în pantă şi
vălurit şi din acest motiv adâncimile au fost diferite chiar în aceeaşi secţiune.
În restul teritoriului aşezării stratul vegetal actual, uneori foarte subţire, se află
direct peste solul galben şi nu se conturează un strat propriu-zis de depuneri
arheologice, cu excepţia zonei de nord-est, unde sunt plasate S 39 şi S 42. Aici s-au
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun