Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />
28<br />
Aşezarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> - Copălău<br />
"Poiana Costăchel", cât şi <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong>scoperirilor <strong>de</strong> acest gen din zonă, între care<br />
amintim o aşezare chiar din apropiere, din nord-vestul satului Copălău, cercetată re<strong>la</strong>tiv<br />
recent (D i a c o n e s c u, 1994, 125).<br />
Izo<strong>la</strong>t, fără nici o conexiune cu alte materiale, a fost găsită o cană întregibilă,<br />
din pastă cenuşie, cu corpul bitronconic rotunjit şi gât cilindric, scurt. Pasta, profilul şi<br />
fundul ine<strong>la</strong>r ne <strong>de</strong>termină să atribuim acest vas, cu probabilitate, începutului sec. al<br />
IV-lea p. Chr., întrucât materiale aproximativ contemporane au fost semna<strong>la</strong>te în<br />
vecinătatea sudică a fortificaţiei, <strong>la</strong> numai 0,5 km (RAJB, I, 71-73), dar semnificaţia<br />
acestei apariţii izo<strong>la</strong>te ne scapă.<br />
Numeroase sunt şi fragmentele ceramice din secolele XVIII-XIX, găsite în<br />
diverse puncte ale aşezării, situaţie explicabilă prin prezenţa urmelor <strong>de</strong> locuire a satului<br />
dispărut Jorovlea, af<strong>la</strong>te <strong>la</strong> sud <strong>de</strong> fortificaţie (Ibi<strong>de</strong>m, I, 72 şi II, 340), ca şi cele ale<br />
conacului ce a funcţionat în acea perioadă şi care fusese p<strong>la</strong>sat aproximativ în centrul<br />
fortificaţiei, conac care a dat şi toponimul "Poiana Costăchel", sub care este cunoscută<br />
înălţimea pe care se află aşezarea getică, după cum s-a specificat mai sus. Ceramica care<br />
aparţine epocii mo<strong>de</strong>rne este una <strong>de</strong> factură comună, fără note <strong>de</strong>osebite, între care se<br />
distinge căuşul unei pipe, mai bine conservat (fig. 6/5), piesă frecventă, care<br />
caracterizează urmele <strong>de</strong> locuire din această epocă.<br />
În directă conexiune cu aceste urme <strong>de</strong> vieţuire târzii, mai sus semna<strong>la</strong>te,<br />
menţionăm <strong>de</strong>scoperirea, chiar <strong>la</strong> intrarea în fortificaţie, <strong>la</strong> numai - 0,20 m, a unui mic<br />
<strong>de</strong>pozit monetar format din cinci mone<strong>de</strong> (trei <strong>de</strong> argint şi două <strong>de</strong> bronz) emise <strong>de</strong><br />
Imperiul habsburgic <strong>la</strong> sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea.<br />
www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />
<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun