Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />
36<br />
Aşezarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> - Copălău<br />
Forme. Discutând formele ceramice prezente <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> - Copălău ar fi fost i<strong>de</strong>al<br />
să le ordonăm după funcţionalitatea lor şi anume: vase <strong>de</strong> provizii (chiupuri), vase <strong>de</strong><br />
bucătărie (borcane, tigăi, tipsii), vase pentru consumarea hranei (castroane, străchini), în<br />
fine, vase pentru consumul lichi<strong>de</strong>lor (căni). Departajarea <strong>de</strong> mai sus are, <strong>de</strong>sigur, note<br />
<strong>de</strong> incertitudine, întrucât în viaţa cotidiană o formă ceramică putea să primească funcţii<br />
multiple. În acest caz, ne propunem să prezentăm formele ceramice după criteriile<br />
c<strong>la</strong>sice, în ordinea mărimii lor.<br />
Frecvenţa formelor are importanţa ei, dar procentele pe care o să le atribuim<br />
acestora au, însă, un caracter orientativ. Stabilirea numărului <strong>de</strong> vase după marginile şi<br />
buzele lor este incertă, când se operează cu un material lucrat cu mâna şi fragmentat,<br />
cum este cel <strong>de</strong> faţă. Vasele <strong>de</strong> mari dimensiuni, cum este şi firesc, produc mai multe<br />
fragmente ca cele scun<strong>de</strong>, cu diametre mici. Astfel, se poate crea imaginea falsă că<br />
predomină net primele, cu un procent <strong>de</strong> aproximativ 42%, pe când străchinile şi<br />
castroanele au o prezenţă <strong>de</strong> 15%, iar cănile <strong>de</strong> numai 7,7%. Semnalând această<br />
inadvertenţă, în stadiul actual al cercetărilor noastre, menţionăm că nu avem încă<br />
posibilitatea să utilizăm o altă metodologie <strong>de</strong> prezentare a frecvenţei formelor ceramice<br />
<strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>.<br />
C<strong>la</strong>sificarea tipologică s-a bazat pe profilele marginilor şi buzelor, fundurile <strong>de</strong><br />
vase nu au, în acest sens, nici o relevanţă, întrucât dispunem <strong>de</strong> foarte puţine vase<br />
întregibile şi nu am putut stabili o re<strong>la</strong>ţie între formele vaselor şi fundurile lor, întrucât<br />
marea majoritate a vaselor au un fund p<strong>la</strong>t din care se <strong>de</strong>sprind lin, într-un unghi <strong>la</strong>rg,<br />
pereţii lor. Sunt numai câteva vase care au un fund profi<strong>la</strong>t. În privinţa aprecierii<br />
numărului <strong>de</strong> vase incertitudinile noastre sunt justificate. De exemplu, inventarul L 3<br />
dispunea <strong>de</strong> 671 <strong>de</strong> fragmente, din care, după margini, s-au individualizat 43 <strong>de</strong> vase,<br />
dar aici s-au găsit fragmentele a numai 36 <strong>de</strong> funduri. La fel, <strong>de</strong>-a lungul S 6 - 22 s-au<br />
găsit 3180 <strong>de</strong> fragmente, între care s-au <strong>de</strong>taşat, după margini, 205 vase, dar sunt numai<br />
136 <strong>de</strong> funduri. În această situaţie raportul numeric dintre funduri şi margini ne pune<br />
într-o dilemă a cărei soluţie nu o întrezărim şi acest raport nu-l putem consi<strong>de</strong>ra<br />
conclu<strong>de</strong>nt.<br />
Fig. 11. <strong>Cotu</strong> - Copălău. Margini reprezentative din vase pentru provizii.<br />
www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />
<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun