Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

A fost elaborată documentaţia tehnică, construit, montat, ajustat şi încercat utilajul staţiei-pilot pentru
producerea biocombustibilului din ulei de rapiţă, elaborată schema tehnologică pentru sacrificarea animalelor
şi documentaţia de construcţie, realizat, încercat setul de utilaje pentru abator.
Au fost elaborate şi aprobate 2 standarde de firmă, 2 certificate de conformitate, 2 avize igienice, 4
indicaţii metodice pentru elaboratorii de instrucţiuni privind protecţia muncii.
Au fost implementate în producţie 28 elaborări, obţinut efectul economic real în valoare de 4,51 mil.
lei.
Institutul Ştinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară
A fost elaborată schema-model de creare a liniilor de tauri reproducători în tipul BNM cu utilizarea
indexului antigenelor (≤ 0,60) şi cu marcarea genetică pe locusul AEB a grupelor sangvine.
A fost determinat efectivul optimal de reproducere a raselor locale de taurine şi elaborată schema de
omologare a raselor special pentru lapte.
Au fost stabilite, în premieră, particularităţile şi structura antigenică în locusul AEB la rasa Roşie
estonă, determinat markerul genetic pentru populaţia respectivă – alela B2G2 cu frecvenţa de 0,1518, nivelul
homo-şi heterozigoţiei (3,76/0,9408-0,9624%), numărul de alele efective (26,6%) şi nivelul variabilităţii
genetice (97,1).
A fost evaluată acţiunea bioconservanţilor noi (Litosil şi Biosil lichid) asupra conservării (însilozării)
lucernei cu diferit nivel al umidităţii; optimizate dozele biopreparatelor Litosil aplicat la conservarea lucernei
(1,5 ml/kg de conservant), Litosil şi Biosil lichid aplicative la conservarea porumbului (5g/t şi, respectiv, 1,5
l/t), pentru perfecţionarea tehnologiei de preparare a fânajului şi silozului.
A fost elaborată o reţetă nouă de nutreţ combinat granulat cu valoare completă pentru iepuri la
îngrăşat, ce permite creşterea sporului zilnic de masă corporală şi reducerea consumului specific de nutreţ la
iepuri de categoria respectivă.
Au fost: obţinută şi testată generaţia nouă a ovinelor de tip Karakul Moldovenesc, selectată
descendenţa berbecilor de linii (negri, brumării, suri) – viitori continuatori ai liniilor în tipul nou-creat;
format nucleul de selecţie din 316 capete; evaluate capacităţile productive şi ereditare a ovinelor de tipul
nou-creat – Ţigaie Moldovenesc pentru lână–carne–lapte, totalizând peste 4 800 capete, creat nucleul
ovinelor selectate din 611 capete.
A fost stabilit potenţialul de precocitate a tineretului de rasa Ţigaie şi al producţiei de lapte la oi
pentru lucrările de selecţie şi crearea populaţiei autohtone de ovine ameliorate pentru producţia de carne şi
lapte, perfecţionarea tehnologiei existente de exploatare a ovinelor.
Au fost cercetate capacităţile productive şi reproductive ale raselor de iepuri Neozeelandez alb şi
Californian, exploatate în sistem intensiv de întreţinere, stabilită eficienţa exploatării acestora, consumul
specific de hrană şi randamentul la sacrificare a tineretului pentru carne, în scopul testării tehnologiei
implementate şi elaborării recomandărilor pentru integrarea acesteia pe scară largă.
A fost acumulat genofondul de iepuri de casă prin implementarea a 7 rase pentru carne şi carne–blană,
în scopul creşterii în rasă pură, testării capacităţilor combinative la încrucişare şi asigurări producătorilor de
iepuri din ţară cu material genetic performant.
A fost elaborat, în premieră, şi se integrează în practica veterinară Conceptul şi tactica „Lanţului
antiepizootic” al măsurilor pentru prevenirea (ocrotirea) contaminării animalelor cu VLB, în scopul
eficientizării procesului de combatere a maladiei leucozei bovine.
A fost evidenţiat fenomenul bioecologic de poliparazitism cu nematode, trematode, cestode şi
protozoare la ovinele adulte, prin evaluarea interconexiunii infestării parazitare a mediului ambiant şi a
ovinelor (organism – plantă-sol-apă). Datele obţinute denotă necesitatea elaborării unor măsuri eficiente de
prevenire şi combatere a parazitozelor, care să întrerupă ciclul biologic al paraziţilor.
S-a stabilit eficacitatea vermicompostului încorporat în sol la adâncimea de 15 cm în cantitate de 4
t/ha pentru cultivarea sfeclei furajere, mazării pentru boabe, şi a porumbului prin: sporirea conţinutului de
humus în sol, accelerarea germinaţiei plantelor cu 3–6 zile, perioadei de coacere (vegetaţie) cu 8–9 zile,
conţinut mai ridicat al azotului total şi proteină brută în plante, reducerea cantităţii de nitrocompuşi şi
respectiv majorarea recoltei cu 51,13–23,15%, faţă de loturile martori cultivate fără vermicompost, elaborată
o metodă nouă de aplicare a vermicompostului pentru cultivarea unor plante furajere.
42