utilizarea metodelor termice de analiză în ... - Monumentul.ro

eutectic îl putem regăsi atât la amestecurile dinare, a căror componenţi au
solubilitate reciprocă limitată <strong>în</strong> stare solidă şi care conţin <strong>în</strong> acest punct (la
temperatura eutectică) trei faze, două soli<strong>de</strong> şi una lichidă, conform regulii
fazelor, cât şi la amestecurile ternare (care la temperatura eutectică conţin
patru faze) şi la amestecurile cuaternare (care la temperatura eutectică conţin
cinci faze). Sub acest punct sisteme se solidifică integral. La amestecurile
dinare vorbim <strong>de</strong> limitele liniei eutectice, iar la amestecurile ternare <strong>de</strong>
limitele suprafeţei eutectice. Eutecticul ca şi constituent cristalografic,
respectiv metalografic are tot<strong>de</strong>auna compoziţie constantă corespunzătoare
concentraţiei eutectice, numită şi compoziţie eutectică.
În comparaţie cu eutecticul, congruentul prezintă o temperatură <strong>de</strong>
topire mai mare <strong>de</strong>cât unul din componenţi şi mult mai ridicată <strong>de</strong>cât
eutecticul, corespunzând unui raport <strong>de</strong> amestecare stoechiometric capabil <strong>de</strong>
a forma un compund.
2.3. Analiza termică <strong>în</strong> regim static este folosită foarte mult <strong>în</strong> studiul
compozitelor, sub forma sistemelor matriceale sau a structurilor
heterojoncţionale, când se studiază modificările <strong>de</strong> fază la anumite
temperaturi sau pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> masă <strong>în</strong> funcţie <strong>de</strong> temperatură. Ca tehnică se
foloseşte, metoda microscopică pe plită termică cu lupă monoculară şi sistem
<strong>de</strong> fotografiere sau <strong>în</strong>registrare vi<strong>de</strong>o (micromasa Böetzius).
Această <strong>analiză</strong> permite <strong>de</strong>terminarea pier<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> masă la o anumită
temperatură, conform relaţiei:
4
∆mt, % = 100(mI-mf)/mI,
<strong>în</strong> care mi este masa probei iniţiale şi mf, masa probei rămasă după
<strong>în</strong>călzirea ei la temperatura t.
Tehnica cu micromasa Böetzius permite <strong>de</strong>terminarea punctului <strong>de</strong>
topire, a modificărilor <strong>de</strong> fază, a punctului <strong>de</strong> fierbere, a masei molare prin
metoda crioscopică sau ebulioscopică, etc.
2.4. Analiza termogravimetrică diferenţială, <strong>în</strong> regim dinamic, este
cea mai complexă metodă <strong>de</strong> <strong>analiză</strong> termică, cu implicaţii <strong>de</strong>osebite <strong>în</strong>
studiul tuturor materialelor, atât a celor organice cât şi anorganice, dar mai
ales a sistemelor compozite hetero - joncţionale cu structuri complexe:
conductoare electronic şi/sau ionic, semiconductoare şi dielectrice. Ca
tehnică se folosesc <strong>de</strong>rivatografele, cu incinte <strong>termice</strong> şi balanţe
termogravimetrice, cu <strong>în</strong>registrare automată fotografică (cu spot luminos pe
suport fotosensibil) sau <strong>în</strong>registrare electronică a termogramei, cu cele patru
curbe: ∆T – variaţia <strong>de</strong> temperatură a incintei <strong>termice</strong> <strong>de</strong> la 20 la 600°C, cu