Observatorul militar

Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
COMANDOR ALEXANDRU LEAUA
alexandru.leaua@presamil.ro
A
]i observat, probabil, c` în
mai toate colectivit`]ile, nu
neap`rat militare, de[i ierarhiile
ofer` un câmp mai amplu de
manifestare, exist` întotdeauna câte
un individ care vrea cu tot
dinadinsul s` ias` în eviden]`.
Adic`, s` fie mai cu mo]! Este
adesea pus pe har]`, pe picior de
r`zboi. Arunc` cu venin în stânga [i
în dreapta. Bag` zâzanie, cu orice
prilej. {i are, de cele mai multe ori,
un nesec`tuit exces de zel. Îns`,
doar de ochii [efilor. Un fel de... Mo[
For]`, i-am putea spune, de[i vârsta
biologic` nu are nici o leg`tur` cu
caracterul acestui tip de personaj.
Frustr`rile lui vin înc` din
copil`rie, când îl b`tea m`mic`-sa
cu ghemul în cap sau îl punea la
col], în genunchi, pe coji de nuc`.
La joac`, era izolat. Nimeni nu îl
vroia, la selec]ie, în echipa sa de
fotbal. R`mânea mereu „leap[a” [i
era primit la „de-a v-a]i ascunselea”,
doar dac` se punea primul.
La [coal`, st`tea mereu în prima
banc`, mai-mai s` scoat` ochii
tovar`[ei înv`]`toare care, plictisit`
de atâta insisten]e, nu-l mai scotea
deloc la tabl`, la r`spuns. Pe
scaunul b`ncii lui, poposeau mai
mereu gumele cu bolduri, sau cele
de mestecat, folosite. Iar în cap îi
aterizau ghemotoace de hârtie,
pentru care se smiorc`ia pân` la
pauz`, amenin]ându-i pe presupu[ii
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
florin.sperlea@presamil.ro
S`pt`mâna trecut`, am asistat la un adev`rat
maraton mediatic, menit s` prosl`veasc` ziua de
10 Mai ca fiind una dintre cele mai pline de semnifica]ii
istorice din ultimul veac [i jum`tate, cu o tripl`
însemn`tate: în 1866, urcarea domnitorului Carol de
Hohenzollern pe tronul României, în 1877, Proclama]ia
solemn` a aceluia[i principe care înt`rea, astfel,
Declara]ia de Independen]` din ziua precedent` a
ministrului Afacerilor Str`ine, Mihail Kog`lniceanu, în
Adunarea Deputa]ilor, [i, în fine, în 1881, încoronarea lui
Carol I ca rege al României. Ziua Regelui, cum i s-a mai
spus, s-a suprapus, în acest fel, cu Ziua Na]ional`, pân` la
instaurarea deplin` a regimului comunist, în 1948.
Este adev`rat c`, în perioada 1948-1989, ziua de 9
Mai c`p`tase importan]` mai degrab` prin raportare la
s`rb`torirea sovietic` a încheierii celui de Al Doilea R`zboi
Mondial în Europa, în 1945, [i, fire[te, declara]ia lui Mihail
Kog`lniceanu din Adunarea Deputa]ilor, în aceea[i zi,
dar în 1877, era valorizat` prin încercarea de escamotare
a rolului domnitorului Carol, pe linia consacrat` de
regimul comunist, a suprim`rii oric`rui am`nunt care
ar fi putut aminti de familia Hohenzollern [i reprezentan]ii
ei în România.
Am observat, cu acest prilej, din nefericire, dincolo
de straniile sondaje printre trec`tori, în Bucure[ti, care
dezv`luiau triste [i inadmisibile lacune în cunoa[terea
propriei istorii, aceea[i obi[nuin]` maniheist`, de care
nu ne-am vindecat, de abordare în alb [i negru, s`rind
cu patim` dintr-o extrem` în alta. Dac` regimul comunist
f`cuse din Regalitate [i 10 Mai tabula rasa, revenirea la
democra]ie a readus în prim-plan, cu oarecare întârziere,
e adev`rat, Regalitatea [i reprezentan]ii ei, precum [i
agresori cu: „Te spun lu’ tovar`[a!”. {i
uite a[a, devenea [i pârâciosul clasei.
La liceul militar am avut un
coleg, dintr-un an mai mic, care, la
apelul de sear`, se ducea glon] s`-[i
ocupe locul în... viitoarea forma]ie,
c`ci nu era decât el. Ceilal]i se mai
îmbrânceau, mai alergau, se mai
hârjoneau, eram înc` ni[te copii.
Zelosul Mo[ For]` – v` spuneam c`
vârsta biologic` nu are nicio
leg`tur` cu personajul – lua imediat
pozi]ia drep]i, cu degetele întinse
perfect pe lampas [i privea seme],
înainte, c`tre ofi]erul de serviciu.
„
ARMA CONDEIULUI
MO{ FOR}~
Nu-i vorb` c`, mai devreme sau mai târziu,
asemenea personaje se dau în vileag, dau cu
oi[tea în gard, cum se mai spune, se dezv`luie
pe de-a întregul, în toat` nimicnicia lor.
Luat, fire[te, în zeflemea de colegi,
b`trâniciosul r`spundea invariabil
c` este milit`ros pentru c` vrea s`
ajung`... general! Slav` Domnului,
general nu a ajuns! De fapt, nici nu
[tiu ce s-a ales de bietul b`iat...
În [coala militar`, am dat peste
un alt destoinic, venit din mediul
muncitoresc. Fusese mecanic de
locomotiv` [i era mai copt decât
noi cu vreo zece ani. În cazul lui,
porecla Mo[ul chiar se potrivea. Ei
bine, seara, la stingere, închidea
lumina la fix. Iar diminea]a, la
de[teptare, o aprindea la loc, cu o
precizie de ceasornic. C` de-aia
venise la armat`, s` fie
regulamentar. Nu [tiu de unde
atâta rigoare pe bietul Mo[, c`
doar trenurile întârziau [i pe
vremea aceea. E drept, nu ca
acum. Ei bine, nici nu v` închipui]i
câ]i papuci a luat Mo[ul în frez`!
„
Repartizat, dup` absolvire, într-o
unitate de avia]ie, am dat din nou,
cum altfel, peste un personaj
asem`n`tor. I se spunea Mo[
Trenule], pentru c` dac` vedea
vreun locotenent mergând singur,
vezi Doamne de capul lui, pe platou,
f`cea aidoma unei locomotive când
intr` trenul în gar`! La Revolu]ie,
zbiera ca un apucat s` strângem
tuburile din tran[ee, de[i, la
Otopeni, se tr`seser` peste o
jum`tate de milion de cartu[e!
S` nu crede]i c` asemenea Mo[i
For]` nu s-au perpetuat [i dup`
Decembrie ’89. Din p`cate, sunt peste
tot [i te miri pe unde! O sumedenie
am avut [i înc` mai avem [i prin
ograda noastr`. Nu-i vorb` c`, mai
devreme sau mai târziu, asemenea
personaje se dau în vileag, dau cu
oi[tea în gard, cum se mai spune.
V` închipui]i cum ar fi fost în
R`zboiul Stelelor, ca Maestrul Yoda
– `la micul, zbârcit, verde [i cu
urechile p`roase [i ascu]ite, s` fi
început s` ]ipe la înv`]`celul s`u,
care voia s` devin` Cavaler Jedi?
Cât ar fi fost el de Mo[, în niciun caz
For]a nu ar mai fi fost cu el.
În fond, nici m`car cei viza]i de
aceste rânduri, adic` aceia care se
simt cu ditamai musca pe c`ciul`, nu
trebuie s` fie deloc ofensa]i. Pentru
c`, nu-i a[a, chiar [i când mergem la
stadion, s` ne încuraj`m echipa
favorit`, strig`m cu to]ii în cor: „For]a
Steaua, For]a Steaua!”...
9 SAU 10 MAI?
Ziua Regelui (mai rar numit` Ziua Na]ional`!),
trecându-se sub t`cere semnifica]ia discursului istoric
al lui Mihail Kog`lniceanu din Adunarea Deputa]ilor,
ca [i cum nu ar fi existat!
Am f`cut un rapid inventar al zilelor libere impuse
prin lege [i am constatat c` opt (!) din cele 12 zile stabilite
se refer` exclusiv la s`rb`tori religioase, în condi]iile în
care, cel pu]in teoretic, statul român este unul laic, cu o
majoritate semnificativ` (declarat`) de cre[tini
ortodoc[i, desigur, dar totu[i unul laic. {i a[a am
descoperit c` singura zi liber` cu profund` însemn`tate
istoric` pentru poporul român r`mâne, în acest calendar
de r`sf`], doar Ziua Na]ional`, 1 Decembrie, aceea[i de
care se plâng to]i c` este mult prea friguroas` pentru a
avea acest statut, de ca [i cum istoria ar trebui împlinit`
Avem obliga]ia de a milita
pentru impunerea unui nou
calendar al zilelor libere.
numai prim`vara, vara [i toamna (cu restric]ii, c`ci,
[ti]i, toamna [i prim`vara se mai întâmpl` s` plou`!), ca
s` poat` sfârâi gr`tarele [i s` fie supte butoaiele cu bere,
în deplin` fr`]ietate cu mama-natur` [i ciclurile ei
nesmintite.
Cred, din aceast` perspectiv`, c` este obligatorie
pentru to]i cei responsabili, regândirea calendarului
zilelor libere de peste an, prin ad`ugarea cu imperativ`
necesitate a cel pu]in dou` date istorice: 24 Ianuarie,
marcând, astfel, Unirea Principatelor, \n 1859, [i 9 sau
10 Mai (la alegere, iat`-m` generos!), cu trimitere
exclusiv` la Independen]a României.
{i pentru c` atât Declara]ia lui Kog`lniceanu, cât [i
Proclama]ia solemn` a principelui Carol, în mai 1877, nu
ar fi avut nicio valoare f`r` jertfa de sânge a armatei
române, ceea ce, spre îngrijorarea noastr`, tot mai pu]ini
amintesc, noi, militarii, în primul rând, avem obliga]ia
de a milita pentru impunerea acestui calendar. De mâine
chiar!
’’
PE LOC, REPAUS!
Observatorul militar
www.presamil.ro
Arta comunic`rii se face cu
semne [i cuvinte.
Arta conversa]iei se face cu idei.
Fiecare om are de parcurs cel pu]in un drum
care, de multe ori, îi dep`[e[te puterile, fiind [i
DREPTUL LA ZÂMBET
CRISTI VECERDEA-CRIV
19
GENERAL DE BRIGAD~
MARICEL D. POPA
cel mai lung drum din via]a lui: drumul c`tre sine însu[i. • Prezentul este
perioada de timp în care timpul trece cel mai repede. De aceea, deviza sau
parola temporal` – Tr`ie[te clipa! – nu poate fi asociat` decât prezentului.
• Dac` un om nu este preg`tit pentru întâlnirea sa cu Paradisul sau dac` nu
are convingerea c` acest lucru este posibil, el nu va întâlni Paradisul niciodat`.
• Când primi]i sfaturi de la neaveni]i, proceda]i ca la [tafet`: da]i-le mai
departe. • Inima este un organ anatomic mai puternic decât creierul. Ea
poate îndura foarte mult [i foarte multe. • Condi]ia intelectual` poate s` duc`
în spate o condi]ie fizic` precar`. Dar o condi]ie fizic` nu poate s` duc` în
spatele s`u o condi]ie intelectual` precar`. • Atunci când te afli în fa]a unei
[anse de a ob]ine un lucru, pentru a fi motivat, gânde[te astfel: poate
c` nu vei avea norocul s` ajungi în posesia lui, dar, cu certitudine, este
delicat` postura de a nu-l avea... • Dac` fiecare om s-ar str`dui ca, în tot ceea
ce gânde[te [i face, s` fie el însu[i, în lume ar fi armonie, cât de cât. Dar, din
p`cate, fiecare om depune eforturi exagerate ca s` semene cu altcineva, ca s`-i
imit` pe al]ii. • Marca]i de un trecut pe care, de obicei, noi nu l-am gestionat
în totalitate, [i având la orizont conturul dezirabil, dar înc` incert al viitorului,
ignor`m ceea ce este cel mai important pentru noi: prezentul. • To]i oamenii
de succes din lume se aseam`n` prin dou` tr`s`turi comune: în primul rând,
fiecare are un scop în via]` [i, în al doilea rând, fiecare se preg`te[te continuu,
astfel încât, în orice moment, s` aib` capacitatea de a-[i atinge scopul. • Toate
ac]iunile, dar absolut toate, au un cost al lor. Inclusiv statul degeaba. {i
inclusiv prostia.• Realitatea este plin` de exemple dramatice de nepotriviri
care exist` între oameni [i scopurile lor în via]`. Uneori dramele se accentueaz`,
atunci când oamenii încearc` s` se schimbe, l`sându-[i idealurile intacte, f`r`
a le modifica [i pe ele. • Iat` o zicere a lui Henri Coand`: „Mul]i indivizi din
societatea modern` sunt ca barcagiii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la
viitor". • Oameni buni, v` rog s` nu v` pierde]i entuziasmul! Ve]i începe s`
îmb`trâni]i. • Vrei s` duci la bun sfâr[it un lucru? Cred c` varianta optim`
este aceea de a-l începe. • Un intelectual adev`rat este omul a dou` lumi
paralele: una ideal`, virtual`, a ideilor [i alta, frust`, concret`, a realit`]ii. În
acest context, condi]ia intelectualului este dat` de confruntarea dintre cele
dou` lumi. • Îndeplinirea permanent` [i performant` a unor obiective pe care
]i le-ai propus nu se poate face decât în detrimentul altor lucruri sau probleme.
Important este ca s` prevaleze gândul cel bun. • Prin cititul reclamelor de
publicitate, lectura a fost profund revolu]ionat`, intrând într-o epoc` nou`, din
care nu prea sunt [anse mari de a mai ie[i... • Oamenii sunt egali prin na[tere
[i prin moarte. Îi diferen]iaz` doar ceea ce fac ei pe distan]a dintre cele dou`
repere. • Mersul pe brânci a fost un salt uria[ c`tre evolu]ie. Având în vedere
faptul c` s-a plecat de la mersul târâ[. • Vorbele zboar`. Poate c` a[a este cel
mai bine. [i mai este bine [i faptul c` pentru ele nu s-au proiectat
voliere. • Asigura]i unei hârtii drumul necesar, astfel încât ea s` coboare de la
o în`l]ime cât mai mare posibil. {i ve]i observa ce efecte va produce în sistem, cât
de multe alte hârtii va genera, la ce termene [i cu ce vitez`... Dac` poate avea
dou`-trei semn`turi [i [tampile în plus, efectul poate fi magnific. Poate chiar
sc`pa de sub control. • Timpul pentru reform`, pentru transformare poate veni
în orice clip`. Dar depinde de noi cum îl folosim, dac` îi în]elegem mesajul. •
Nimeni nu poate lupta împotriva r`ului decât dac` face bine. Puterea exemplului
func]ioneaz` oriunde [i oricând. • A avea pil` nu este o condi]ie necesar`
pentru a câ[tiga. Dar a nu avea pil` poate s` fie o cauz` suficient` pentru a nu
câ[tiga. • Dac` lucrurile în care credem se bazeaz` pe adev`r, iar noi suntem
bine inten]iona]i [i gândim pozitiv, creativ, nu avem motive s` ne fie team` de
ceva. • Nu exist` norm`, înv`]`tur`, tez`, doctrin` care s` nu poat` fi transformat`
în dogm`. Totul depinde, îns`, de flexibilitatea noastr` sau, altfel spus, cât de
rigid o accept`m [i o aplic`m. • Arta comunic`rii se face cu semne [i cuvinte.
Arta conversa]iei se face cu idei. • Voca]ia de înving`tor nu poate exista decât
la o persoan` care nu este motivat` doar de ceea ce a f`cut pân` atunci, ci, mai
ales, de ceea ce poate s` fac`. • Eficien]a unei prostii nu poate fi analizat` decât
în func]ie de cât` inteligen]` poate bloca. • Cel mai mare bine care i se poate
face unui cal este acela de a nu fi confundat cu un m`gar.