revista Euphonia - Filarmonica

Euphonia
Revist de cultur muzical Editat de Filarmonica Piteti Nr. 3, Anul II Martie 2011
„Din orice se poate face muzica” (25
De la muzica usoara
la arta lirica (14
La despartirea de
Marin Constantin (8
Bartok-Enescu,
în interpretarea a doi muzicieni maghiari (30

Euphonia
Revist de cultur muzical
Apare sub egida Consiliului Local al Municipiului Piteti i a Primriei Municipiului Piteti
Editat de Filarmonica Piteti
Apare cu sprijinul Asociaiei culturale ,,Prietenii Filarmonicii’’
Donaii i sponsorizri: Filarmonica Piteti, cod scal nr. 22086364,
cont bancar: RO17TREZ0465010XXX005818 deschis la Trezoreria Piteti

4 Euphonia • Martie 2011
,,Fenomenul Filarmonica
Piteti este deja
unul cunoscut în
V-ai nscut într-o
familie de muzicieni.
Este acest aspect
biogra c, pentru un
muzician, un avantaj
sau, de ce nu, un
dezavantaj?
-În mod sigur, faptul c am prini
muzicieni a determinat alegerile mele din
copilrie, i in uenat puternic în devenirea
mea artistic mai târziu; legea compensaiei
acioneaz i din acest punct de vedere
– faptul c „aceti” muzicieni sunt i
foarte cunoscui, a constituit o provocare
(câteodat simit ca un fel de datorie...)
i un imbold, în sensul ridicrii la nivelul
ateptrilor. În orice caz, ceea ce fac acum
este pentru mine o binecuvântare, i le
mulumesc prinilor c au avut intuiia de
a m „sacri ca” pe altarul artei...
- Care a fost motivul pentru care, la
un moment dat, ai lsat vioara deoparte
pentru arta dirijoral, dei premiile
obinute înc de pe bncile Liceului ,,Dinu
Lipatti’’ din Bucureti v obligau, într-un
fel, s facei, în continuare, performan?
-Într-adevar, am parcurs un drum
violonistic de performan, scurt, dar
presrat cu reuite; am avut profesori
buni. De asemenea, ca i concertmaestru
al Orchestrei Filarmonice a Tineretului
Bucuretean, am avut ansa s efectuez
turnee în multe din rile europene. Un
concertmaestru este, sau ar trebui s e,
un secund al dirijorului. Concertmaestrul,
impropriu denumit prima vioar, are un rol
mult mai complex; pe lâng a unul dintre
cei mai buni violoniti din echip, el trebuie
s e cel mai bun muzician al formaiei.
Eram preocupat de aceast situaie i
urmream atent dirijorii cu care colaboram,
ind fascinat i intuind în spatele aparenei
uurine gestice, o imens industrie de
organizare muzical. Dar, meritul de a mi
toat ara’’
interviu cu dirijorul Tiberiu Oprea
se deschis pofta pentru a explora acest
mister, îl au tot prinii, mai precis mama,
creia m plângeam prin clasa a XII-a
de sentimentul de insu cien vis-a-vis
de studiul exclusiv al viorii. Aceasta se
întâmpla puin înainte de examenele de
admitere la Conservator, la specialitatea...
vioar! Din punct de vedere muzicologic
(teorie, armonie, forme muzicale), nivelul
la admitere la secia Dirijat Orchestr era
mult superior celui la care ne situam dup
cele 12 clase la Liceul de Muzic, din
pcate... Ocolind opiunea pregtirii în
particular, mi-am luat inima în dini i, sub
privirile generale de mirare ale colegilor
i profesorilor, am dat examen la secia
Pedagogie Muzical, reuind s m clasez
primul. Scopul meu era clar începând cu
acel moment; m-am pregtit i am dat
concurs anul urmtor, ind admis la secia
Dirijat Orchestr. Eram fericit, dar eram
contient de oceanul imens în care m
aruncasem..
-Ce amintiri, (de pild), avei de la
primul concert susinut în calitate de solistvioar,
la 12 ani, pe scena Filarmonicii
,,Oltenia’’? Cum a fost primul concert pe
care l-ai dirijat, la doar 21 de ani?
-O paralel interesant... senzaii
speciale, i într-un caz, i în altul. Ca
violonist, ind unul dintre cei mai tineri
soliti cu care orchestra craiovean
colaborase, a impus o atenie sporit din
partea lor i apoi o apreciere entuziast,
perceput i, probabil, ampli cat de
copilul din acea vreme. Sunt clipe în care
se justi c tot efortul depus, voluntar sau
involuntar, pentru a ajunge la stadiul de
concurs i/sau concerte cu orchestra.
Iar debutul dirijoral a avut loc la Sala
Parlamentului în 1996, momente în care
am gustat din cupa complexului artistic
– arta dirijatului. Îi mulumesc pe aceast
cale profesorului Nicolae Racu, dirijorul
Orchestrei Filarmonice a Tineretului

Bucuretean, care mi-a oferit ocazia s-l
asist la numeroase repetiii, având încredere
s-mi lase frâiele acestui ansamblu în
transmisiune direct la Radiodifuziunea
Român.
-V-ai format pe lâng maestrul Ludovic
Bacs. Dincolo de ce se poate înva, de ce
mai are nevoie un tânr dirijor pentru a se
impune, pentru a iei ,,din pluton’’? Avei
un model anume?
-Maestrul nostru a spus întotdeauna,
cu o sinceritate dezarmant i o modestie
caracteristic marilor îndrumtori, c nu a
fcut altceva decât s ne trezeasc interesul
i s ne prezinte câteva opiuni... Dar cât
de importante sunt aceste prime alegeri,
aceste prime sfaturi primite, aceast prim
cluzire pe drumul respectului pentru
muzic! Maestrul însui este un model,
i acest lucru reprezint, în fapt, o ans
extraordinar pe care am putut-o avea, i o
avem în continuare. Muli ani cu sntate,
maestre!
A dori, de asemenea, s menionez
rolul important pe care l-a avut în
pregtirea mea artistic maestrul Valentin
Gruescu, cel care mi-a deschis apetitul
pentru muzica vocal-simfonic i m-a
inspirat în ceea ce privete modul în care se
poate ine în priz un ansamblu, vreme de
2-3 ore, fr ca nimeni s nu simt trecerea
timpului i s se plictiseasc.
-Un cunoscut cronicar din Ploieti,
Serghie Bucur, scria despre dvs.
urmtoarele: ,, Tiberiu Oprea a dirijat
fulminant cu toat ina lui, pur i simplu
gata s zboare, insu ând prin bagheta
lui, acea simire celest... Sala a aclamat
îndelung prestaia dirijoral a oaspetelui,
aducându-l cu disperare la ramp de multe
ori.” Aa este? Se poate vorbi de un ,,stil
Tiberiu Oprea’’?
-Eu consider c aceste aplauze
consistente sunt adresate tuturor
interpreilor de pe scen, pentru c muzica
simfonic este un act colectiv care necesit
o omogenizare perfect a instrumentitilor
i o comunicare subtil cu dirijorul, lucruri
necesare pentru a reda mesajul artistic
coninut într-o anumit lucrare muzical.
Faptul c dirijorul d impresia desprinderii
de podium, folosindu-i „toat ina lui” în
puterea cu care el determin interpretarea,
denot o contopire cu semantica lucrrii,
el exprimand pluralitatea estetica si chiar
etica cuprinsa intr-o capodopera simfonica.
Acesta este elul, „stilul” meu.
- Ai evitat, din modestie, un rspuns
direct la ultima întrebare. Dar, cum s-a
remarcat, deja exist un ,,stil Tiberiu
Oprea’’ în arta dirijoral româneasc. O
alt întrebare, ce îmi vine acum în minte,
ca unul care v-a urmrit doar concertele
dirijate la Piteti. E mai greu ,,de lucrat’’
cu o orchestr nou, la o instituie la care
suntei invitat, ori cu un solist de renume?
-Colaborarea dirijorului cu
instrumentitii unei orchestre trebuie s se
bazeze pe încredere reciproc, încredere
care se cldete în timp. Cu orchestra
Filarmonicii Piteti, al crei dirijor
principal sunt, comunicarea se petrece „în
timp real”, putând rezolva un pasaj printrun
simplu gest dintr-un sistem de semne
care a devenit deja un cod între mentorul
formaiei i aceasta. În plus, exist o
conexiune dirijor-orchestr, care permite o
atmosfer mai destins i o disponibilitate
propice aprofundrii muzicale.
Sigur c, la nivel general, exist gesturi
universal acceptate de toate ansamblurile;
tocmai de aceea, atunci când lucrez
cu orchestre noi evit discuiile lungi.
Capacitatea dirijoral trebuie demonstrat
mai întâi prin gesturi, uneori însoite de
scurte inserii verbale. Discuia se deschide
atunci când dirijorul simte c un pasaj poate
potenat printr-o imagine pictural, o
efuziune sentimental, un îndemn estetic, o
idee loso c. Este nevoie de a cunoate,
de a-i însui lucrarea muzical ca i cum ar
a ta, de a avea o concepie foarte clar a
versiunii dirijorale proprii, i de a poseda o
tehnic convingatoare care s-i foloseasc
s ari acest lucru.
Cu solitii foarte buni este uor s
colaborezi, maturitatea lor artistic
permiându-le s-i comunice foarte
clar inteniile muzicale, i, totodat, s
urmreasc orchestra i dirijorul. Aceti
remarcabili interprei urmeaz un sens
muzical bine argumentat, o baz solid
care le ofer posibilitatea de a surprinde
aspectul poetic al unei lucrri muzicale,
adic ceea ce face ca muzica simfonic
(clasic) s par de ecare dat nou,
altfel, proaspat, inspirant. Solitii mari
reuesc s propun anumite lucruri pentru
prima oar direct în concert, printr-o
extraordinar for de anticipaie, i care
s par c sunt reti, sunt de „acolo”, se
leag de ce a fost cu ce va urma. Este uor
s comunici cu ei fr cuvinte, cu condiia
s te situezi la acelai nivel.
-Publicul pitetean, cruia i se
adreseaz îndeosebi revista Euphonia, v
iubete i v cunoate activitatea, tot ce
ai fcut pentru Filarmonica Piteti. Prea
puini tiu îns, neavând acces la presa din
alte judee, c pe orice scen ai dirijat ai
vorbit despre Filarmonica Piteti, c ai
reprezentat-o cu cinste, c ai fost emblema
acesteia. Ce reacii ai avut?
-Nu pierd nici o ocazie de a m mândri
cu Filarmonica noastr; unii privesc cu
scepticism, curiozitate, alii cu invidie,
iar cei mai muli laud oraul Piteti care
are o asemenea instituie cu un asemenea
public. Fenomenul Filarmonica Piteti
este deja unul cunoscut în toat ara, cu
extensii în strintate, prin mrturiile unor
artiti de mare valoare cu care noi am
colaborat, români sau strini care povestesc
cu drag experiena frumoas pe care au
avut-o la Piteti, exprimându-i dorina de
a se reîntoarce. Sigur, primul nostru mare
impact cu viaa muzical profesionist
naional i internaional, l-am avut în
anul 2009, atunci cand am participat la unul
dintre cele mai titrate festivaluri europene,
Festivalul Internaional „George Enescu”,
Bucureti, ediia a 19-a. Dup un real
succes – având alturi pe soprana Mediana
Vlad – iat c suntem din nou invitai
anul acesta, fapt ce atest recunoaterea
noastr naional. De curând, spectatori
din peninsula scandinav au avut ocazia
s aplaude la scen deschis orchestra
Filarmonicii Piteti, cu ocazia turneului
efectuat în Norvegia, susinând, la început
de decembrie 2010, ase concerte în opt
zile.
- Ca s închidem rotund, cum este viaa
personal din spatele cortinei? Ai pus
bazele unei noi familii de muzicieni. Ai
orienta-o pe Timeea spre muzic?!
-Rotund este i fericirea noastr, a
mea i a soiei, o dat cu naterea scumpei
noastre fetie, Enice-Timeea. Ea ocup
locul central al vieii noastre personale,
bazat pe susinerea unui timp de calitate
în familie, din pcate câteodat diminuat
din cauza vieii artistice tumultuoase i
a pregtirii continue. Timeea va studia
i muzica, pentru c acest lucru dezvolt
sensibilitatea, îmbogete bagajul tririlor
emoionale i, prin aceasta, permite o mai
bun înelegere a propriei persoane i a
semenilor.
-V mulumesc i, vorba noastr,
Dumnezeu s e mereu alturi de
larmonica noastr!
Jean Dumitracu
Martie 2011 • Euphonia 5

Retrospectiva 2010, pe scurt
6 Euphonia • Martie 2011
Pentru
EUPHONIA,
socotim potrivit o
prezentare, e i succint,
a izbânzilor muzicienilor
care-au fcut, prin prestaia
lor, ca Filarmonica
,,Paul Constantinescu” din
Ploieti s triumfe i-n al
cincizeci i optulea an de
existen a sa.
La loc de cinste, ca-ntotdeauna
de la o vreme, patrulaterul ei
dirijoral remarcabil: Ilarion
Ionescu-Galai, Ovidiu Blan,
Radu Postvaru i Romeo
Rîmbu. Câteva detalii despre ecare
credem c se impun.
Astfel, decanul de vârst, maestrul
Ionescu-Galai a dirijat elegant, cum îl
tim, dou concerte cu elevi talentai ai
Liceului de Art ,,Carmen Silva”, din
municipiu, dar i altele cu Nastasia Iacob,
la pian, Cristina Anghelescu i Gabriel
Croitoru, la vioar, Nicoleta Tudorache,
la ambal, Claudia Iordache, la nai.
La rându-i, Ovidiu Blan a fcut
aprig echip cu Sophie Huang, Vlad
Dimulescu, Adriana Maier i Pasquale

S-au cântat
din plin
clasici i romantici, chiar
contemporani. Una peste
alta, se poate concluziona
cã a fost un an fructuos,
la fel cum îl vrem i pe cel
prezent.
Iannoni, la pian, Sebastian Câleanu i
Cosmin Stoica, la vioar, Alexandru
Anastasiu, la vibrafon, dar i cu Bianca
Manoleanu, Catharina Coresi-Lal, Mihai
Irimia, voci redutabile de lied, oper i
operet.
Cât despre Radu Postvaru, tiut
este c ale sale convingeri estetice trec
printr-o profund iubire de Dumnezeu
i însu eete sala mereu. Ne-a plimbat
pe varii meridiane, în minunate cltorii
muzicale susinute solistic de atâtea
instrumente sau de tineri interprei de
oper dornici de a rmare. Firete c
avu ca parteneri i instrumentiti deja
cunoscui, precum Marin Cazacu, la
violoncel, Gabi i Simina Croitoru, la
vioar, Horia Maxim, Daniel Goii,
Andreea Butnaru, Mochiko Ota-Kys,
Ozana Kalmuski-Zarea, Mihaela
Spiridon, la pian.
Chiar i mai discretul Romeo Rîmbu
a evoluat notabil cu pianitii Henrry
Bonamy i Nicolae Dumitru, alturi.
Au mai dirijat, de asemeni interesant,
Sabin Pautza, Brian Barker, Mihai
Aga a, Matei Corvin, Mihnea Ignat,
în compania autistei Cristina Bojin, a
celistului Andrei Ioni, a violonistelor
Ioana Goicea i Sorana Gâtlan ori a
pianistelor Ioana-Maria Lupacu i
Bianca Andreea Clinescu.
S-au cântat din plin clasici i
romantici, chiar contemporani. Una peste
alta, se poate concluziona c a fost un
an fructuos, la fel cum îl vrem i pe cel
prezent.
i pentru c distana dintre cele dou
orae nu e deloc mare, sperm s se
realizeze pân la urm i-un schimb de
experien între cele dou orchestre. A
noastr s cânte-n Piteti, cea de acolo,
aici, la Ploieti. Cci i într-o parte, i-n
alta, publicul ar în câstig, realmente.
Iar noi, gazetarii, am consemna asta pe
msur.
Serghie Bucur
Tudor Mihalache
Martie 2011 • Euphonia 7

Maestrul Marin Constantin a plecat
dintre noi. Este un moment trist,
cu atât mai mult cu cât, astzi,
cultura român are nevoie, poate
mai mult decât în alte vremuri, de
modele de excelen, de repere de
profesionalism, de ceea ce desemnm
prin expresia „coal de creaie”.
Pentru c, dincolo de miile de
concerte i înregistrri, dincolo de
distinciile i premiile celor mai
prestigioase foruri muzicale, dincolo
de entuziasmul publicului i de
superlativele cronicilor, cea mai
profund realizare a lui Marin
Constantin a fost dezvoltarea colii
interpretative româneti de muzic
de cor într-o perioad în care
ispita super cialitii era mare i
compromisurile inevitabile.
Marin Constantin nu a fost singurul
mare artist din domeniul muzicii
corale din vremea sa, dar a fost
unic. Elev al unor mari profesori la
Conservatorul bucuretean, a devenit
el însui profesor i mentor al zecilor
de generaii de artiti, a ai azi în
toate colurile lumii. A fost profesor
8 Euphonia • Martie 2011
i dirijor, dar i compozitor, aranjor,
director al Operei, a deinut funcii
administrative în domeniul culturii.
A fcut toate aceste lucruri cu o
seriozitate i un profesionalism fr
pereche. Iar viaa de munc asidu a
fost trit cu o modestie i o discreie
exemplare.
Numele lui Marin
Constantin va rmâne legat pentru
totdeauna de Corul naional de
camer Madrigal. Ansamblul
întemeiat de Marin Constantin în
1963 a fost desemnat, în 1992,
drept bun al patrimoniului universal
UNESCO, dup trei decenii în
care a fost un reper de necontestat
al interpretrii muzicii corale
renascentiste, i nu numai.
Sub bagheta lui Marin
Constantin, „Madrigalul” a fost
comparat deseori cu un cor de îngeri.
Acum, Maestrul a plecat s cânte cu
îngerii lui Dumnezeu. S-i e cântul
lin i amintirea binecuvântat !
Kelemen Hunor,
Ministrul Culturii i Patrimoniului
Naional 3 ianuarie 2011
La
desprirea
de Marin
Constantin

Compozitor i dirijor, Constantin
Marin a pus bazele corului Madrigal în
1963, ind un specialist renumit în muzica
renascentist, cântul gregorian i baroc
precum i muzica tradiional româneasc.
S-a dedicat muzicii, debutând ca dirijor
de coruri studeneti i de amatori precum
Corul Universitii i Corul Sindicatului
Învmânt din Bucureti (1949-1951). A
fost asistent la Facultatea de Filoso e din
Bucureti (1948-1952). Din 1954 a fost
eful sectorului muzical în Casa Central
a Creaiei Populare (1954-1955), director
general, dirijor al Ansamblului UTC din
România (1951-1974), director adjunct al
Direciei muzicii din Ministerul Culturii
(1960-1965), apoi profesor la catedra de
dirijat de cor la Conservator (din 1960, iar
în ultimii ani profesor consultant). Între
1966-1969 a fost directorul general al
Operei Române.
Maestrul Constantin Marin a fost
membru al Uniunii Compozitorilor (din
1956), ind autorul multor piese corale.
A fost fondator al Corului Universitii
din Bucureti (1948), Capelei Corale
"Gheorghe Cucu" (1958), Corului Naional
de Camer Madrigal (1963).
A fost dirijor i director pe via al Corului
Naional de camer Madrigal. Din 7 iulie
1963, când a avut loc primul concert, pân
la concertul de adio din 1999, a fost dirijorul
Corului „Madrigal” al Conservatorului
Bucureti, un ansamblu de excepie, care
s-a fcut cunoscut prin numeroase turnee
întreprinse de-a lungul anilor în toat lumea.
A susinut peste 3.500 de concerte în ar
i în lume, în festivaluri: George Enescu
(România), Bordeaux (Frana), Viena
(Austria), Handel (Germania), UNICEF
(Frana), Toamna Varovian (Polonia,
Anul Marcian (Veneia, Italia), Primvara
la Praga (Cehia), Musica Antiqua Europae
Orientalis (Polonia, Ohridsko Leto i Belef
(Belgrad), Olanda etc.
A înregistrat zece discuri sub genericul
„Arta construciei i interpretrii corale”
(comand Columbia, SUA), CD-uri i
DVD-uri cu Madrigal, lme documentare.
A absolvit Facultatea de Pedagogie
Muzical (secia Dirijat Coral) a
Conservatorului de Muzic din Bucureti
(1944-1949) studiind cu Ioan D. Chirescu
(teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie),
Vasile Popovici (istoria muzicii), Florin
Eftimescu (pian), tefan Popescu (cor),
Teodora Stroescu (canto) i Facultatea
de Pedagogie, Psihologie i Filozo e
a Universitii din Bucureti (1945-
1949), sub îndrumarea profesorilor G.G.
Antonescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti,
Mihail Ralea, Tudor Vianu. A obinut
titlul de doctor în muzicologie (1985).
Contribuia în domeniul muzicii corale, ca
dirijor i compozitor, i-a fost recunoscut
prin premii i distincii: premii la Concursul
internaional al Festivalului Mondial al
Tineretului (Bucureti -1953, Moscova
-1957, Viena -1959), Premiul Criticii
Muzicale Germane (Germania, 1971), „Il
Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diploma
de onoare i Premiul „Grand Due Adolf”
(Luxembourg, 1979), Premiul excepional
A.T.M. (1983) pentru tratatul „Arta
construciei i interpretrii corale” (1983),
titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO'”
(1992), titlul „Omul Internaional al
Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de
„Doctor Honoris Causa” al Academiei
de Muzic „Gh. Dima” din Cluj-Napoca
(1994), „Crucea Patriarhal a Sf. Sinod”
din România (2000), Ordinul Naional
„Serviciul Credincios” în grad de Mare
O er (2000), Premiul pentru „Vocaia
miestriei artistice”, oferit de Fundaia
Balcanii i Europa (2006). Pentru întreaga
activitate este menionat în prestigiosul
„The New Grove Dictionary of Music and
Musicians”
Martie 2011 • Euphonia 9

Joi, o zi obinuit a
sptmânii. Nici nu s-a
mijit de ziu i sunt la
serviciu. E 6 dimineaa
i mai am cam o or
pentru a da startul matinalului, la Radio
România Muzical. 7 i un sfert. Mai
am doar de inserat în play-list tirile
muzicale i, surpriz, dau peste o
agend extrem de ofertant a zilei de
17 martie: Radioul e în plin Festival de
Chitar, apoi Liviu Prunaru, celebrul
violonist român concert maestru al
Concertgebouw, va cânta la Ateneu,
Opera Naional are chiar dou
manifestri în program... arunc un ochi
i peste concertele din ar i chiar nu
tiu pe care s-l promovez mai întâi.
Am numai la capitolul pianiti, trei
nume mari: Dana Boran la Bacu,
Mirabela Dina la Piteti, Horia Maxim
va concerta la Sibiu ... Mirabela în
ostakovici...
Rmân o clip la acest a
10 Euphonia • Martie 2011
O remarcabil
prestaie
artistic
al Filarmonicii Piteti. Rar vine
Mirabela Dina „acas”. O dat cu
laurii concursului ,,Martha Argerich’’,
din 1999, cariera internaional a
tinerei pianiste craiovence stabilite în
Germania a primit suprema con rmare.
Nu pot s ratez o asemenea
performan, chiar dac m despart mai
bine de o sut de km de Piteti, chiar
dac dimineaa o iau de la capt cu
matinalul...hmm... unde mai pui c am
i ansa s ascult, în sfârit, i aceast
tânr larmonic a rii condus de o
baghet asupra creia am certe aprecieri
ca pregtire, muzicalitate. Tiberiu
Oprea este discipol al lui Ludovic Bacs,
maestrul de la care pare a motenit nu
doar druirea de sine i modestia atunci
când te apropii de muzic, dar chiar i
acel bun sim, muzical i uman, prin
care Bacs reuea subtil s „subjuge”
atât orchestra, cât i publicul.
Cu 5 minute înainte de ora 19.00
înc rtceam cu maina, pe o ploaie
torenial, prin centrul Pitetiului,
învârtindu-m, la sugestiile - de altfel,
amabile - ale diverilor pietoni, în jurul
„pititei” Case de Cultur a Sindicatelor
(doar eram în Piteti, la ce m puteam
atepta...). Oare nu m-am hazardat?
... apuc i urc totui treptele înainte ca
Tibi s ridice bagheta i ocup grbit
un loc în primul rând al slii. Solista
serii se las asteptat, aa încât am
timp s m îmbrbtez. M gândesc la
întâlnirea care m ateapt. Mirabela
Dina. Arta, ca un zbor spre înalt! Arta
„Doamnelor”, cum li se mai spune
celor dou distinse profesoare care
i-au cluzit primii pai în evoluia
de pianist, Ana Piti i Ioana Minei,
profesoarele crora dup ani de
cercetare în domeniul pedagogiei
pianistice, le-a fost revelat... taina.
Acel „mecanism” miraculos prin care
o clap, o dat atins, devine nu doar
rezonana unei coarde, ci pune în

Am s o redescopr deci pe Mirabela în seara
de la Piteti într-un opus îndrzne pentru un
public „tânr”, dramaticul i sarcasticul Concert nr. 1
în do minor de ostakovici.
vibraie întreg Universul. O tain pe
care astzi o împrtesc întregii lumi
elevi ai „doamnelor”, precum Mirabela
Dina, Dan Atanasiu, Cristian Petrescu,
Matei Varga.
Am s o redescopr deci pe
Mirabela în seara de la Piteti întrun
opus îndrzne pentru un public
„tânr”, dramaticul i sarcasticul
Concert nr. 1 în do minor de
ostakovici. Coardele i trompeta,
într-un strâns dialog cu pianul solist,
replici incisive, dar i plonjând în
sublime pasaje melancolice, mergând
chiar pân la dezolare, în expresie. O
partitur în care pianista a demonstrat
o a nitate special cu stilul so sticat
al compozitorului rus de secol XX, iar
Tiberiu Oprea a intuit-o i a susinut-o
în ecare gest de agogic sau expresie.
Poate c am desluit pe deplin
i spectrul larg de nuane în care
ostakovici îi poart ansamblul de
coarde, dac orchestra Filamornicii
Piteti ar avut o sal cu o acustic
adecvat. În lips, publicul a fost
surprins de o singur eviden, aceea
a tonurilor nu de puine ori disonante
ale acestui concert, în accepiunea
melomanului de „clasic”. Dar
dac aplauzele n-au fost pe msura
remarcabilei colaborri i prestaii a
artitilor, dup pauz, intima apropiere,
în plan muzical, a dirijorului cu distinsa
sa invitat, au fost pe înelesul i...
delectarea tuturor.
La pauz, Tiberiu a schimbat
bagheta cu vioara, iar Mirabela rolul de
solist cu cel de acompaniator. Gluck,
moment de balet. Simplu i melodios.
O vioar plin de sensibilitate. Un pian
în surdin, învluitor. A m acum i
secretul comunicrii pe care eu una o
remarcasem în prima parte: cei doi fac
muzic de camer împreun înc din
liceu. Iar noi am fost prtaii acestei
reîntâlniri pline de emoie, de bucurie,
de sens. Seara s-a încheiat radios cu
vizita lui Ceaikovski la Roma, muzica
romantic, solar, a Capriciului italian,
opus 54. Într-un nal... vin i aplauzele
fulminate. Ovaii.
Gonesc pe autostrada Piteti -
Bucureti în miez de noapte. Din toat
aceast sear minunat m urmrete o
singur imagine. Un copila de câiva
ani, maxim 4. Atât de mic încât în
picioare, cu faa ctre public, nu ajunge
cu capul la podiumul orchestrei. Fcea
pe dirijorul, gesticula afectat cu faa
ctre public în timp ce Tiberiu Oprea
dirija. Un simplu joc pentru el, acum,
poate chiar agasant pentru publicul
din sal. Dar acest prichindel poate
marele maestru al baghetei de mâine. i
asta pentru c la Piteti, acolo unde el a
copilrit, exist o Filarmonic...
Ana Voinescu
Martie 2011 • Euphonia 11

Muzica este limbajul
zeilor”, a rmaia
este un truism,
dar, dincolo de
incomoditatea
aceasta, de
Ceea ce numim
reculegere este
atitudinea
subiectului
deopotriv fa
de epifaniile
divinitii, cît i
fa de muzic.
12 Euph Euphonia uphoni onia a • Ma Marti Martie rt e 22011
2011 01
Note despre
limbajul muzical
cele mai
multe ori
truismele
conin un
adevr care
nu poate
scutit de
interogare.
Cum (se)
comunic,
aadar, zeii?
Prin muzica
sferelor,
adic prin
armonia
celest.
De ce prin
fulgere de lumin sau prin misterioasele
„energii”? Nu, prin muzic. i cum
„sun” aceasta? Cum o auzim noi?
Pitagoreic, planetele sunt armonice. În
fond, limbajul muzical este la intersecia
unor trsturi fundamental opuse. Pe de o
parte o ambiguitate in nit, prin lipsa unui
referenial identi cabil. Muzica nu „se
refer la...”. Este o abstraciune vibratorie,
o algebr total destrupat, i poate tocmai
prin asta singurul ei referent este zeul
însui sau cosmosul, etimologic ordinea
armonic. Pe de alt parte, muzica este
a-raional, ea se adreseaz fr mediator
afectelor, sau, dac vrem, pascalienelor
raiuni ale inimii. Nu cumva tocmai aceast
contradicie o face un limbaj privilegiat?
Kant socotea c muzica exprim o treapt
de jos, a senzorialului, fr coninut ideatic.
La cellalt pol, gînditori ca Nietzsche
vedeau în muzic însi esena meta zic
a lumii. Schopenhauer, mai înainte, postula
o coresponden direct între cele patru
voci: bas, tenor, alto, sopran i treptele
inei: mineral, vegetal, animal, uman. Dar
deja Sf. Augustin a rmase c, prin muzic,
omul se ridic la contemplarea Divinitii.
Rugciunea, mantra de orice fel, ind în
esen ritm, scandeaz sensuri în timp.
Desfurarea ascendent era susinut i
de Hegel, pentru care, în mersul ctre Sine
însi al Ideii, muzica este o etap esenial.
Ce s alegi dintre aceste multe perspective?
Ca orice proces, muzica nate
timp. Este, în ultim instan, ceea ce ea
comunic. Diafanitatea timpului. Limbajul
muzical nu ex-prim ci este monadic,
închis asupra lui însui. Nu exist nimic
în afara lui, la care el s se refere. Putem
citi celebra prim Elegie a lui Nichita
Stnescu i drept o de nire liric a
muzicii. „El începe cu sine i sfîrete/
cu sine.../El este înluntrul
desvîrit...” etc. Intraductibil
în termeni discontinui,
limbajul muzical nu
este îns sentimental
în sensul romanios.
Faptul c el s-ar
adresa în primul rînd
afectelor ne provoac
la o considerare
non-psihologic a
acestora. Dac pentru
mistici comunicarea
cu divinitatea pornete
din inim i se întoarce
instantaneu în inim, probabil
c de la ei am avea de învat
ceva mai multe
despre esena
limbajului
muzical.
i,
evident,
a
de Christian Crciun
inimii ca non-sentimentalitate, ci sentiment.
Ceea ce numim reculegere este atitudinea
subiectului deopotriv fa de epifaniile
divinitii, cît i fa de muzic. Asta
ne sugereaz o identitate de strcutur a
omului care recepteaz muzica i a celui în
rugciune. Sigur, „înelegerea” muzicii se
supune rigorilor oricrui proces intelectual.
Dar cum este posibil înelegerea unui
text de o ambiguitate in nit? Probabil c
dez-mrginirea limbajului muzical face
s se inverseze raportul între coninut i
conintor. Limbajul muzical ne conine,
ne „înghite” integral, nu noi îl folosim,
ci el ne folosete pe noi. Riguros
cum numai matematicile sînt,
limbajul muzical nu este
totui de nibil decît prin
datele sale senzoriale.
El este o educaie a
simurilor. Implic o
atenie i o coeren care,
iari, sunt comune
cu ale rugciunii. Nu
este limpede cum
comunic limbajul
muzical, dar e limpede
pe cine comunic…

Stagiunea cameral
„Institutul Cultural
Român la Ateneu”
Sâmbt 18 decembrie s-a încheiat
prima ediie a “Stagiunii Camerale
Institutul Cultural Român la Ateneu”.
O iniiativ ludabil prin care
publicul român s-a putut reîntâlni
cu muzicieni stabilii în strintate,
adevrai ambasadori ai colii muzicale
româneti. Cu ocazia celor trei concerte
au revenit în ar Cvartetul ConTempo,
pianistul Matei Varga, iar în acest
ultim recital: violonista Clara Cernat,
pianista Mirabela Dina, contrabasistul
Petru Iuga i violista Aida Carmen
Soanea. Toi aceti români plecai în
diverse coluri ale lumii au reaprut pe
scena Ateneului însoii de muzicieni
valoroi cu care colaboreaz în rile
care i-au adoptat.
Seara de sâmbt a fost una
special cu multe lucrri româneti, cu
multe surprize.Clara Cernat i Thierry
Huillet ne-au fcut s redescoperim
dou lucrri rar prezentate, dou piese
extreme de frumoase, de atractive,
impregnate de ritmuri incitante i de
melodii inspirate din folclor: Suita
din Bihor de Tudor Ciortea i Suita de
jocuri olteneti de George Enacovici.
Am putut admira la acest cuplu –
atât pe scen, cât i în via – marea
bucurie cu care fac muzic, perfecta
sincronizare, calitatea sonor i
inteligena construciei tematice.
Apoi una dintre surprizele serii
de Sebastian Crciun
a fost noua versiune a Baladei lui
Ciprian Porumbescu – o interesant
realizare componistic semnat
Thierry Huillet. Acesta a transformat
cunoscuta lucrare într-un opus pentru
10 instrumente, o transformare care
sparge acea atmosfer melancolico –
lacrimogen i care aduce un plus de
spectaculozitate.
Dup un cadou în spiritual
Crciunului, dou colinde create
special de Thierry Huillet, cei 10
muzicieni mascai au prezentat
o creaie ampl a lui Huillet –
“Carnavalul pdurii” – un opus
interesant care dagaj o atmosfer
special prin îmbinarea versurilor cu
poezia muzicii. S sperm c i în
anul 2011 ne vom bucura de aceste
daruri ale Institutului Cultural Român,
prin care putem, e i pentru scurte
perioade, s ne recuperm valorile.
Mai interesante cred c ar colaborri
între muzicieni români de afar i cei
din ar, care ar creea adevrate puni
sonore româneti.
Martie Mar Martie tie 2011 20 2011 11 • Euphonia Euph uphoni onia 13

Otilia Rdulescu - Ipek
Doamn Otilia Rdulescu
Ipek, la opt ani ai
început studiul viorii, ce
v-a atras spre muzic?
- Întotdeauna mi-a
plcut s cânt. Repetam orice melodioar
pe care o auzeam. Vioara a fost un început.
Prinii au vrut s înv un instrument. Eu
îns îmi doream foarte mult s cânt cu
vocea. Din pcate am renunat la vioar.
- În anii ‘80 erai îndrgostit de
muzica uoar. Povestii-ne despre acea
perioad.
- Eu cântând îmi plcea s ascult orice
în legtur cu muzica, dar în special cu
muzica uoar, dat ind vârsta fraged,
energia acelor ani. La Piteti, unde eu
m-am nscut, era un teatru de dram i de
estrad, Teatrul “Alexandru Davila”. A fost
un concurs la care m-am prezentat, le-a
plcut vocea mea i am fost angajat ca
solist vocal la secia de estrad. A urmat o
perioad frumoas pe care mi-o amintesc
cu mare drag i dor. Am avut ansa s
intru într-o puternic echip, condus de
compozitorul i dirijorul Dumitru Lupu.
Cântam împreun cu Ileana ipoteanu,
Daniel Iordchioaie, fceam turnee în toate
14 144 Euphonia
• Martie 2011 011
Soprana Otilia Rdulescu s-a nscut la Piteti. La opt ani a început
studiul viorii, iar la 16 ani a început s e iniiat în arta cântului
de profesoara Cornelia Voica. În anul 1986 a devenit solist a seciei
de “estrad a Teatrului “ din oraul natal. Dup premii obinute
la Concursul de Muzic Uoar de la Mamaia, în anul 1991 s-a
De la muzica
uoar la
arta liric
oraele rii, apoi am participat la seleciile
pentru Festivalul de la Mamaia. În 1987 am
obinut un premiu III la interpretare, apoi
în 1989 am ctigat trofeul la creaie, cu o
melodie de Temistocle Popa, era un duet cu
Daniel Iordchioaie. Am fcut înregistrri
la Radio, am avut apariii TV, pornisem pe
un drum al muzicii uoare.
- Ce au însemnat acele premii pentru
dumneavoastr?
- Au însemnat foarte mult. În acea
perioad era foste di cil s ocupi câteva
minute într-un program de televiziune.
Eram foarte mândr c pot s cânt, c pot
s apar, eram fericit.
- În 1991 ai ales s plecai din
România, s v stabilii în Turcia. De ce
aceast alegere?
- M-am cstorit. Nu a fost o alegere
uoar, am avut multe reineri la început.
M întrebam ce o s se întâmple cu mine,
cu viaa mea muzical. Totui m-am hotrât
i soarta a vrut s pesc pe un cu totul alt
drum. De care sunt foarte fericit acum.
- Ai mai cântat muzic uoar i în
Turcia?
- Foarte puin, la început. Am încercat
s în inm un grup, dar limba turc a
fost o piedic. A trecut o perioad pân
am reuit s comunic în aceast limb.
La sfatul unor prieteni am dat examen de
admitere la Conservator. Am intrat, ceea
ce a fost o mare surpriz i din momentul
respectiv, viaa mea a intrat pe alt fga.
Am descoperit lucruri extraordinare care
de Sebastian Crciun
puteau fcute cu vocea mea, nici nu mi
le imaginam.
- Cum ai caracteriza învmântul
muzical turc?
- Este de calitate. Se colaboreaz mult
cu profesori din Europa, din America.
Exist un echilibru între partea teoretic
i interpretare. Invit muli artiti din
strintate pentru cursuri de miestrie. Este
un nivel bun. Eu am fost fericit s am
ocazia s înv aici.
- Învmântul muzical turc are
tradiie?
- Au dou feluri de învmânt muzical:
de muzic turceasc i de “muzic vestic”,
cum spun ei. Cel de muzic tradiional
are tradiie, cellalt este mai recent, are
în jur de 60 de ani. La început, acesta din
urm, a avut perioad mai grea, publicul
nu accepta, nu înelegea. Acum mijloacele
mass media fac mult reclam, iar muzica
occidental a început s e bine primit i
chiar foarte iubit.
- Câte instituii muzicale de învmânt
superior exist în Turcia?
- tiu c sunt 22 de conservatoare. Cele
mai importante sunt cele din Istanbul, sunt
dou de muzic occidental i unul de
muzic tradiional, din Ankara, din Izmir,
din Antalia. Exist i conservatoare private,
precum cel de la Ankara. Mai sunt i altele
dar care sunt axate pe jazz.
- Cum este vzut acum muzica de
factur clasic european într-o ar
majoritar islamic?

stabilit în Turcia. A urmat cursurile seciei canto a Conservatorului de Stat din Istanbul. În anul 1998
a devenit solist a Operei de Stat din Istanbul, iar în anul 2000 a obinut premiul al II lea la Concursul
Internaional de Canto “Leyla Gencer”. În afara rolurilor de oper interpretate pe scenele lirice din
Istanbul, Ankara i Mersin, soprana Otilia Rdulescu a abordat repertorul vocal-simfonic i cameral i
a susinut recitaluri în Germania, Lituania, Estonia, Letonia, Slovenia.
- Este bine receptat. Avem spectatori
destul de numeroi. Exist i regiuni în
Turcia unde înc nu a ajuns, dar cu sprijinul
mass media, acest lucru va remediat. În
orice caz merge pe un drum bun.
- Ai putea creiona un tablou al sistemului
muzical turc?
- Deocamdat exist numai opere de stat,
în numr de cinci, anul acesta se pare c se
va deschide o a asea, la Samsun, în nordul
Turciei, la Marea Neagr. În ceea ce privete
orchestrele, în afara celor simfonice de pe
lâng operele de stat sunt i orchestre private,
susinute de sponsori foarte puternici.
Opera turc este la un nivel foarte bun. În
ultimii ani, intendani importani au început
s se intereseze de arta liric din aceast
ar, în urma rezultatelor foarte bune pe
care le-au avut tinerii artiti la concursurile
internaionale.
- Din 1998 suntei solist la Opera
Naional din Istanbul. Ce ne puutei
spune despre valoarea ansamblului, despre
structura stagiunilor, despre tipologiile
regizorale acceptate, despre muzicieni?
- Istanbulul este un ora foarte mare,
foarte aglomerat i pentru c avem o singur
oper, directorii notri se strduiesc s
scoat cât mai multe spectacole în ecare
an. Nu este uor pentru c sponsorii nu se
înghesuie, dar cu toate lipsurile materiale,
cel puin cinci premiere apar în ecare
stagiune. Vin invitai din strintate, nume
importante: dirijori, soliti, regizori.
Dintre dirijori i-a aminti pe: Antonio
Pirolli, Peter Wronski, Victor Dumnescu,
iar dintre regizori pe : Gunther Roth- de la
Opera din Berlin, Dimitri Bartman. Sunt i
regii moderne i clasice, cele moderne sunt
mai greu acceptate de publicul din Turcia
i asta pentru c opera în Turcia este relativ
nou, lumea când vine la spectacol, studiaz
întâi subiectul i îi creeaz propria imagine
i vrea ca imaginea lui s e foarte apropiat
de cea a regizorului.
- Exist o pres de specialitate în
Turcia?
- Exist o revist numai a muzicii clasice
- “Andante”, care are apariii lunare i care
întotdeauna pune publicul la curent cu tot ce
se întâmpl. De asemenea ecare ziar, are
un cronicar i apar multe critici referitoare
la evenimentele muzicale turce.
- În anul 2000 ai obinut un premiu
la Concursul “Leyla Gencer”, renumita
sopran turc, o artist care a cucerit marile
scene ale lumii i care a fost i directoare a
Academiei de la Scala. Ce a reprezentat acel
premiu pentru cariera dumneavoastr?
- Fiind la începutul carierei, am vrut s
a u pe ce drum sunt. Trecerea mea de la
muzic uoar la oper nu a fost uoar, nu
am fost mult timp sigur c fac bine, sau
c fac indeajuns ceea ce fac. Au fost multe
amnunte cu care a trebuit s m lupt. Am
participat la acest concurs pentru c aveam
nevoie de o aprobare din partea unor oameni
de specialitate. Premiul al II lea pe care
l-am obinut, a fost pentru mine un mare
punct de pornire, a fost o încurajare.
În juriu se a au intendani renumii:
directorii operelor din Roma, Napoli,
Monte Carlo, Gratz. Aceti oameni mi-au
dat încredere i mi-au con rmat c sunt pe
drumul bun.
- Cine a fost persoana care v-a
redirecionat viaa din punct de vedere
muzical?
- Am avut ocazia s fac cunotin, s m
împrietenesc cu un profesor de clarinet de
la Conservatorul din Istanbul. El m-a sftuit
s fac oper. Cu ajutorul lui m-am pregtit
i am intrat la Conservator. Maestr mi-a
fost Gul Sabar, fost solist a Operei din
Istanbul.
- Care au fost cele mai importante succese
pe care le-ai avut pe scenele turceti?
- Pân acum am jucat roluri importante,
pe care la început nici nu visam c o s le
pot vreodat interpreta. Primul rol a fost
Oscar din “Bal mascat” de Verdi, apoi au
urmat roluri în opere de Verdi, Donizetti,
Bizet, Mozart, iar anul acesta am interpretat
Magda din “La Rondine” de Puccini.
- Cum este obiceiul la operele din Turcia?
Se cânt în original?
- La 90 la sut dintre titluri se cânt în
textul original. Numai în operete se întâmpl
s se cânte în limba turc.
- Cum ai caracteriza publicul turc de
oper?
- Este un public foarte receptiv, numeros.
Este un public amestecat, sunt i snobi i
melomani. Un lucru îmbucurtor este c vin
la spectacole foarte muli tineri.
- Ce reprezint pentru dumnevoastr
repertoriul vocal-simfonic i cel cameral?
- Îmi plac foarte mult oratoriile. De
asemenea am susinut multe recitaluri
în Turcia. Cânt deseori cu un cvintet de
clarinete - “Ametis”, cu ei am fost în turnee
în Germania, Lituania, Estonia, Letonia
i Slovenia. Sper s ajung s cânt i în
România. Mi-a dori foarte mult s debutez
pe scena unei opere din România. Eu în ara
mea pân acum nu am cântat decât muzic
uoar.
Martie Mar Martie M tie ti 2011 20 2011 • Euphonia Euph Eu honia i 15

La 8 februarie, compozitorul,
dirijorul, pianistul i
profesorul Sabin Pautza
a împlinit 68 de ani. O
aniversare pe scena Casei
Sindicatelor, la pupitru, demarând repetiiile
cu orchestra simfonic pitetean, maestrul
Pautza ind invitatul Filarmonicii Piteti (în
sfârit!), în dubl ipostaz, de compozitor i
dirijor, pentru concertul extraordinar din 10
februarie...
Maestrul este un
muzician total, printre cei ei
mai de seam din ar i din in
lume. Stabilit din 1984 în
S.U.A. (unde îi are familia), a),
totui, dup 1990, îi petrece ce
mai mult timp în România, a,
compunând, dirijând, inând nd
cursuri de miestrie, predând nd
la Oradea (o perioad i la
Universitatea din Piteti).
Din mrturisirile le
Domniei Sale, am reinut ut
urmtoarele:
,,Eu n-am plecat pentru ru
c muream de foame! Eu
n-am stat la coad niciodat t
în România. Dac aveam m
4.000 de lei salariu pe vremea aceea, la l Iai, I i Dup D ce am vizitat iitt14 14 orae i im-am îtâlit întâlnit
ind confereniar, mai primeam vreo 15.000 cu zeci de oameni, mi-am dat seama c nu
de lei de la Uniunea Compozitorilor, din sunt ultimul. Ca s-i dai seama cine eti
drepturi de autor. Muzica mea se cânta peste trebuie s te duci afar din ar, c nu poi
tot, muzic uoar, de oper, simfonic... împrat în satul tu, nu tii cine eti pân
muzica mea era peste tot în România! Pur i nu pleci.’’
simplu am plecat din raiuni politice, dar în
acelai timp nu m consideram un dizident. ,,Dup ce am cerut azil politic au venit
N-am fost niciodat un dizident...’’ toi s-mi ia interviuri, pentru c, totui, pân
atunci, am fost ca o persoan o cial pentru
„Marea problem a neamului românesc ei. S-a mai scris despre mine în ziarele lor, i
i marea ruine a conductorilor politici asta înc înainte de a decide s rmân acolo.
de pân în decembrie 1989 au constat în Evident, toi m întrebau de ce am rmas.
16 Euph Euphonia uphoni onia a • Ma Marti Martie rtiee 22011
2011 011 01
neputina sau rea-credina de a nu gsi
soluii ca s stopeze hemoragia valorilor
naionale.”
,,Am plecat dup ce mi s-a reinut
paaportul, când nu m-au lsat s merg la
un concert la Praga unde mi se interpreta o
compoziie. N-am îneles nimic i credeam
c nu voi mai iei niciodat din ar. Apoi,
printr-o întâmplare, în cadrul unui schimb
cultural cu America, mi s-a dat drumul. Nu
mi-a venit s cred pân n-am ajuns acolo…
Eu am avut unsprezece slujbe în SUA!
Pe lâng aceasta de dirijor am fost organist
de biseric, profesor la cinci universiti...
Nu mi-a cerut nimeni o diplom, înelegi?
O dat nu mi s-a cerut! Ce copii legalizate
dup tot felul de acte? Eu scriam în CV c am fost acolo,
am terminat acolo... Nu i-a interesat! tii cum a fost?
Mi-a dat bagheta în mân i mi-a zis, uite, ai patruzeci de
minute s-mi demonstrezi ce poi, s m convingi... Acolo nu
intereseaz ce religie ai i ce grup sanguin.’’
Maestrul
Sabin Pautza,
aniversare
pe scena
pitetean!
de Jean Dumitracu
Le-am spus c eu am venit pentru c am
ceva de oferit. Eu am ceva de oferit, aa leam
spus! Nu mai eram tânr, dar nici btrân,
aveam patruzeci i ceva de ani i iat c, în
20 de ani le-am dat ceva.’’
„i premiul este important, îns este
mare lucru s vezi publicul c se ridic în
picioare i te aplaud, te oprete pe strad i
îi spune c i-a plcut muzica sau s auzi un
copil cântându-i muzica pe strad. i mi s-a
întâmplat întâm acest lucru.”
,,Eu ,,E am avut unsprezece
slujbe
în SUA! Pe lâng
aceasta aceast de dirijor am fost
organist organ de biseric, profesor
la cinci ci universiti... Nu
mi-a cerut c nimeni o diplom,
înelegi? înele O dat nu mi s-a
cerut! Ce copii legalizate
dup dup tot felul de acte? Eu
scriam în CV c am fost
acolo, am terminat acolo... Nu
i-a interesat! int tii cum a fost?
Mi-a dat bagheta în mân i
mi-a zzis,
uite, ai patruzeci de
minute minut s-mi demonstrezi ce
poi, poi, s m convingi... Acolo
nu intereseaz it ce
religie ai i ce grup
sanguin.’’
„Mi-e dor de România i când sunt în
România. Când m duc în România, sunt
acas peste tot. Important este c am prieteni
peste tot, care m cheam i m fac s m
simt bine.”
„Am refcut casa prinilor i acolo am
un atelier de tâmplrie. Fac mobil curbat,
la mine în cas mobila e fcut de mine,
dorm în pat fcut de mine, scaune, tot...’’

Lista selectiv a compoziiilor:
1. ,,Ave Maria” – pentru cor mixt (1956) CD
2. Patru colinde – pentru cor mixt (1966) CD
3. ,,Byzantine Alleluia’’ – pentru cor mixt (1967) CD
4. ,,Antiphonon Melos” – Oratoriu dramatic pentru cor i orchestr (1967)
5. ,,Seykykos Hymn” – pentru orchestr (1968)
6. Suita ,,Brevis’’ – pentru cvintet de su tori (1968)
7. Cvartetul de coarde nr. 1 (Sonata a quarto) (1969)
8. ,,Musica per Due” – pentru aut i pian (1970)
9. ,,Interludium” – pentru pian solo (1970) Editura Peters
10. ,,Estratto” – pentru pian solo (1971) CD
11. ,,Cinci piese pentru orchestr mare” – Editura Muzical Bucureti, LP Electrecord (1972) CD
12. ,,Lacul” – madrigal pentru cor mixt (1972) CD
13. ,,Ofranda copiilor lumii” – pentru cor triplu mixt (1973) CD, Editura Muzical Bucureti,
LP Electrecord
14. ,,Laudae” – pentru 10 soliti, Editura Muzical Bucureti (1973) CD
15. ,,Psri migratoare” – madrigal pentru cor mixt (1973) CD
16. ,,Canti Prophani” – suit pentru cor de copii i orchestr (1974) CD
17. ,,Suita Mrgan” – pentru cor mixt (1975) CD
18. ,,Noi umblm i colindm” – colind pentru cor mixt (1975) CD
19. ,,Pastel” – madrigal pentru cor mixt (1976) CD
20. Cvartetul de coarde nr. 2 (Jocuri I) (1977) CD
21. ,,Jocuri I” – pentru orchestr de coarde (1977) CD
22. ,,Jocuri II” – pentru cvartet de coarde i orchestr,
LP Electrecord (1978) CD
23. ,,Eroii” – madrigal pentru cor mixt (1979)
24. Cvartetul de coarde nr. 3 (1979) LP Electrecord CD
25. ,,Columne” – cantat pentru cor i orchestr (1979)
,,Eu tot român m simt, oriunde a . Eu
întotdeauna m raportez la moii mei de aici,
din pmântul de la Câlnic, pentru c îi simt.
Din aceast cauz n-am vrut s vând casa.
Eu tot aici m simt bine, tot în locurile astea
m întorc întotdeauna i aici voi muri.’’
Din c.v.-ul impresionant al maestrului
Sabin Pautza i din volumul ,,Sabin Putza,
eseu monogra c’’ publicat de Vasile C.
Ioni la Editura Timpul, 1997, am desprins
doar câteva amnunte semni cative. Nscut
la Câlnic, lâng Reia, compozitorul,
dirijorul i profesorul universitar doctor
Sabin Pautza a urmat cursurile Liceului de
Matematic din Reia studiind, în paralel,
muzica cu Karl Tirier i Katerin Szoguy
la Liceul de Muzic din Reia, instituie
care, din anul 2003, îi poart numele. În
anul 1965 absolv Conservatorul ,,Ciprian
Porumbescu” din Bucureti, având dascli
de prestigiu, precum Marian Negrea, Ion
Dumitrescu, Tudor Ciortea, Ion Vicol,
Octavian Lazr Cosma, Dumitru D. Botez,
Marin Constantin, Emilia Comiel, Aurel
Stroe .a.
S-a specializat apoi în compoziie i
dirijat la Accademia Chigiana din Siena,
Italia, cu Franco Donatoni, Franco Ferrara i
Bruno Maderna. Între anii 1965 i 1984 este
profesor de armonie, dirijat i orchestraie
la Academia ,,George Enescu” din Iai.
Aici în ineaz, în anul 1968, Camerata
,,Animosi’ i este numit, din anul 1975,
succesorul dirijorului Ion Baciu la pupitrul
Orchestrei Simfonice a Conservatorului.
Cu aceste formaii a susinut numeroase
concerte în ar i peste hotare – ,,Bydgoszcs
International Festival” (Polonia),
Internationales Jugendfestspieltreffen
Bayreuth”– Germania, Vacanele Muzicale
de la Piatra Neam.
Din anul 1984 se stabilete în Statele
Unite unde este numit prin concurs director
artistic i prim-dirijor al celei mai vechi
orchestre simfonice din New Jersey,
Plain eld Symphony Orchestra. Dup o
activitate de peste 20 de ani, Primria
oraului Plain eld îl numete Cetean de
Onoare i dirijor emerit pe via al aceleai
larmonici, decretând ziua de 7 Mai 2007
drept ,,Ziua Sabin Pautza in Plain eld”.
Dirijeaz frecvent în Statele Unite,
Europa i Australia i este invitat deseori
s predea cursuri de miestrie la diferite
universiti americane i europene.
Sabin Pautza deine numeroase premii
i distincii româneti i internaionale, cum
ar Premiul ,,George Enescu” al Academiei
Române, Premiul Uniunii Compozitorilor
din România, Marele Premiu al Televiziunii
Române, Premiul ,,Rudolph Nissim” al
ASCAP, Premiul de Compoziie la concursul
internaional din Salt Lake City, Utah, i, mai
recent, Marele Premiu ,,Dr. Martin Luther
King, Jr.” pentru lucrarea ,,Chimes”.
Activitatea sa internaional de dirijor i
compozitor i-a adus titlul onori c de ,,Doctor
in Music” decernat de London Institute for
Applied Research i titlul de ,,Doctor în
compoziie” al Academiei ,,Gh. Dima” din
Cluj-Napoca.
Sabin Pautza a dirijat în cele mai
renumite sli de concerte din Statele Unite,
Europa sau Australia (,,Carnegie Hall” din
New York, ,,Santa Cecilia” din Roma, ,,Fr.
Chopin” din Varovia sau ,,Philharmonic
Hall” din Sydney.
Sabin Pautza este membru al Uniunii
Compozitorilor i Muzicologilor din
România, al Uniunii Compozitorilor
Americani. Compoziiile sale sunt publicate
în totalitate de ctre San Nicobian Edition din
New York, iar Casa de discuri ,,Swift Music
26. ,,Jocuri III” – pentru viol (violoncel) i orchestr (1979) CD
27. ,,Jocuri IV” – pentru vioar i orchestr (1980)
28. ,,O Alt Poveste de Dragoste” – Oper (1980)
29. ,,Nocturne” – pentru sopran i orchestr (1980) CD
30. ,,Velerim i Veler Doamne” – pentru cor mixt (1966, rev. 1980) CD
31. ,,Hayku” – trei lieduri pentru sopran i orchestr (1981)
32. ,,Lumin” – cantat pentru cor i orchestr (1981) LP Electrecord
33. ,,Missa Brevis” – pentru sopran, cor i org (1982) CD
34. ,,Dou interludii” – la ,,O Alt Poveste de Dragoste”
pentru su tori (1982)
35. Simfonia nr. 1 – pentru orchestr mare (varianta I), (1982)
36 Trio nr. 1 – pentru coarde (1981, rev. 1983) CD
37. ,,Ebony Mass” – pentru cor i org (1985) CD
38. Dou preludii – pentru clarinet (trompet) i pian (1986)
39. ,,Pace” – mini cantat pentru cor de copii i orchestr (1987) CD
40. Simfonia nr. 1 – varianta a doua, ,,In Memoriam”, (1988-89) CD
41. Dublu concert – pentru violoncel (viol), pian i orchestr (1990) CD
42. Simfonia nr. 2 – ,,Sacra” pentru cor, mezzo-sopran i orchestr (1992) CD
43. ,,A Musical Journey” – pentru orchestr (1993) CD
44. ,,Rita Dove Triptych” – pentru sopran i orchestr (1993-94) CD
45. ,,Simfonietta” – pentru orchestr (1995) CD
46. ,,Clopote” în memoria lui Martin Luther King Jr. – ,,Jocuri V” (1995) CD
47. Mica simfonie – (1996)
48. ,,Moodswings” (Virée D’Humeur) –pe versuri de Tristan Tzara (1996) CD
49. Concertul pentru saxofon – (1997) CD
50. ,,Jocuri VI” – pentru clarinet i viol (1997) CD
51. ,,Ludus Modalis” – cvartet de coarde nr. 4 (1998) CD
52. ,,Ode To Hope” – cantat pentru cor i orchestr (1999)
53. Concertino – pentru violoncel i orchestr (2000)
54. Triptic Antic- Ciclu de lieduri pe versuri de Nicolae Coman (2006)
Group” din New Jersey editeaz în prezent
seria ,,Opera Omnia” a compozitorului, din
care au aprut deja primele zece compact
discuri.
Sabin, la Piteti,
cu Olivier.
Un concert
de soi
Reiean din Câlnic. Român
american, de elit. Modest, jovial,
amical. Muzician inventiv, vivace,
polivalent. Meseria cât cuprinde. A
dirijat dezinvolt i precis. Parcurgând
lejer un traseu complex: de la simfonic
i jazz, la teme celebre de lm.
Cuceritor pe de-a-ntregul. Amintind de
big banduri cândva renumite. Ce, sli
uriae umpleau altdat’... E drept c
i-a noastr fuse plin ochi. Cum n-am
mai vzut-o de o bun vreme. Cci
Sabin Pua, de care scrisei, convins,
pân-aci, avu partener solist belgian.
Olivier de Spiegeleir. Aristocrat al
pianului, clar. Cu un tueu elegant,
cumpnit, ra nat. Balsam pe inimi
turnând cu Saint Saëns. Ori, mai cu
seam, la bis, cu Chopin. L-om auzi la
larmonica loco din nou? Sperm i-l
vrem tot de orchestr-nsoit. Ea multe
i faine putând, dac e pus zdravn
la treab. Iste, priceput, roditor. De
„locomotive”. Apte s o duc înspre
performan, valoare i faim. Precum
i-o dorim i de o iubim...
Adrian SIMEANU
Martie 2011 • Euphonia 17 117

Ne vine pe masa de lucru, printr-un gest
de prietenie al autorului, o carte peste
care privirile criticilor de specialitate
au trecut fr s se prea opreasc.
Drept titlu, un nume: DIMITRIE
TIRBULESCU.
Cine este acest tirbulescu? Un inginer, un
medic, un savant, pictor sau arhitect?! Nicidecum: e
unul dintre marii meteri români asupra crora condeiul
cronicarilor de art i cultur nu a cheltuit de mult
picturile necesare de cerneal...
D. tirbulescu este un nume de rezonan într-o
lume de viori i simfonii: e meterul lutier, iubit i apreciat
de marii interprei i muzicieni români i strini dintre care
citm cu emoie pe Enescu, Jacques Thibaud, D.G. Kiriac,
Menuhin Hubermann... E unul dintre autenticile talente,
peste care uitarea s-a aternut prea repede, cu toate c viorile
lui poart necontenit prin lume frgezimea unei sensibiliti
româneti.
Cartea este un zguduitor document de via, de art,
de strdanii într-un domeniu de maxim di cultate care,
într-alte pri ale Europei a dat numai câteva personaliti.
E cartea de durere a unui om cu însuiri ciudate, în stare s
îneleag glasurile ascunse ale lemnului, în stare s dea via
unor trunchiuri uscate de brad, s le fac s farmece marilor
sli de concerte sub forma celui mai diabolic i candid
instrument din câte a cunoscut omenirea, vioara!
Scris concentrat, fr pagini de umplutur, apelând
la documente autentice i date precise, volumul deschide
un dialog binevenit al cititorilor de azi cu reprezentanii
înc nu destul de bine cunoscui ai începutului de secol
douzeci. Nu-i o simpl gur de stil expresia ,,deschide
un dialog”, pentru c în felul cum e conceput aceast carte
reprezint, în mâinile cititorului, o comunicare permanent
cu evenimentele i momentele cruciale din viaa plin de
zbucium dar i de entuziasm a lui tirbulescu.
Sunt pagini de citit în orele când omul vrea s se
întoarc la esena valorilor spirituale, când îi propune s
ptrund în domeniul cunoaterii concrete a unor forme
naionale i permanente de cultur. Cuprinsul crii e o
întreag epoc unde artistul lutier strlucea, în constelaii
nevzute, alturi de steaua lui Enescu, Brâncui, Goga i ali
mari i inimoi oameni de simire artistic.
Autorul crii nu e un scriitor. E stpânit, ca i
tirbulescu, de harul nscocit cântecului duios din achiile
bradului românesc de rezonan. E un n meteugar al
18 Euph Euphonia uph uphoni oni on a • Ma Marti Martie rti t e 22011
2011 011
Restitutio
În Trivale, o
vioar uitat!
Forurile noastre locale de art i cultur
ar trebui s întreprind ceva în legtur cu acest
preios instrument. Se cuvine valori carea onest
a acestei unice Enescu III, stima pstrtorului,
repunerea viorii într-un circuit de valoare
muzical, dac nu într-un dulap de cristal cu
purpur din muzeul (deocamdat imaginar) de
art al Pitetilor. Deocamdat, ea ateapt într-o
chilie a schitului din Trivale...
viorii, un artist complex, un spirit scânteietor. El e cronicarul
vieii i activitii creatoare a lui tirbulescu, pornit cu
condeiul s reînvie, cu respect, dragoste i admiraie gura
acestui uitat prieten i confrate.
Din documentele citate în volumul aprut în librrii
la începutul acestui an, a m dou elemente care privesc
direct i incontestabil sensibilitile argeene. Sfâr;induse,
artistul tirbulescu a lsat cu limb de moarte s e
incinerat; citm din confesiunile soiei lui: ,,... am cutat s-i
îndeplinesc voina. Am mers pe lâng calea ferat ce duce
la Curtea de Arge, m-am urcat pe malul stâng al râului, am
înaintat în mijlocul holdei de porumb i în mers am risipit
rmiele lui pmânteti...”
Al doilea element: exist o vioar ,,tirbulescu”
denumit Enescu III în Piteti. Posesorul ei, un om de bine,
a ajutat pe Doamna tirbulescu în momentele ei nu prea
uoare de via, de unde a rezultat posesia acestui valoros i
celebru instrument. Nota de la pagina 59 i fotogra ile de la
pagina 142 a volumului, arat c: ,,se odihnete de zeci de
ani la Piteti, pe un dulap din schitul Trivale”... Vioara s-a
a at nu demult în mâinile unui cunosctor care i-a subliniat
valoarea, autenticitatea i calitile ei remarcabile.
Forurile noastre locale de art i cultur ar trebui
s întreprind ceva în legtur cu acest preios instrument.
Se cuvine valori carea onest a acestei unice Enescu III,
stima pstrtorului, repunerea viorii într-un circuit de
valoare muzical, dac nu într-un dulap de cristal cu purpur
din muzeul (deocamdat imaginar) de art al Pitetilor.
Deocamdat, ea ateapt într-o chilie a schitului din
Trivale...
Baruzu T. Arghezi
(Revista Arge nr. 6, iunie 1968, pagina 19)
* În 1967, la Editura Muzical, colecia Biogra i, Valeriu P. Vaida
a publicat volumul Dimitrie tirbulescu.
* În 1931 George Enescu a cântat la Paris cu o vioar original
construit de Dimitrie tirbulescu.
* În 1878 s-a nscut Remus Macarie, constructor de viori ; cu o vioar
construit de el a cântat George Enescu.

Proko ev
cântat de
Tomescu
coala muzical rus domin muzica secolului ec colului XX. Doi i mari ma m ri r
compozitori Stravinsky i Rachmaninov in nov au prsit prsit Rusia
bolevic, iar ostakovici i Proko ev v au rmas rmas s-i s-i fac fac ac
samokritika (autocritica) pentru muzivca zivca
formal formal pe catre e
o creau. Între aceste compoziii di cil il l de audiat i i mai ales
interpretat sunt i Concertele de vioar oar
i i orchestr orchestr nr.1
op.19 în Re major i nr.2 op.63 în SSol
Sol minor aparinând aparinând
p
lui Seghei Proko ev. Excepionalul violonist Alexandru
Tomesciu ne-a oferit aceste piese muzicale.
Concertul nr. 2 al lui Proko ev a fost scris în 1935 i interpretat nterpretat prima oar oar
la Madrid de un violonist spaniol. Este parc semni catiiv v c c o astfel de pies pies
muzical di cil a fost interpretat în afara mreei ri a bolevismului. Acolo
Proko ev era acuzat c scrie o muzic pe care muncitorii n-o îneleg. i întradevr
avceast bucat este di cil i de interpretat i de audiat con mând denumirea
acestei muzici ca muzic grea. În a doua parte a serii a fost dedicat Concertului
nr.1 de Proko ev. Aceasta este o muzic care începe eteral continuâmând în
for ca s se termin în aceeai atmosfer de calm. A fost terminat în 1917 i
interpretat la Paris, deci tot în afara mreei Uniuni Sovietice.
Solistul s-a achitat cu miestrie i concentrarea în interpretarea acestor
concerte di cile ind bine acompaniat de orchetrs Filarmonicii din Piteti
conduse de Tiberiu Oprea. Probabil c aceast sear de început de martie iernatic
i cu ninsoare a fost unul din momentele de vârf ale stagiunii.
de Joe Negu
Florin Paul
În România,
piaa de
muzic e ca i
cum n-ar
- Cât timp v-a luat s s pregtii C.D.-
ul „Eugen Ysaye - Six sonates s - op. 27
pour violin seul"?’
- Timp de doi-trei ani am susinut o
serie de concerte, pentru a-mi pregti
repertoriul pentru înregistrare, apoi
am continuat concertele pentru a face
cunoscut discul i pentru a-l putea
vinde. Numai c, în România, m-am
lovit de un obstacol: „Electrecordul” a
fcut acest disc, dar nu se intereseaz
deloc i de distribuia lui. Adic, piaa de
muzic clasic pe disc e ca i cum nici
n-ar exista, nu exist nici o instituie în
România care s se ocupe de vânzarea
acestor discuri. de Adriana Gândil
Martie 2011 • Euphonia 19

Numele lui
N. Filimon
a aprut pentru
prima dat în presa
româneasc la 5
decembrie 1857,
dat care marcheaz
trecerea publicisticii
artistice româneti
de la perioada
,,copilriei”,
ilustrat de condeiele
lui G. Creianu,
Ioan Samurca,
Cezar Bolliac etc.,
la epoca maturitii
artistice.
20 Euphonia • Martie 2011
La 19 martie a.c., se împlinesc
o sut patruzeci i ase de ani
de la trecerea la cele venice
a psaltului, folcloristului i
primului critic muzical modern
român, Nicolae Filimon. Momentul este
deosebit de important pentru muzicologia
româneasc, deoarece marcheaz nu apusul
unui om, ci rsritul criticii muzicale
moderne româneti. Dac pe scriitorul
Nicolae Filimon istoria culturii noastre l-a
recunoscut de mult vreme printre clasicii
literaturii, în schimb pe muzicologul,
psaltul, folcloristul i criticul muzical N.
Filimon prea puini l-au aezat la locul bine
meritat în istoriogra a muzicii româneti.
Numele lui N. Filimon a aprut
pentru prima dat în presa româneasc la
5 decembrie 1857, dat care marcheaz
trecerea publicisticii artistice româneti
de la perioada ,,copilriei”, ilustrat de
condeiele lui G. Creianu, Ioan Samurca,
Cezar Bolliac etc., la epoca maturitii
artistice. Când a debutat în pres,
Nicolae Filimon dispunea deja de toate
instrumentele meseriei de critic muzical.
Dup anul 1857 a trecut la cea de-a
doua faz de îmbogire a cunotinelor
profesionale impuse de condei, adic
cercetri de tratate i monogra i de
specialitate, cltorii de documentare
peste hotare, legturi cu presa muzical
din strintate, participri intense la viaa
artistic din capitala rii, contacte directe
cu muzicienii epocii, studii speciale
în Arhivele Statului pentru lmurirea
problemelor trecutului nostru artistic.1 Pân
la acest stadiu artistic, Nicolae Filimon face
primii pai în universul artei sunetelor ca
psalt la strana bisericii Enei din Bucureti.
Criticul literar G. Clinescu descrie viaa
de cântre de stran a lui Filimon astfel:
„Pe lâng ceata lui Anton Pann i a psalilor
Criticul muzical
Nicolae Filimon
de pr. conf. univ. dr. Ion Isroiu
lui, se pripi un copilandru, nalt, rumen,
sprintenel, cu plete de ârcovnic, aspirant
la preoie dar tiind bine pe dinafar ariile
cântate în sala Sltineanu. Acesta este N.M.
Philemon, u al preotului apoi protopopului
Mihai sin Filimon de la biserica Ienii i
al preotesii Maria, al treilea între cinci
copii (Barbu, Ecaterina, Nicolae, Elena,
Elisabeta), nscut în 6 septembrie 1819
(Barbu, n. 10 iulie 1813, m. 18 noiembrie
1872, a fost muncitor; Ecaterina, n. 24
februarie 1817, a murit de tuberculoz la
22 august 1864). Din faptul c Nicolae
se joac pe Mineie, Penticostare i alte
cri sacre, isclindu-se cu felurite nume,
mai toate cu puncte de plecare în ,,pop”
(Nicolae Popescu, N. Pop, N. Popovici,
N. Papadopol, N. Popidos, Nicolaos
Papadonat, N. Mihescul, N. Filimonescul,
N. Filimonidu), s-a nscut bnuiala c N.
Filimon a urmat Colegiul Sf. Sava, întrucât
un N. Papadonat ( u de lipscan, locuind la
Sf. Ilie, pe podul Caliii) urmeaz clasa I de
umanioare în 1831-1832 i a doua în 1833.”
Dac mediul muzical al bisericii
Enei (Ienii) i-a oferit lui Nicolae Filimon
posibilitatea de a se instrui în arta sunetelor
de timpuriu, de a studia limba greac i
de a înva notaia muzical psaltic dup
,,sistima nou”, adic dup marea reform a
lui Chrisant de Madyt, în schimb, contactul
cu protipendada epocii, cu cei mai celebrii
psali i lutari din Bucureti, i-au deschis
orizonturi artistice care l-au propulsat în
universul muzicii româneti. Date despre
activitatea ca psalt a lui Nicolae Filimon
sunt relativ puine, ele ind reinute din
însemnrile autograf fcute de acesta pe
crile de ritual folosite la strana bisericii
Enei(Ienii).
Unde i cu cine a studiat muzica
psaltic? O parte dintre biogra i lui susin
c a fost un autodidact în cele ale muzicii.
Ne alturm prerii lui Viorel Cosma, dar

i prerii lui Gheorghe C. Ionescu, care
susin c o in uen hotrâtoare asupra
formrii sale intelectuale i muzicale a
avut-o Anton Pann i cercul de muzicieni
psali ai acestuia, cum ar dasclul Chiru,
cântreul bisericii Enei, Unghiurliu,
Costache Chiosea. Mihail Poslunicu ne d
informaia c anumite cauze necunoscute
l-au fcut s prseasc ,,aceast sfânt
profesie; cci motive profane se vor
amestecat, poate fr voia cântreului,
în armonia nasal a glasurilor bisericeti,
aducând concediare acestui extraordinar
psalt.” Prsind ,,scena sacr” a muzicii
bisericeti, Nicolae Filimon intr în
contact cu muzica clasicilor occidentali
într-o vreme când în capitala rii muzica
Filimon - spune
Ghica - era poreclit
de prieteni „Mlai
mare” indc
umbla dup
mâncare bun,
plcându-i în mod
deosebit ciorba de
tiuc art în
zeam de varz acr
cu hrean, iahniile,
plachiile, crapul
umplut cu sta de,
curcanul pe varz
îndesat cu castane i
purcelul fript.
„evropieneasc” abia se auzea. În casele
boiereti, cum ar casa Brcnetilor, se
fcea mult muzic, aici exista un clavecin
i un pian unde se asculta muzica lui
Händel, Bach, Mozart, Beethoven. Aici,
Nicolae Filimon cunoate obiceiurile
i manierele boiereti relevate cu mult
miestrie literar în romanul Ciocoii vechi
i noi. În ziarul Dâmbovia public disputa
pe care a avut-o cu violonistul P.G. Niescu,
care-i reproa lipsa studiilor muzicale.
În rspunsul su, Nicolae Filimon
se refer la coala de muzic vocal
i instrumental, din cadrul Societii
Filarmonice, pe care a frecventat-o. La
aceast coal înva noiunile de tehnic
muzical, conturând pregtirea profesional
a criticului muzical de mai târziu, precum
i a instrumentistului autist, instrument
care era la loc de frunte la aceast coal.
Din documentele vremii reiese faptul
c profesor de muzic instrumental
era Ferlendis, teoria muzicii era predat
de Ion Wachmann, ajutat mai târziu de
violonistul Ludwig Wiest, adus în ar
în anul 1838 de la Viena, bun prieten cu
Nicolae Filimon. G. Clinescu amintete
în cunoscuta Istorie... c Filimon era corist
în „trupa madamei Henrieta Karl i autist
în orchestr, ru pltit de impresarul Papa
Nicola”. Aceiai informaie o gsim i la
Georghe C. Ionescu, ceea ce îl determin
pe maestrul Viorel Cosma s a rme cu
toat toat certitudinea c Nicolae Filimon avea
o pregtire preg muzical superioar, disprând
astfel umbra de necunoscut din biogra a
artistic, artisti debutul su în teatrul
lirico-dramatic, lirico- iar mai târziu în pres.
Înarmându-se Înarm cu temeinice cunotine
muzicale, muzic îmbrieaz i cariera de
profesor, profes pltit cu o leaf de 2400 de lei
anual.
G. Clinescu îl descrie în felul urmtor:
,,Concertele i audiiile de oper italian
au fost atât de frecvente i mai bine-zis
normale între 1840-1850, încât un psalt
detept, cu ureche bun, putea s-i fac
educaia muzical. Filimon – spune
Ghica – era poreclit de prieteni „Mlai
mare” indc umbla dup mâncare bun,
plcându-i în mod deosebit ciorba de tiuc
art în zeam de varz acr cu hrean,
iahniile, plachiile, crapul umplut cu sta de,
curcanul pe varz îndesat cu castane i
purcelul fript. Altfel era o re blând,
vesel i nepstoare.”
Cariera de profesor îmbriat de
Nicolae Filimon a fost de scurt durat,
ind legat de Aezmântul horal, sau de
vreo alt coal de cântrei bisericeti.
Anul 1842 este anul când din Cernui
au sosit în ar mai muli cântrei sub
conducerea Mariei Tereza Frisch, fr
formaie orchestral, pentru a susine
stagiunea muzical, alturi de muzicienii
români i strini. Arhiva istoric central
bucuretean reliefeaz faptul c una dintre
clauzele contractuale obliga pe impresarii
strini s acorde sprijin artitilor români,
perioad în care Filimon a pit în lumea
artistic liric ajutat de dirijorul operei,
Ludwig Wiest, prietenul su. Astfel, la
data de 1 iunie 1845, Nicolae Filimon
se angajeaz corist în ansamblul Operei
italiene al „madamei Henriette” din
Bucureti, pentru ca din decembrie acelai
an s treac în orchestr unde va cânta la
aut. Din documentele vremii reiese faptul
c N. Filimon a fost ucenicul celor doi
mari virtuozi din Bucureti la acea vreme,
Michael Folz ( autist) i Ludwig Wiest
(violinist), care prin anul 1850 erau foarte
apreciai de ctre publicul bucuretean.
Aceast aseriune este întrit de mai
multe articole aprute în presa capitalei,
care anunau c autistul Michael Folz, s-a
bucurat de un prestigiu deosebit din partea
publicului bucuretean. Intrat în orchestra
Operei italiene, tânrul autist Filimon a
îneles nevoile i aspiraiile de a rmare
ale instrumentitilor români, ptrunzând
profund în miezul problemelor care-i
frmântau pe cântrei, pe instrumentiti
i pe ceilali membri ai orchestrei. La
întrebarea de ce a ales ca instrument
autul, renumitul muzicolog Viorel Cosma
este de prere c Filimon i-a ales acest
instrument deoarece „ autul ind un
instrument de melodie, capabil s-l ajute
în descifrarea imediat a partiturilor, i-a
devenit un auxiliar în pregtirea viitoarei
sale activiti.” (va urma)
Martie 2011 • Euphonia 21

Iubitorii muzicii clasice i cei ai poeziilor lui Mihai Eminescu vor
avea parte, în toamna acestui an, de o mare surpriz, pus la cale
de directorul Filarmonicii Piteti, Jean Dumitracu. În premier
mondial, vor interpretate pe scena Filarmonicii dou lieduri pe
versurile lui Mihai Eminescu, compuse special pentru instituia din
Piteti de un mare compozitor suedez. De asemenea, tot atunci va
interpretat, tot în premier mondial, poemul simfonic Luceafrul,
având ca inspiraie geniala creaie eminescian.
Compozitorul, cucerit de vocea
mezzosopranei Andra Bivol
Jean Dumitracu ne-a spus cum a început colaborarea cu
compozitorul suedez: „Anul trecut, mezzosoprana Andra Bivol,
colaboratoare în prezent a Filarmonicii Piteti, fost salariat,
a fost la un concurs internaional în Suedia, ind remarcat de
compozitorul Lars-Ake Franke-Blom, care a fost impresionat
de vocea superb a acesteia. Franke-Blom este un compozitor
22 Euphonia • Martie 2011
Luceafrul
-variant
suedez, în
premier
mondial
Poem
simfonic
compus
special
pentru
Filarmonica
Piteti
de Iulia utan
cunoscut în lume i i-a manifestat intenia de a compune nite
lieduri special pentru vocea ei. Când s-a întors de la concurs,
Andra mi-a spus de dorina compozitorului i m-a rugat s o ajut cu
câteva poezii în limba englez pe care s i le trimit. I-am adus o
ediie Mihai Eminescu, în traducerea lui Corneliu M. Popescu, cea
mai bun versiune în limba englez. I-am trimis mai multe poezii:
Ce e amorul?, Od în metru antic, Floare albastr, Atât de fraged,
i dac…, Somnoroase psrele“. Compozitorul a selectat din toate
aceste poezii dou, care l-au inspirat în compunerea liedurilor. Este
vorba de i dac… i de Somnoroase psrele. Iniial, lucrrile
erau doar pentru mezzosopran i pian, dar apoi au fost compuse i
pentru orchestr.
Îndrgostit de Eminescu
Cele dou lieduri au fost intitulate Dou cântece de Eminescu.
Compozitorul suedez a cutat mai multe date pe Internet despre
Eminescu i s-a îndrgostit de poezia acestuia. i-a exprimat
dorina de a compune i un poem simfonic, ind ales Luceafrul,
care va interpretat de orchestra Filarmonicii în cea de-a
doua parte a spectacolului ce va avea loc în toamna acestui an.
Compozitorul avea nevoie de o orchestr complet i a fost pus
în di cultate când a vzut c orchestrei de la Piteti îi mai lipsesc
unele instrumente, cum ar oboiul, tuba i
contrafagotul. Jean Dumitracu i-a
cerut s compun aa cum simte, cu
toate instrumentele incluse, indc se
gsesc colaboratori pentru concertul
respectiv. Lars-Ake Franke-Blom
are 71 de ani este un mare
compozitor în Suedia,
iar pentru aceste lucrri în
premier mondial nu a cerut nici
o remuneraie din partea
Filarmonicii.

La 27 ianuarie 2011
am avut plcerea de a
audia muzic francez
a compozitorilor
contemporani cu
pictorii impresioniti i din acest
motiv curentul a primit numele de
impresionist, ind o muzic care are o
mare colorit sonor.
În prima parte a concertului
l-am revzut pe violonistul Florin
Paul în Concertul pentru vioar i
orchestr nr. 3 în Si Minor de Saint
Saens. Este un concert în trei pri,
extrem de cunoscut, dedicat lui Pablo
Sarasate. Este ultimul concert pentru
vioar al compozitorului având
invenie melodic i o mare subtilitate
expresiv. Maestrul Florin Paul ne-a
încântat în pasajele solistice, iar
orchestra condus de Alexandru Ganea
a rspuns cu acurate. În nalul
concertului , maestrul Florin Paul ne-a
oferit un bis.
În partea a doua a concertului
dirijorul Ganea i orchestra ne oferit
o foarte frumoas pies muzical
inspirat din poveti celebre Ma
mere l’oye de Maurice Ravel. Piesa
o o îniruire de bijuterii muzicale.
Este compus din urmtoarele 5
pri: I Pavana frumoas din pdurea
adormit, II Tom Degeel, III Urâica,
împrteasa pagodelor, IV Conversaia
dintre Frumoas i Bestia, V Grdina
fermecat.
Original a fost un duet pentru
pian dedicat copiilor Godeski, pe care
ulterior a orchestrat-o pentru orchestr
i a extins-o pentru un balet.
În ultima parte a concertului
orchestra ne oferit dou Nocturne de
Debussy, Nori i Srbtori. De fapt,
sunt trei nocturne inspirate din tablouri
impresioniste ale lui Whistler. Cum
spune autorul sunt impresii sonore
create de lumin în diferite situaii.
Joe Negu
A fost odat, la
Piteti, Festivalul
Darclée
de Ion Topoloveanu
În perioada 1-4 iunie 1972, Palatul Culturii din Piteti a organizat, cu sprijinul
Conservatorului ,,Ciprian Porumbescu’’ din Bucureti, prima ediie a Festivalului
de muzic cult i dans clasic ,,Darclée’’. Era un semn c Pitetiul deinea nu doar
resurse nanciare, ci mai ales artistice pentru a susine un proiect cultural de mare
prestigiu. Festivalul a avut loc o dat la doi ani, prin grija directorilor de atunci Val.
Dobrin i Dorel tefnescu, ultima ediie, cea de-a 10-a, din 1993, ind i ultima.
Din 1995, dup ce cldirea Palatului Culturii Piteti a fost retrocedat Justiiei,
festivalul a fost preluat de ctre marea sopran Mariana Nicolescu la Galai i
transformat în Festivalul-Concurs Internaional de Canto ,,Hariclea Darclée’’.
Anul trecut, de exemplu, în perioada 27 iulie-8 august, oraul dunrean a reunit, la
chemarea Marianei Nicolescu, 187 concureni din 27 de ri de pe cinci continente,
alturi de soliti i dirijori celebri.
Philarmonia la Piteti
Orchestra Philarmonia a fost fondat
în 1983 de maestrul Nicolae Iliescu. Din
muzicienii originali am depistat doar doi,
restul ind muzicieni tineri. Philarmonia este o
orchestr de coarde care are 19 instrumentiti,
viori, viole, violoncel i contrabas.
Programul a fost deschis de Pastorale
bnene de Doru Popovici, 17 februarie ind
ziua sa de natere. Este o pies care cuprinde i
motive inspirate din folclorul acestei zone.
A urmat Arcangelo Corelli, nscut tot la 17
februarie, dar în 1653. Piesa interpretat este o
bucat clasic a barocului muzical ind o bucat
muzical de divertisment Saraband, Gig,
badinerie.
de Joe Negu
Divertismentul KV 136 în Re major de
Mozart este o pies strlucitoare care face
parte din grupul de lucrri numit Simfoniile
Salzburgului. Începe cu un însu eit Allegro,
un încânttor Andante în partea de mijloc i se
termin cu un strlucitor Presto. Aceast pies
a umplut de încântare pe spectatorii care au
aplaudat cu însu eire.
În nal ni s-a oferit un alt concert de coarde
Serenada de Dvorak. Este o pies în cinci pri
unde nota dominant o d valsul din partea
a doua care d lucrrii un aer aristocratic i
vetust.
A fost din nou o sear muzical interesant
la Piteti.
Martie 2011 • Euphonia 23

24 Euphonia • Martie 2011

Paul Luculescu
Din orice se
poate face
muzic!
Band-urile de jazz, în momentul în care au introdus pecuionistul, el era mai mult
pentru a antrena lumea. Era pur i simplu pentru a antrena lumea, pentru a face spectacol
în acel band. N-avea tot setul de tobe pe care îl are acum.
Copil ind, eram întodeauna fascinat de toboar sau de percuionist. Percuia am
început-o de la 11 ani. Aveam tot felul de creioane, de crtii în care bteam. Am urmat
Liceul de muzic ,,Dinu Lipatti’’ din Bucureti, apoi Conservatorul, masterul. Am studiat
atât muzica clasic, dar i alte genuri de muzic.
Sunt mai multe instrumente de percuie. Ele se pot grupa în vidiofone – instrumente
la care poi s câni cu note i care se acordeaz, de exemplu marimba, vibrafonul,
glockenspielul, xilofonul, timpanii. Mai sunt instrumentele membranofone, cele ce au
membran, dar nu se pot acorda pe note, cum ar djemba, darbuka, toba mare, tumurile.
Muzica a aprut o dat cu ritmul. În orice obiect, în orice face zgomot – s caui sunet
de percuie. Aa a pornit acest proiect. M-am gândit, la început, de ce a avea nevoie în
afara instrumentelor obinuite de percuie. Fiecare instrument îi d o alt vibraie, în
sensul de a avea note muzicale, de a putea face o melodie. Mai cântm i la instrumentele
cu membran, fr note, ele asigurând, pur i simplu, suportul ritmic.
Permanent, îi foloseti mâinile, e c bai cu beele, e câni la marimb. Au urmat
mainile de scris. Am vzut c pot s sune, c putem face percuie pe ele. Am zis: hai s
scriu o pies pentru mainile de dactilogra at! Un moment inedit este i cel cu buctarii,
folosim linguri de lemn, crtii, legume, facem muzic din modul în care le loveti. Iari,
tuburile muzicale. Sunt doar anumite melodii pe care le putem face, ind acordate în Do
Major.
Repertoriul de percuie a aprut mult mai recent, fa de repertoriul de vioar sau de
pian. Este, aadar, o muzic mult mai nou introdus în repertoriul clasic.
Te duci la serviciu, câni, ajungi acas, studiezi permanent. Eu îmbin utilul cu plcutul.
Fac ceva ce îmi place. Pot tri din percuie. M simt un om norocos, din acest punct de
vedere. Faptul c vreau s fac ceva inedit m impinge de la spate s fac proiecte cât mai
noi pentru România. Din orice se poate face muzic!
Alex. erban
Paul
Luculescu
i Feel the
Rythm
Percuionistul Paul Luculescu de la
Filarmonica din Piteti ne-a propus joi, 20
ianuarie, un spectacol inedit, ca percuie
folosind instrumentele clasice i nu numai.
Chiar de la început ni s-au artat inteniile
autorului majoritii pieselor cât i a
echipei care a contribuit la acest spectacol:
Alex Sturzu, Marian Micu i Bogdan
Andrei, regizat de Felix Crainicu.
În sala de spectacole a Casei
Sindicatelor goal lsând s se vad zidul
gol din spate i diverse instalaii ale scenei.
S-au folosit pentru începerea spectacolului
o doz electric i o scar pe care s-au
exersat percuii.
Au urmat piese folosind atât tobele
cât i alte posibiliti de obinut sunete de
percuie. S-a cântat la tobe piesa Greetings
to Herman de Hans Gunter Brodman,
apoi în scena întunecat interpreii adunai
în jurul unui butoi metalic i-au folosit
corpurile pentru a obine sunete în piesa
lui Luculescu La butoi. A urmat piesa
Mturile, unde interpreii au folosit pe post
de instrumente mturile în piesa cu acelai
nume de Paul Luculescu. În aceast pies
au fost ajutai de tânra Roxana Andrei
la aspirator! A urmat piesa amuzant de
Manfred (Amadeus) Menke: Eine kleine
Tischmusik, unde interprei echipai în
buctari au interpretat percuii la diverse
instrumente de buctrie.
De mare succes s-a bucurat din partea
audienei piesele din repertoriu clasic i
revuistic Od bucuriei de Ludwig van
Beethoven, Cântecul Gamei de Richard
Rogers i French Cancan de Jaques
Offenbach interpretate la tuburi de plastic.
Acestea având sunete speci ce ale gamei
Do major au fost folosite cu miestrie
pentru a reproduce piesele amintite.
A urmat Maina de scris de Paul
Luculescu unde interpreii au folosit
maina de scris i alte obiecte de birou
pentru producerea sunetelor. Apoi
sala a fost antrenat s produc i ea
acompaniament prin pocnetul degetelor în
piesa Clapping music de Steve Reich.
Finalul a fost cel mai amuzant în
sunet de uier, maracasuri i tobe Paul
Luculescu a invitat mai muli doritori din
sal s participe la muzic exersându-i
talentul de inut ritmul. Tânrul de vreo
10 ani, Adi, a fost cel mai talentat viitor
percuionist alegându-se cu un premiu o
tob djemba african.
A fost un spectacol amuzant i plcut
care a delectat publicul pitetean.
Joe Negu
Martie 2011 • Euphonia 25

Un pianist pitetean
la New York de Denis Grigorescu
România a dat mereu artiti de geniu care au fost
apreciai – e liter de lege! – mai mult peste hotare
decât la ei acas. Nici Pitetiul nu face excepie de
la aceast regul. Un pianist excepional plecat din
Piteti în America în urm cu aproape 16 ani – Ion
Ionescu (30 ani) – face carier la New York. i în România a fost
un talent precoce, câtigând peste o sut de premii, îns adevrata
apreciere a gsit-o peste Ocean, creaiile sale ind ludate de
mari vedete de la Hollywood i de staruri ale muzicii mondiale.
Inegalabilul actor Paul Newman i-a spus dup un concert: ,,Eti
foarte talentat. Sunt impresionat de talentul tu”. Cuvinte la
superlativ despre pianistul Ion Ionescu au avut i celebrul Bono de
la U2 sau actria Mira Sorvino (premiat cu Oscar în 1996).
A ajuns la New York cu un ghiozdan plin de partituri, iar acum
este profesor i director muzical la coala care îi poart numele în
metropola american.
Ion Ionescu a urmat cursuri de pian la Manhattan School of
Music i la Mannes College of Music, continuând s îi cultive
talentul la pian alturi de profesoara Alice Papazian. Piteteanul se
poate mândri cu obinerea mai multor premii, dintre care cel mai
important este Marele Premiu Mondial al Programului de Burse
Bertelsmann, sponsorizat de distribuitorul
german de muzica Bertelsmann
Music Group (BMG). Ion
Ionescu are la activ si
câteva zeci de
compoziii
26 Euphonia • Martie 2011
muzicale, printre care si pri din coloane sonore de lm. A scos
pân acum dou albume care au avut impact la public.
În 2007 a semnat muzica i conducerea muzical a
spectacolului „Time Being”, care a fost difuzat la Theatre Three
din New York, în interpretarea trupei de la Fildwith Ensemble
Theatre.
Pianistul piteean Ion Ionescu a acceptat s ne acorde
un interviu în care ne-a spus mai multe despre experiena sa
american.
- Ai inceput sa studiai muzica la 4 ani. Care v-au fost primii
îndrumtori la Piteti?
- Primii doi ani de zile de pian i-am fcut cu domnul
„Bleanga” (nu îi mai tiu, i îmi pare ru, numele întreg), iar dup
ce am intrat la coala de muzic din Piteti la vârsta de 6 ani, am
studiat pianul cu doamna Ileana Ropcea. La Liceul de Art din
Piteti i ultimii ani de la coal de muzic i-am studiat cu doamna
Ileana Miron.
- Cum a fost primul contact cu New York-ul i cu Manhattan
School of Music?
- Eu, de când eram mic, visam s m mut în New York. tiam
c acolo pot s m lansez cu muzica. Îmi place foarte mult New
York-ul, mi-am fcut foarte multe relaii pe baz muzical i
care m ajut s îmi împing cariera de compozitor/pianist
înainte. Manhattan School of Music mi-a oferit foarte
mult ajutor. Profesorii de aici sunt foarte buni dar
cer i foarte mult de la studeni.

Singurul pitetean voluntar la
Ground Zero
- tiu c ai fost voluntar la Ground Zero. Cât de mult v-a
marcat acest voluntariat i cât ai lucrat în zona Ground Zero?
- Imediat dup ce am vzut la televizor tragicul eveniment din
dimineaa zilei de 11 septembrie, m-am dus la Ground Zero i am
încercat s ajut cu ce pot. Eu am stat ca voluntar o sptmân. Am
fost doar doi români la Ground Zero, eu ca voluntar i
un pompier român din New Jersey. Când am ajuns
acolo nici nu mi-a venit s cred ce vd. Parc
m uitam la televizor la un documentar
istoric de rzboi. Foarte multe persoane
erau acolo ca s dea o mân de ajutor. Dup o
sptmân de voluntariat, am venit acas rupt de
oboseal, dar nu aveam somn. M-am pus în faa
pianului i am compus o pies dedicat acestui
tragic eveniment, intitulat ,,Why?’’
- Ai câtigat un Mare
Premiu sponsorizat de
Bertelsmann Music Group.
Cât v-a schimbat cariera acest
trofeu?
- Acest trofeu într-adevr mi-a
schimbat cariera. M-am înscris
la aceast competiie
cu prima mea pies
compus. Era i
singura pies
compus
de
mine în acel timp. Eu începusem s compun acum nou ani.
Cântam numai muzic clasic. Câtigând acest premiu, m-am decis
s încep s compun i sunt foarte bucuros c am ales aceast cale.
Vreau ca s creez muzic i s împart acest talent cu toi oamenii
crora le place muzica mea.
Ludat de Bono de la U2, Paul
Newman i Mira Sorvino
- Descriei-ne în câteva fraze întâlnirile cu Bono, Paul i Mira
Sorvino.
- M-am întâlnit cu Bono la deschiderea casei lui de mod la
National Arts Club în New York. Bono este o re foarte blând i
îi inspir foarte mult încredere. Am stat cu el de vorb i mi-a
descris cum încearc s ajute economic lumea care triete în
Africa.
În 2005 am fost invitat s fac un mic concert împreun cu ali
artiti (printre care i celebrul Aaron Carter) pentru fundaia lui
Paul (Paul Sorvino Astma Foundation). Paul Sorvino i ul lui,
dup cum tim, au avut astm i Paul a descoperit o modalitate
de a învinge aceast boal. Paul este o persoan aa cum zic
americanii ,,Down to earth’’, la fel i Mira. El mi-a spus c
ar vrea ca toat lumea s a e de acest lucru - astmul se poate
vindeca.
- Cât timp din zi dedicai pianului?
- Pentru mine nu exist noiunea de timp. Eu stau în faa
pianului în tot timpul meu liber.
- Cum merg vânzrile de CD-uri? Are impact muzica
dumneavoastr la americani?
- Vânzrile de CD-uri merg foarte bine pe website-ul
meu i au un impact bun la publicul american, dar i cel
român-american.
Martie 2011 • Euphonia 27

Mircea Udrescu
Metronom,
o emisiune de Cornel Chiriac
În sfârit, sfârit cel mai vechi prieten (din
copilria, coala i liceul de la Piteti) al lui
Cornel Chiriac, i anume domnul doctor
în paleontologie Mircea Udrescu (stabilit,
dup mineriadele din ’90, la Bruxelles),
a publicat, la Editura Universitar din
Bucureti (2010), o impresionant
monogra e – Metronom. O emisiune
de Cornel Chiriac. A scris aceast carte
din dou motive: din simul datoriei fa
de memoria celui mai bun prieten i din
dorina de a face lumin asupra zbuciumatei
viei a promotorului jazz-ului i rock-ului
în România, Cornel Chiriac. Prea multe
minciuni circul despre el, mai ales pe
Internet, preluate de la fosta Securitate!
Dei exist destule fan-cluburi
,,Cornel Chiriac’’ în ar, dei exist un
site special, dei, iari, chiar la Piteti,
la Casa Studenilor, o mân de foti
prieteni de acum patru-cinci decenii
organizeaz, anual, seri de muzic în
cinstea ,,fenomenului Cornel Chiriac’’,
28 Euphonia • Martie 2011
totui, to personalitatea extrem de complex a
acestuia ac este puin cunoscut cu adevrat,
leg legendele i zvonurile la mâna a aptea
(în (îndeosebi cele legate de moartea tragic
a ppiteteanului
de la EUROPA LIBER)
p prând a mai puternice.
Mircea Udrescu a simit, demult, c
TR TREBUIE s depun mrturie. Amintiri
înc în vii, dureroase, istovitoare. Cartea
este es scris direct cu su etul, iar autorul ei,
uitând ui parc de cititorii de acum, ine s
se adreseze mai întâi lui Cornel Chiriac:
,,Salut ,,S btrâne, sunt tot eu, vechiul tu
prieten. pr Acum pot s plec linitit ca s
te regsesc: cu aceast carte mi-am inut
promisiunea pr pe care am fcut-o odat. E
drept dr c fr tine viaa mi-a fost un pic mai
searbd. se i dac n-ai mai fost lâng mine
s s bem câte un pri, am fcut-o i singur.
Da Dar tare lung mi s-a prut timpul de când ai
pl plecat’’.
Cartea se citete cu su etul la gur.
Nu
intru în amnunte. Sunt atât de multe
lu lucruri inedite încât ar trebuie reproduse
pe sute de pagini de revist! Autorul
pregtete o nou ediie (a scos deja dou,
pe cheltuiala proprie). Apar amintiri i
informaii noi...
Personal, rar mi-a fost dat s citesc o
carte-document de o asemenea valoare.
Nu e doar un monument din piatra dur
a Iubirii i Adevrului dedicat lui Cornel
Chiriac, dar i cea mai bun ( indc e trit
i povestit cinstit) istorie a vieii muzicale
pitetene din anii ’50 i a celei bucuretene
din anii ’60, mergând pân în zilele noastre!
Mulumim, Mircea Udrescu! S
ateptm luna noiembrie a anului de graie
2011, s scpm de recensmânt, i s
ne plimbm pe strada Cornel Chiriac din
Piteti! Alturi de d-nii Mi Chiriescu,
Viineanu Cricot, Miu Dragomir, Dan
Racovi, Costel Parii i muli alii. Tineri
cu toii. Iar dvs. s repetai vorbele lui
Cornel Chiriac de început de ,,Metronom’’:
,,Bun gsit, dragi prieteni!’’
Jean Dumitracu
De Pavarotti
tim muli.
Cine-a fost
i cum a
fost, a m
din carte. Un’ s-a nscut i-a
crescut. Cum a cântat, a iubit
i-a murit. Le-nfieaz un om
de ziar. Tot din Modena, de
fel. Dox de oper. Cu stil în
pix, elegant. Echilibrat, realist.
Într-un portret curajos. Firesc,
salutar, obiectiv. Al unei viei
c-un destin special. Al unui glas
de legend. Ce-a izbutit do-ul de
piept. Pe scene mari ale lumii,
pe stadioane, în studio. Cu alii
asemeni, alturi. i la succes,
i-n eec. Motiv s zic: citii
povestea, c-i pild. Interesant
destul. Ne garanteaz Alberto.
Mattioli, artist cu condeiu’.
Care le are cu melodrama.
Cu arta liric. Chiar de n-o
cânt. Da’ tie s scrie i, mai
cu seam, ce scrie. Nu-l lai
din mân, c-ai de-nvat. M-a
cucerit i-l admir. Îmi place i-l
laud. Pe merit, indiscutabil...
Adrian SIMEANU

Portret al artistului la tineree
Alex. Boeru
Alexandru-Octavian Boeru, nscut la 30 martie 1982, este, deja, unul dintre
cei mai valoroi corniti din România i, de la angajarea sa la Filarmonica Piteti,
înc de la în inare (2007) în calitate prim-cornist, unul dintre cei mai implicai în
proiectele noastre artistice. Practic, tot ce a fost sau va în programele Filarmonicii
Piteti ,,muzic de lm’’ poart ,,semntura’’ lui Alex Boeru! În anul 2000 a absolvit t
Liceul de muzic ,,Dinu Lipatti’’ din Bucureti, iar în 2005 – Universitatea Naional
de Muzic. Din 2009 – prezent este i profesor de corn al Liceului de Art ,,Dinu
Lipatti’’ din Piteti.
C.V.-ul lui Alex. Boeru este elocvent prin el însui: 1998 - 2000 - membru al
Orchestrei Simfonice Bucureti, 2000–2004 – colaborator al Orchestrei Simfonice
din Giurgiu, 2001–2002 – colaborator al orchestrei simfonice de operet ,,Ion
Dacian’’ din Bucureti, 2001–2005 – membru al cvintetului de su tori de lemne
,,Phonetic’’, 2001–2002 – prim-cornist al orchestrei ,,Iris Digital Atheneum
Orchestra’’, 2001–prezent – membru fondator al cvartetului de corni al U.N.M.B.,
2002–2004 – colaborator al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Ploieti, 2003
- 2004 –membru al Big Band-ului U.N.M.B. (fondator i dirijor ind prof. Tom
Smith de la ,,Washington D.C. Music Academy’’), 2004–prezent – prim-cornist al
Orchestrei Simfonice Private ,,Sinfonia’’, 2004–prezent – colaborator al Orchestrei i
Naionale Radio i al Orchestrei Naional de Camer Radio, 2004– prezent –
prim-cornist i director artistic al ,,Bucharest Wind Orchestra’’, 2005– prezent
– colaborator al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Râmnicu Vâlcea, 2006–2008
– angajat prim-cornist al Orchestrei de Su tori ,,Ion Vinea’’ a Primriei Giurgiu,
2007 – director artistic i prim-cornist al proiectului ,,Romanian Live Orchestra’’,
2008–prezent – membru fondator al cvartetului de corni ,,Quadhorn’’, 2009–2011
– colaborator permanent al orchestrei de su tori ,,Angely’s’’, 2009–prezent
– colaborator al Orchestrei Reprezentative a Armatei Române – MapN, 2009–
prim-cornist al Orchestrei ,,Alessandro Sa na « pentru concertele din România,
2009– membru al dixtuorului de corni ,,Hornopolis’’, 2010–prezent –director artistic c
i prim-cornist al Orchestrei simfonice ,,European Royal Orchestra’’, 2011– primcornist
al Orchestrei Simfonice de Su tori ,,Angely’s’’, 2011– director artistic i
prim-cornist al Orchestrei Simfonice Bucureti, 2011 – director artistic al Asociaiei i
Culturale ,,Teocta’’.
Alex Boeru a susinut concerte în peste 10 ri din spaiul european - Frana,
Elveia, Italia, Spania, România, Germania, Ungaria, Austria, Croaia, Polonia,
Norvegia, Portugalia. În România a susinut concerte în orae ca: Piteti, Bucureti,
Cluj, Iai, Tulcea, Clrai, Braov, Timioara, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu,
Târgovite, Sibiu, Piatra Neam, Galai .
Ion Teianu
Ioana
Goicea
Cristina Anghelescu este o reputat
i n violonist. Ea ne-a oferit
Concertul pentru vioar i orchestr în
Re major, op.77, de Johannes Brahms.
Acest concert foarte cunoscut în trei
pri, care cere o tehnic desvârit,
variaii ritmice, corzi rupte, întreruperi
brute. Acest lucru i se atribuie lui
Brahms care era pianist în principal.
Orchestra condus de dirijorul
Alexandru Ganea a acompaniat cu
acuratee pe Cristina Anghelescu.
A doua parte a concertului a
avut-o protagonist pe ica doamnei
Anghelescu, Ioana Cristina Goicea. O
remarcasem deja la un concert al unor
tineri interprei, unde talentul ei ieit
din comun a ieit în eviden.
i concertul din aceast sear a dovedit
c Ioana Cristina Goicea este o stea
în devenire a viorii. Ea ne-a oferit
Concertul pentru vioar i orchestr
în Re major nr.1 op. 6, de Niccolo
Pagannini. Am recunoscut în concert
multe teme populare din muzica
italian, rezonane ale operei. Ioana
Cristina Goicea a interpretat cu talent
i acurate opera unui mare virtuos
al viorii. Am remarcat atenia cu care
tânra interpret urmrea pe dirijorul
Ganea pentru intrrile ei solistice.
Ioana Cristina Goicea este un talent
formidabil care trebuie urmrit în
continuare.
În nal, ni s-a oferit Concertul
pentru dou viori i orchestr de
coarde în Re minor BWV 1013 de
Johann Sebastian Bach. Acesta a
fost interpretat de cele dou druite
violoniste cu mult graie. Concertul
acesta, ca toat muzica lui Bach, este
plin de sacralitate i a fost o încântare
s-l audiem.
Cred c a fost unul dintre cele mai
mai importante evenimente culturale
pitetene. Joe Negu
Martie 2011 • Euphonia 29

Bartok-Enescu
în interpretarea a doi
muzicieni maghiari
Prin 2003 m a am la
Siena i în pensiunea unde
stteam am întâlnit un
tânr dirijor indian stabilit
la Praga. El urma un curs
de perfecionare la prestigioasa Academie
Chiggian. A ând c sunt român m-a rugat
s-i traduc titlurile unor piese muzicale
aparinând lui Bela Bartok inspirate din
folclorul românesc. I-am tradus aceste
titluri cu excepia unuia care nu avea
îneles sau era transcris greit. Bartok este
legat de români i prin locul naterii care,
actualmente, se a în România.
Doi titani ai muzicii secolului XX au
cultivat i promovat muzica inspirat de
folclorul românesc, acetia sunt Bartok i
Enescu!
Seara de 3 februarie
2011 a fost prilejul
de a constata
temele de
inspiraie
popular în
muzica lui
Bartok i a
lui Enescu.
Doi muzicieni
maghiari,
violonistul
Antal Szalai,
care cânt
pe o vioar
30 Euphonia • Martie 2011
Stradivarius, i pianistul Jozsef Balog ne-au
argumentat prin programul ales din Enescu
i Bartok.
În concertele de vioar i pian,
vioara este instrumentul solistic i pianul
instrumentul de acompaniament.
Prima pies interpretat a fost Sonata
pentru vioar i pian No. 2 de Bela Bartok.
În aceast pies muzical, mai ales în parte
a doua i a treia am recunoscut temele de
inspiraie a muzicii folclorice maghiare.
Piesa lui Enescu care a urmat este
Sonata pentru vioar i pian No. 2 op 6
unde temele de inspiraie folcloric sunt
prezentate sub o form mult mai so sticat.
În partea a doua ne-au fost prezentate
6 cântece maghiare pentru vioar i pian
de Bela Bartok unde au rsunat
binecunoscutele ceardauri.
A urmat în nal
Sonata pentru vioar
i pian No. 3 op 25
“dans le caracter
populaire roumain”
de George Enescu.
În aceast pies
temele de inspiraie
folcloric sunt
puternice i
evidente.
De
fapt, la ambii
compozitorii
apare
interferena
acestor
teme de inspiraie
folcloric central i
sud est european.
Joe Negu
Institutul Cultural Român ofer
i-n acest an bursele ,,George Enescu’’.
Obiectivele acestui program sunt
introducerea artitilor români în circuitul
valorilor europene i oportunitatea de a
lucra într-un mediu artistic internaional
în domeniul muzicii.
Acest program este adresat
muzicienilor români care au studiile
universitare de specialitate încheiate, cu
performane recunoscute în domeniu, în
vederea desfurrii de proiecte artistice
în atelierul închiriat de România la Cité
Internationale des Arts. Selecia se face
de o comisie independent de specialiti,
personaliti recunoscute în domeniu, în
baza unui dosar de candidatur. Dosarul
selectat de comisie este trimis spre
validare Comisiei de Admitere de la
Cité Internationale des Arts. Data limit
de depunere a dosarelor de candidatur:
15 noiembrie 2011.
Valoarea unei burse: 4 545 Euro/
persoan. Numrul de burse acordate
anual: 2 burse „George Enescu“, în
perioada februarie – aprilie 2012, i
august – octombrie 2012. Durata
burselor: 3 luni.
Documente necesare pentru
înscriere (dosarul de solicitare a bursei):
formularul de înscriere; CV; copie dup
diploma de licen; în condiiile în care
candidatul este i absolvent de studii
aprofundate, se vor aduga copii i dup
aceste acte; un proiect de lucru, din
care s reias: justi carea experienei
profesionale i a competenei în
materie; un nivel artistic care s permit
aprofundarea dialogului cu artitii
strini; relevana Parisului pentru
realizarea proiectului: maxim 2 pagini
în care s e indicate locaii/muzee/
sli de concerte propuse spre vizitare,
ce se va studia acolo, ce activiti se
vor depune. Pentru muzicieni – una
sau mai multe înregistrri pe casete
audio sau C.D. Pentru compozitori
– una sau mai multe partituri (nu
se accept documentaie în format
electronic); un dosar de pres; perioada
pentru care solicit bursa; 3 scrisori
de recomandare. La nalul bursei –
bursierii vor întocmi un scurt raport
scris, care s conin prerea despre
cercetarea la Cité des Arts.
Adresa la care se trimit
documentele: Institutul Cultural
Român, Aleea Alexandru nr. 38, sector
1, Bucureti.
Contact: rsb@icr.ro.

www.youtube.com/filarmonicapitesti