revista Euphonia - Filarmonica

More documents

Recommendations

Info

Ne vine pe masa de lucru, printr-un gest de prietenie al autorului, o carte peste care privirile criticilor de specialitate au trecut fr s se prea opreasc. Drept titlu, un nume: DIMITRIE TIRBULESCU. Cine este acest tirbulescu? Un inginer, un medic, un savant, pictor sau arhitect?! Nicidecum: e unul dintre marii meteri români asupra crora condeiul cronicarilor de art i cultur nu a cheltuit de mult picturile necesare de cerneal... D. tirbulescu este un nume de rezonan într-o lume de viori i simfonii: e meterul lutier, iubit i apreciat de marii interprei i muzicieni români i strini dintre care citm cu emoie pe Enescu, Jacques Thibaud, D.G. Kiriac, Menuhin Hubermann... E unul dintre autenticile talente, peste care uitarea s-a aternut prea repede, cu toate c viorile lui poart necontenit prin lume frgezimea unei sensibiliti româneti. Cartea este un zguduitor document de via, de art, de strdanii într-un domeniu de maxim di cultate care, într-alte pri ale Europei a dat numai câteva personaliti. E cartea de durere a unui om cu însuiri ciudate, în stare s îneleag glasurile ascunse ale lemnului, în stare s dea via unor trunchiuri uscate de brad, s le fac s farmece marilor sli de concerte sub forma celui mai diabolic i candid instrument din câte a cunoscut omenirea, vioara! Scris concentrat, fr pagini de umplutur, apelând la documente autentice i date precise, volumul deschide un dialog binevenit al cititorilor de azi cu reprezentanii înc nu destul de bine cunoscui ai începutului de secol douzeci. Nu-i o simpl gur de stil expresia ,,deschide un dialog”, pentru c în felul cum e conceput aceast carte reprezint, în mâinile cititorului, o comunicare permanent cu evenimentele i momentele cruciale din viaa plin de zbucium dar i de entuziasm a lui tirbulescu. Sunt pagini de citit în orele când omul vrea s se întoarc la esena valorilor spirituale, când îi propune s ptrund în domeniul cunoaterii concrete a unor forme naionale i permanente de cultur. Cuprinsul crii e o întreag epoc unde artistul lutier strlucea, în constelaii nevzute, alturi de steaua lui Enescu, Brâncui, Goga i ali mari i inimoi oameni de simire artistic. Autorul crii nu e un scriitor. E stpânit, ca i tirbulescu, de harul nscocit cântecului duios din achiile bradului românesc de rezonan. E un n meteugar al 18 Euph <strong>Euphonia</strong> uph uphoni oni on a • Ma Marti Martie rti t e 22011 2011 011 Restitutio În Trivale, o vioar uitat! Forurile noastre locale de art i cultur ar trebui s întreprind ceva în legtur cu acest preios instrument. Se cuvine valori carea onest a acestei unice Enescu III, stima pstrtorului, repunerea viorii într-un circuit de valoare muzical, dac nu într-un dulap de cristal cu purpur din muzeul (deocamdat imaginar) de art al Pitetilor. Deocamdat, ea ateapt într-o chilie a schitului din Trivale... viorii, un artist complex, un spirit scânteietor. El e cronicarul vieii i activitii creatoare a lui tirbulescu, pornit cu condeiul s reînvie, cu respect, dragoste i admiraie gura acestui uitat prieten i confrate. Din documentele citate în volumul aprut în librrii la începutul acestui an, a m dou elemente care privesc direct i incontestabil sensibilitile argeene. Sfâr;induse, artistul tirbulescu a lsat cu limb de moarte s e incinerat; citm din confesiunile soiei lui: ,,... am cutat s-i îndeplinesc voina. Am mers pe lâng calea ferat ce duce la Curtea de Arge, m-am urcat pe malul stâng al râului, am înaintat în mijlocul holdei de porumb i în mers am risipit rmiele lui pmânteti...” Al doilea element: exist o vioar ,,tirbulescu” denumit Enescu III în Piteti. Posesorul ei, un om de bine, a ajutat pe Doamna tirbulescu în momentele ei nu prea uoare de via, de unde a rezultat posesia acestui valoros i celebru instrument. Nota de la pagina 59 i fotogra ile de la pagina 142 a volumului, arat c: ,,se odihnete de zeci de ani la Piteti, pe un dulap din schitul Trivale”... Vioara s-a a at nu demult în mâinile unui cunosctor care i-a subliniat valoarea, autenticitatea i calitile ei remarcabile. Forurile noastre locale de art i cultur ar trebui s întreprind ceva în legtur cu acest preios instrument. Se cuvine valori carea onest a acestei unice Enescu III, stima pstrtorului, repunerea viorii într-un circuit de valoare muzical, dac nu într-un dulap de cristal cu purpur din muzeul (deocamdat imaginar) de art al Pitetilor. Deocamdat, ea ateapt într-o chilie a schitului din Trivale... Baruzu T. Arghezi (Revista Arge nr. 6, iunie 1968, pagina 19) * În 1967, la Editura Muzical, colecia Biogra i, Valeriu P. Vaida a publicat volumul Dimitrie tirbulescu. * În 1931 George Enescu a cântat la Paris cu o vioar original construit de Dimitrie tirbulescu. * În 1878 s-a nscut Remus Macarie, constructor de viori ; cu o vioar construit de el a cântat George Enescu.
Proko ev cântat de Tomescu coala muzical rus domin muzica secolului ec colului XX. Doi i mari ma m ri r compozitori Stravinsky i Rachmaninov in nov au prsit prsit Rusia bolevic, iar ostakovici i Proko ev v au rmas rmas s-i s-i fac fac ac samokritika (autocritica) pentru muzivca zivca formal formal pe catre e o creau. Între aceste compoziii di cil il l de audiat i i mai ales interpretat sunt i Concertele de vioar oar i i orchestr orchestr nr.1 op.19 în Re major i nr.2 op.63 în SSol Sol minor aparinând aparinând p lui Seghei Proko ev. Excepionalul violonist Alexandru Tomesciu ne-a oferit aceste piese muzicale. Concertul nr. 2 al lui Proko ev a fost scris în 1935 i interpretat nterpretat prima oar oar la Madrid de un violonist spaniol. Este parc semni catiiv v c c o astfel de pies pies muzical di cil a fost interpretat în afara mreei ri a bolevismului. Acolo Proko ev era acuzat c scrie o muzic pe care muncitorii n-o îneleg. i întradevr avceast bucat este di cil i de interpretat i de audiat con mând denumirea acestei muzici ca muzic grea. În a doua parte a serii a fost dedicat Concertului nr.1 de Proko ev. Aceasta este o muzic care începe eteral continuâmând în for ca s se termin în aceeai atmosfer de calm. A fost terminat în 1917 i interpretat la Paris, deci tot în afara mreei Uniuni Sovietice. Solistul s-a achitat cu miestrie i concentrarea în interpretarea acestor concerte di cile ind bine acompaniat de orchetrs Filarmonicii din Piteti conduse de Tiberiu Oprea. Probabil c aceast sear de început de martie iernatic i cu ninsoare a fost unul din momentele de vârf ale stagiunii. de Joe Negu Florin Paul În România, piaa de muzic e ca i cum n-ar - Cât timp v-a luat s s pregtii C.D.- ul „Eugen Ysaye - Six sonates s - op. 27 pour violin seul"?’ - Timp de doi-trei ani am susinut o serie de concerte, pentru a-mi pregti repertoriul pentru înregistrare, apoi am continuat concertele pentru a face cunoscut discul i pentru a-l putea vinde. Numai c, în România, m-am lovit de un obstacol: „Electrecordul” a fcut acest disc, dar nu se intereseaz deloc i de distribuia lui. Adic, piaa de muzic clasic pe disc e ca i cum nici n-ar exista, nu exist nici o instituie în România care s se ocupe de vânzarea acestor discuri. de Adriana Gândil Martie 2011 • <strong>Euphonia</strong> 19
Page 1 and 2: Euphonia Revist de cultur muzical E
Page 4 and 5: 4 Euphonia • Martie 2011 ,,Fenome
Page 6 and 7: Retrospectiva 2010, pe scurt 6 Euph
Page 8 and 9: Maestrul Marin Constantin a plecat
Page 10 and 11: Joi, o zi obinuit a sptmânii. Nici
Page 12 and 13: Muzica este limbajul zeilor”, a r
Page 14 and 15: Otilia Rdulescu - Ipek Doamn Otilia
Page 16 and 17: La 8 februarie, compozitorul, dirij
Page 20 and 21: Numele lui N. Filimon a aprut pentr
Page 22 and 23: Iubitorii muzicii clasice i cei ai
Page 24 and 25: 24 Euphonia • Martie 2011
Page 26 and 27: Un pianist pitetean la New York de
Page 28 and 29: Mircea Udrescu Metronom, o emisiune
Page 30 and 31: Bartok-Enescu în interpretarea a d

revista Euphonia - Filarmonica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?