revista Euphonia - Filarmonica

Bucuretean, care mi-a oferit ocazia s-l
asist la numeroase repetiii, având încredere
s-mi lase frâiele acestui ansamblu în
transmisiune direct la Radiodifuziunea
Român.
-V-ai format pe lâng maestrul Ludovic
Bacs. Dincolo de ce se poate înva, de ce
mai are nevoie un tânr dirijor pentru a se
impune, pentru a iei ,,din pluton’’? Avei
un model anume?
-Maestrul nostru a spus întotdeauna,
cu o sinceritate dezarmant i o modestie
caracteristic marilor îndrumtori, c nu a
fcut altceva decât s ne trezeasc interesul
i s ne prezinte câteva opiuni... Dar cât
de importante sunt aceste prime alegeri,
aceste prime sfaturi primite, aceast prim
cluzire pe drumul respectului pentru
muzic! Maestrul însui este un model,
i acest lucru reprezint, în fapt, o ans
extraordinar pe care am putut-o avea, i o
avem în continuare. Muli ani cu sntate,
maestre!
A dori, de asemenea, s menionez
rolul important pe care l-a avut în
pregtirea mea artistic maestrul Valentin
Gruescu, cel care mi-a deschis apetitul
pentru muzica vocal-simfonic i m-a
inspirat în ceea ce privete modul în care se
poate ine în priz un ansamblu, vreme de
2-3 ore, fr ca nimeni s nu simt trecerea
timpului i s se plictiseasc.
-Un cunoscut cronicar din Ploieti,
Serghie Bucur, scria despre dvs.
urmtoarele: ,, Tiberiu Oprea a dirijat
fulminant cu toat ina lui, pur i simplu
gata s zboare, insu ând prin bagheta
lui, acea simire celest... Sala a aclamat
îndelung prestaia dirijoral a oaspetelui,
aducându-l cu disperare la ramp de multe
ori.” Aa este? Se poate vorbi de un ,,stil
Tiberiu Oprea’’?
-Eu consider c aceste aplauze
consistente sunt adresate tuturor
interpreilor de pe scen, pentru c muzica
simfonic este un act colectiv care necesit
o omogenizare perfect a instrumentitilor
i o comunicare subtil cu dirijorul, lucruri
necesare pentru a reda mesajul artistic
coninut într-o anumit lucrare muzical.
Faptul c dirijorul d impresia desprinderii
de podium, folosindu-i „toat ina lui” în
puterea cu care el determin interpretarea,
denot o contopire cu semantica lucrrii,
el exprimand pluralitatea estetica si chiar
etica cuprinsa intr-o capodopera simfonica.
Acesta este elul, „stilul” meu.
- Ai evitat, din modestie, un rspuns
direct la ultima întrebare. Dar, cum s-a
remarcat, deja exist un ,,stil Tiberiu
Oprea’’ în arta dirijoral româneasc. O
alt întrebare, ce îmi vine acum în minte,
ca unul care v-a urmrit doar concertele
dirijate la Piteti. E mai greu ,,de lucrat’’
cu o orchestr nou, la o instituie la care
suntei invitat, ori cu un solist de renume?
-Colaborarea dirijorului cu
instrumentitii unei orchestre trebuie s se
bazeze pe încredere reciproc, încredere
care se cldete în timp. Cu orchestra
Filarmonicii Piteti, al crei dirijor
principal sunt, comunicarea se petrece „în
timp real”, putând rezolva un pasaj printrun
simplu gest dintr-un sistem de semne
care a devenit deja un cod între mentorul
formaiei i aceasta. În plus, exist o
conexiune dirijor-orchestr, care permite o
atmosfer mai destins i o disponibilitate
propice aprofundrii muzicale.
Sigur c, la nivel general, exist gesturi
universal acceptate de toate ansamblurile;
tocmai de aceea, atunci când lucrez
cu orchestre noi evit discuiile lungi.
Capacitatea dirijoral trebuie demonstrat
mai întâi prin gesturi, uneori însoite de
scurte inserii verbale. Discuia se deschide
atunci când dirijorul simte c un pasaj poate
potenat printr-o imagine pictural, o
efuziune sentimental, un îndemn estetic, o
idee loso c. Este nevoie de a cunoate,
de a-i însui lucrarea muzical ca i cum ar
a ta, de a avea o concepie foarte clar a
versiunii dirijorale proprii, i de a poseda o
tehnic convingatoare care s-i foloseasc
s ari acest lucru.
Cu solitii foarte buni este uor s
colaborezi, maturitatea lor artistic
permiându-le s-i comunice foarte
clar inteniile muzicale, i, totodat, s
urmreasc orchestra i dirijorul. Aceti
remarcabili interprei urmeaz un sens
muzical bine argumentat, o baz solid
care le ofer posibilitatea de a surprinde
aspectul poetic al unei lucrri muzicale,
adic ceea ce face ca muzica simfonic
(clasic) s par de ecare dat nou,
altfel, proaspat, inspirant. Solitii mari
reuesc s propun anumite lucruri pentru
prima oar direct în concert, printr-o
extraordinar for de anticipaie, i care
s par c sunt reti, sunt de „acolo”, se
leag de ce a fost cu ce va urma. Este uor
s comunici cu ei fr cuvinte, cu condiia
s te situezi la acelai nivel.
-Publicul pitetean, cruia i se
adreseaz îndeosebi revista Euphonia, v
iubete i v cunoate activitatea, tot ce
ai fcut pentru Filarmonica Piteti. Prea
puini tiu îns, neavând acces la presa din
alte judee, c pe orice scen ai dirijat ai
vorbit despre Filarmonica Piteti, c ai
reprezentat-o cu cinste, c ai fost emblema
acesteia. Ce reacii ai avut?
-Nu pierd nici o ocazie de a m mândri
cu Filarmonica noastr; unii privesc cu
scepticism, curiozitate, alii cu invidie,
iar cei mai muli laud oraul Piteti care
are o asemenea instituie cu un asemenea
public. Fenomenul Filarmonica Piteti
este deja unul cunoscut în toat ara, cu
extensii în strintate, prin mrturiile unor
artiti de mare valoare cu care noi am
colaborat, români sau strini care povestesc
cu drag experiena frumoas pe care au
avut-o la Piteti, exprimându-i dorina de
a se reîntoarce. Sigur, primul nostru mare
impact cu viaa muzical profesionist
naional i internaional, l-am avut în
anul 2009, atunci cand am participat la unul
dintre cele mai titrate festivaluri europene,
Festivalul Internaional „George Enescu”,
Bucureti, ediia a 19-a. Dup un real
succes – având alturi pe soprana Mediana
Vlad – iat c suntem din nou invitai
anul acesta, fapt ce atest recunoaterea
noastr naional. De curând, spectatori
din peninsula scandinav au avut ocazia
s aplaude la scen deschis orchestra
Filarmonicii Piteti, cu ocazia turneului
efectuat în Norvegia, susinând, la început
de decembrie 2010, ase concerte în opt
zile.
- Ca s închidem rotund, cum este viaa
personal din spatele cortinei? Ai pus
bazele unei noi familii de muzicieni. Ai
orienta-o pe Timeea spre muzic?!
-Rotund este i fericirea noastr, a
mea i a soiei, o dat cu naterea scumpei
noastre fetie, Enice-Timeea. Ea ocup
locul central al vieii noastre personale,
bazat pe susinerea unui timp de calitate
în familie, din pcate câteodat diminuat
din cauza vieii artistice tumultuoase i
a pregtirii continue. Timeea va studia
i muzica, pentru c acest lucru dezvolt
sensibilitatea, îmbogete bagajul tririlor
emoionale i, prin aceasta, permite o mai
bun înelegere a propriei persoane i a
semenilor.
-V mulumesc i, vorba noastr,
Dumnezeu s e mereu alturi de
larmonica noastr!
Jean Dumitracu
Martie 2011 • Euphonia 5