ASPECTE HEMATOLOGICE ÎN PATOLOGIA PEDIATRICÅ - medica.ro
ASPECTE HEMATOLOGICE ÎN PATOLOGIA PEDIATRICÅ - medica.ro
ASPECTE HEMATOLOGICE ÎN PATOLOGIA PEDIATRICÅ - medica.ro
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
124 REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVII, NR. 2, AN 2008<br />
T<strong>ro</strong>mbocitopeniile<br />
T<strong>ro</strong>bocitopeniile sunt cele mai frecvente citopenii<br />
<st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentoase. Un mecanism imuno-alergic<br />
pare cel mai frecvent în cauzå, cu toate cå în practicå,<br />
p<strong>ro</strong>ba este dificil de adus. T<strong>ro</strong>mbocitopenia se<br />
„reparå“ într-o perioadå de 10 zile dupå oprirea <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentului<br />
responsabil (chininå, chindinå ¿i<br />
deriva¡ii såi, sulfamide, aspirinå, PAS, fenotiazine).<br />
Un mecanism toxic poate, de asemenea, så intre în<br />
discu¡ie în unele t<strong>ro</strong>mbocitopenii dupå administrarea<br />
de sulfamide, antibiotice (streptomicinå), analgezice<br />
¿i antalgice (amidopirinå, fenacetinå).<br />
Accidentele hemoragice<br />
În afarå de t<strong>ro</strong>mbocitopenie, existå cel pu¡in douå<br />
tipuri de accidente hemoragice de origine <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentoaså:<br />
1) accidente legate de administrarea de aspirinå<br />
(inhibitor al agregårii plachetare)<br />
2) accidente legate de ac¡iunea unui <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>ment<br />
asociat unui tratament anticoagulant, de altfel<br />
bine condus: antibioterapie oralå ce diminueazå<br />
p<strong>ro</strong>ducerea digestivå, bacterianå, de vitamina K;<br />
fenilbutazona, ce deplaseazå <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentul de<br />
albumina „purtåtoare”; allopurinolul ce diminueazå<br />
catabolismul <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentului. Aspirina dubleazå,<br />
prin ac¡iunea sa asupra t<strong>ro</strong>mbocitelor,<br />
riscul hemoragic p<strong>ro</strong>priu <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentului.<br />
Methemoglobinemiile<br />
Molecula de methemoglobinå este incapabilå de<br />
a fixa oxigenul. Clinic, methemoglobinemia se exprimå<br />
sub forma unei cianoze tip ardezie, fårå<br />
semne de insuficien¡å cardiorespiratorie; aceastå cianozå<br />
este prezentå de la na¿tere, când methemoglobinemia<br />
este secundarå unei hemoglobine anormale<br />
(grupå de hemoglobine M) sau unui deficit<br />
enzimatic (absen¡a de diaforazå); apari¡ia sa în unele<br />
condi¡ii patologice sugereazå ipoteza unei methemoglobinemii<br />
toxice.<br />
Substan¡ele methemoglobinizante sunt nitra¡ii,<br />
nitri¡ii (sau apele poluate cu aceste p<strong>ro</strong>duse), clora-<br />
¡ii, quinolonele.<br />
Medicamentele ce con¡in aceste substan¡e sunt<br />
coloran¡ii anilinei, sulfamidele, acetanilida, fenacetina,<br />
subnitratul de bismut ¿i clorura de potasiu.<br />
Flora bacterianå nitrifiantå responsabilå de diareele<br />
infec¡ioase este, de asemenea, o cauzå de methemoglobinemie.<br />
Formele clinice de methemoglobinemie<br />
sunt corelate cu gradul intoxica¡iei; semnele<br />
de anoxie apar la concentra¡ii peste 30%. Formele<br />
toxice de methemoglobinemie råspund rapid la<br />
injec¡ia de 2 mg/Kg de albastru de metilen ¿i mai<br />
lent la acidul ascorbic, oral sau intravenos.<br />
B. <st<strong>ro</strong>ng>ASPECTE</st<strong>ro</strong>ng> PATOLOGICE PE APARATE<br />
ªI SISTEME<br />
Maladiile hepatice<br />
Hepatitele virale<br />
Hepatita viralå se asociazå obi¿nuit cu leucopenie,<br />
t<strong>ro</strong>mbocitopenie ¿i uneori cu sind<strong>ro</strong>m mononucleozic;<br />
tulburårile hemostazei sunt constante. În<br />
forma comunå, scåderea factorilor II, VII, IX ¿i X<br />
în jurul a 50-30% traduce insuficien¡a hepatocelularå,<br />
manifestarea cea mai precoce. În forma gravå,<br />
hepatita viralå este la originea unor tulburåri mai<br />
severe ¿i mai extinse: pråbu¿irea factorilor II, VII,<br />
IX, X, scåderea factorului V, a fibrinogenului, t<strong>ro</strong>mbocitopenie<br />
accentuatå, semne martor ale unei coagulåri<br />
intravasculare diseminate (CID), contraindicând<br />
injec¡ia frac¡iunii PPSB.<br />
Colestaza<br />
Un obstacol în evacuarea bilei în tubul digestiv<br />
se complicå totdeauna cu un deficit de absorb¡ie al<br />
vitaminei K, vitaminå liposolubilå. Factorii din grupa<br />
p<strong>ro</strong>t<strong>ro</strong>mbinei (II, VII, IX, X) sunt diminua¡i<br />
(alungirea timpului Quick) dar „urcå“ fire¿te dupå<br />
injec¡ia parenteralå de vitamina K (testul Koller).<br />
Ci<strong>ro</strong>za hepaticå<br />
Episod avansat a nume<strong>ro</strong>ase afec¡iuni hepatice<br />
ale copilului, ci<strong>ro</strong>za hepaticå se înso¡e¿te frecvent<br />
de anemie, care poate fi datoratå mai multor mecanisme<br />
(hemodilu¡ie, hemoragii, hiperhemolizå, caren¡å<br />
în acid folic, hipersplenism) a cå<strong>ro</strong>r analizå<br />
trebuie så ghideze tratamentul.<br />
Hipersplenismul este cu atât mai p<strong>ro</strong>babil cu cât<br />
la anemie se asociazå neut<strong>ro</strong>penia ¿i t<strong>ro</strong>mbocitopenia.<br />
Tulburårile de hemostazå sunt obi¿nuite în<br />
cursul ci<strong>ro</strong>zei: deficit în factorii II, V, VII, IX ¿i X,<br />
t<strong>ro</strong>mbocitopenie, alungirea timpului de t<strong>ro</strong>mbinå,<br />
mårturie a unei anomalii a formårii fibrinei.<br />
• Maladiile tubului digestiv<br />
Tubul digestiv ¿i anexele sale asigurå absorb¡ia<br />
elementelor necesare formårii celulelor sanguine ¿i<br />
sintezei p<strong>ro</strong>teinelor coagulårii.<br />
Orice caren¡å de aport (malnutri¡ie sau subnutri¡ie)<br />
sau orie tulburare a absorb¡iei nutrimentelor<br />
se complicå cu anomalii hematologice.<br />
Anemiile megaloblastice au frecvent o cauzå<br />
digestivå: at<strong>ro</strong>fia vilozitarå a intestinului sub¡ire,