14.06.2013 Views

ASPECTE HEMATOLOGICE ÎN PATOLOGIA PEDIATRICÅ - medica.ro

ASPECTE HEMATOLOGICE ÎN PATOLOGIA PEDIATRICÅ - medica.ro

ASPECTE HEMATOLOGICE ÎN PATOLOGIA PEDIATRICÅ - medica.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

124 REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVII, NR. 2, AN 2008<br />

T<strong>ro</strong>mbocitopeniile<br />

T<strong>ro</strong>bocitopeniile sunt cele mai frecvente citopenii<br />

<st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentoase. Un mecanism imuno-alergic<br />

pare cel mai frecvent în cauzå, cu toate cå în practicå,<br />

p<strong>ro</strong>ba este dificil de adus. T<strong>ro</strong>mbocitopenia se<br />

„reparå“ într-o perioadå de 10 zile dupå oprirea <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentului<br />

responsabil (chininå, chindinå ¿i<br />

deriva¡ii såi, sulfamide, aspirinå, PAS, fenotiazine).<br />

Un mecanism toxic poate, de asemenea, så intre în<br />

discu¡ie în unele t<strong>ro</strong>mbocitopenii dupå administrarea<br />

de sulfamide, antibiotice (streptomicinå), analgezice<br />

¿i antalgice (amidopirinå, fenacetinå).<br />

Accidentele hemoragice<br />

În afarå de t<strong>ro</strong>mbocitopenie, existå cel pu¡in douå<br />

tipuri de accidente hemoragice de origine <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentoaså:<br />

1) accidente legate de administrarea de aspirinå<br />

(inhibitor al agregårii plachetare)<br />

2) accidente legate de ac¡iunea unui <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>ment<br />

asociat unui tratament anticoagulant, de altfel<br />

bine condus: antibioterapie oralå ce diminueazå<br />

p<strong>ro</strong>ducerea digestivå, bacterianå, de vitamina K;<br />

fenilbutazona, ce deplaseazå <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentul de<br />

albumina „purtåtoare”; allopurinolul ce diminueazå<br />

catabolismul <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentului. Aspirina dubleazå,<br />

prin ac¡iunea sa asupra t<strong>ro</strong>mbocitelor,<br />

riscul hemoragic p<strong>ro</strong>priu <st<strong>ro</strong>ng>medica</st<strong>ro</strong>ng>mentului.<br />

Methemoglobinemiile<br />

Molecula de methemoglobinå este incapabilå de<br />

a fixa oxigenul. Clinic, methemoglobinemia se exprimå<br />

sub forma unei cianoze tip ardezie, fårå<br />

semne de insuficien¡å cardiorespiratorie; aceastå cianozå<br />

este prezentå de la na¿tere, când methemoglobinemia<br />

este secundarå unei hemoglobine anormale<br />

(grupå de hemoglobine M) sau unui deficit<br />

enzimatic (absen¡a de diaforazå); apari¡ia sa în unele<br />

condi¡ii patologice sugereazå ipoteza unei methemoglobinemii<br />

toxice.<br />

Substan¡ele methemoglobinizante sunt nitra¡ii,<br />

nitri¡ii (sau apele poluate cu aceste p<strong>ro</strong>duse), clora-<br />

¡ii, quinolonele.<br />

Medicamentele ce con¡in aceste substan¡e sunt<br />

coloran¡ii anilinei, sulfamidele, acetanilida, fenacetina,<br />

subnitratul de bismut ¿i clorura de potasiu.<br />

Flora bacterianå nitrifiantå responsabilå de diareele<br />

infec¡ioase este, de asemenea, o cauzå de methemoglobinemie.<br />

Formele clinice de methemoglobinemie<br />

sunt corelate cu gradul intoxica¡iei; semnele<br />

de anoxie apar la concentra¡ii peste 30%. Formele<br />

toxice de methemoglobinemie råspund rapid la<br />

injec¡ia de 2 mg/Kg de albastru de metilen ¿i mai<br />

lent la acidul ascorbic, oral sau intravenos.<br />

B. <st<strong>ro</strong>ng>ASPECTE</st<strong>ro</strong>ng> PATOLOGICE PE APARATE<br />

ªI SISTEME<br />

Maladiile hepatice<br />

Hepatitele virale<br />

Hepatita viralå se asociazå obi¿nuit cu leucopenie,<br />

t<strong>ro</strong>mbocitopenie ¿i uneori cu sind<strong>ro</strong>m mononucleozic;<br />

tulburårile hemostazei sunt constante. În<br />

forma comunå, scåderea factorilor II, VII, IX ¿i X<br />

în jurul a 50-30% traduce insuficien¡a hepatocelularå,<br />

manifestarea cea mai precoce. În forma gravå,<br />

hepatita viralå este la originea unor tulburåri mai<br />

severe ¿i mai extinse: pråbu¿irea factorilor II, VII,<br />

IX, X, scåderea factorului V, a fibrinogenului, t<strong>ro</strong>mbocitopenie<br />

accentuatå, semne martor ale unei coagulåri<br />

intravasculare diseminate (CID), contraindicând<br />

injec¡ia frac¡iunii PPSB.<br />

Colestaza<br />

Un obstacol în evacuarea bilei în tubul digestiv<br />

se complicå totdeauna cu un deficit de absorb¡ie al<br />

vitaminei K, vitaminå liposolubilå. Factorii din grupa<br />

p<strong>ro</strong>t<strong>ro</strong>mbinei (II, VII, IX, X) sunt diminua¡i<br />

(alungirea timpului Quick) dar „urcå“ fire¿te dupå<br />

injec¡ia parenteralå de vitamina K (testul Koller).<br />

Ci<strong>ro</strong>za hepaticå<br />

Episod avansat a nume<strong>ro</strong>ase afec¡iuni hepatice<br />

ale copilului, ci<strong>ro</strong>za hepaticå se înso¡e¿te frecvent<br />

de anemie, care poate fi datoratå mai multor mecanisme<br />

(hemodilu¡ie, hemoragii, hiperhemolizå, caren¡å<br />

în acid folic, hipersplenism) a cå<strong>ro</strong>r analizå<br />

trebuie så ghideze tratamentul.<br />

Hipersplenismul este cu atât mai p<strong>ro</strong>babil cu cât<br />

la anemie se asociazå neut<strong>ro</strong>penia ¿i t<strong>ro</strong>mbocitopenia.<br />

Tulburårile de hemostazå sunt obi¿nuite în<br />

cursul ci<strong>ro</strong>zei: deficit în factorii II, V, VII, IX ¿i X,<br />

t<strong>ro</strong>mbocitopenie, alungirea timpului de t<strong>ro</strong>mbinå,<br />

mårturie a unei anomalii a formårii fibrinei.<br />

• Maladiile tubului digestiv<br />

Tubul digestiv ¿i anexele sale asigurå absorb¡ia<br />

elementelor necesare formårii celulelor sanguine ¿i<br />

sintezei p<strong>ro</strong>teinelor coagulårii.<br />

Orice caren¡å de aport (malnutri¡ie sau subnutri¡ie)<br />

sau orie tulburare a absorb¡iei nutrimentelor<br />

se complicå cu anomalii hematologice.<br />

Anemiile megaloblastice au frecvent o cauzå<br />

digestivå: at<strong>ro</strong>fia vilozitarå a intestinului sub¡ire,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!