Rev. Rom de STOMATOLOGIE nr.1 - 2007.p65 - medica.ro

REZUMATELE LUCRÅRILOR 

CONFERINºEI COMUNE 

DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> SRS-GAO 

SISTEMUL SANITAR, ÎNCOTRO? 

Prof. Univ. Dr. Sorin Oprescu 

UMF „Carol Davila“, Bucure¿ti 

TEHNICA MINIM INVAZIVÅ ÎN REABILITAREA 

ESTETICÅ A INCISIVILOR SUPERIORI CU 

AJUTORUL MICROSCOPULUI DENTAR 

Dr. Enrico Manca 

Practician privat, Cagliari, Italia 

Conf. Univ. Dr. Marian V. Constantinescu 


Rezumat 

Autorii prezintå posibilitå¡ile tehnicii minim 

invazive în reabilitarea esteticå a incisivilor superiori 

cu ajutorul microscopului <strong>de</strong>ntar. 

Se discutå cazul unei femei în vârstå <strong>de</strong> 44 <strong>de</strong> 

ani cu probleme estetice la 1.2-2.2 cauzate <strong>de</strong> o 

terapie proteticå necorespunzåtoare. 

Se prezintå ¿i se ilustreazå faze diferite <strong>de</strong> tratament 

<strong>de</strong> la prepararea din¡ilor pânå la restaurarea 

finalå. 

Prepararea din¡ilor cu ajutorul microscopului 

<strong>de</strong>ntar asigurå o mare precizie, påstreazå integritatea 

parodontalå ¿i conferå un rezultat estetic 

natural. Reabilitarea esteticå a incisivilor superiori 

se realizeazå cu ajutorul coroanelor ceramoceramice. 

Evaluarea terapiei protetice instituite, la un 

an ¿i doi ani, confirmå rezultatul estetic. 

Cuvinte cheie: tehnica minim invazivå, esteticå 

<strong>de</strong>ntarå, reabilitare oralå, preparare chamfer modificatå, 

microscop <strong>de</strong>ntar. 

MINIMALLY INVASIVE TECHNIQUE IN 

ESTHETIC REHABILITATION OF THE UPPER 

INCISORS WITH THE HELP OF THE 

OPERATING MICROSCOPE 

Enrico Manca, MD 

private practitioner in Cagliari, Italia 

Marian V. Constantinescu, MD, PhD 

UMF „Carol Davila“, Bucharest 

REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOL. LIII, NR. 1, AN 2007 11 

2 

Abstract 

The authors present possibilities of the minimally 

invasive technique in esthetic rehabilitation 

of upper incisors with the help of the operating 

microscope. 

The case of a 44 years old woman with a serious 

esthetic problem, in area 12-22, caused by 

inappropriate prosthetic therapies is examined. 

Through the various phases of the treatment the 

techniques of <strong>de</strong>ntal preparation and reconstruction 

are shown. 

Such techniques, performed with the microscope, 

allow top obtain a high level of a precision 

preserving the integrity of the gingival tissue as 

guarantee of an extremely natural esthetic result. The 

esthetic rehabilitation concerning the upper frontal 

elements is finalized with whole ceramic crowns. 

Later examinations, after one and two years, of the 

obtained and kept result are also shown. 

Key words: minimally invasive technique, 

esthetic <strong>de</strong>ntistry, oral rehabilitation, modified 

chamfer preparation, <strong>de</strong>ntal microscope. 

LEZIUNI CERVICALE NECARIOASE 

Conf. Univ. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, 

Prof. Univ. Dr. Valeriu Cherlea, 

ªef Lucr. Dr. Anna-Maria Pangicå 

Facultatea <strong>de</strong> Medicinå Dentarå 

„Titu Maiorescu“, Bucure¿ti 

Rezumat 

Pier<strong>de</strong>rea ¡esuturilor dure <strong>de</strong>ntare din zona cervicalå 

are o etiologie plurifactorialå. 

Scopul acestui studiu este <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina factorii 

cauzali care produc leziunile cervicale necarioase 

precum ¿i conduita terapeuticå corelatå cu aspectul 

clinic. 

Material ¿i metodå 

Studiul stabile¿te cå eroziunea ¿i abrazia reprezintå 

cauze ale leziunilor cervicale necarioase ¿i

12 REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOL. LIII, NR. 1, AN 2007 

mai recent, abfrac¡ia produså <strong>de</strong> trauma ocluzalå, 

care produce flexiuni în dinte la nivel cervical. 

Discu¡ii 

Lucrarea prezintå factorii care <strong>de</strong>terminå producerea 

eroziunii ¿i abraziei (stilul mo<strong>de</strong>rn <strong>de</strong> 

via¡å) ¿i abfrac¡iei cu prezentarea unor cazuri clinice 

semnificative. 

Sunt prezentate solu¡iile terapeutice indicate în 

func¡ie <strong>de</strong> forma etiologicå, cu <strong>de</strong>scrierea timpilor 

operatori ¿i materialele <strong>de</strong> restaurare folosite precum 

¿i exemplificarea lor întro cazuisticå reprezentativå. 

Concluzii 

Leziunile cervicale necarioase reprezintå o patologie 

frecventå fiind <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> stilul mo<strong>de</strong>rn 

<strong>de</strong> via¡å. Dacå tratamentul se efectueazå precoce 

se evitå apari¡ia complica¡iilor reprezentate <strong>de</strong> 

modificåri estetice ¿i durere. 

CERVICAL NON-CARIOUS LESIONS 

Cornelia Bîcle¿anu, MD, PhD 

Valeriu Cherlea, MD, PhD 

Anna-Maria Pangicå, MD, Assist. Prof. 

Faculty of Dental Medicine, 

„Titu Maiorescu“ University, Bucharest 

Abstract 

Loss of <strong>de</strong>ntine at the buccal cervical region of 

teeth has a multifactorial aetiology. 

The purpose of this paper is to <strong>de</strong>termine the 

factors that cause the non-carious cervical lesions 

and the proper therapy for each clinical case. 

Material and method 

The paper <strong>de</strong>termines that the erosion and the 

abrasion are causes of the non-carious cervical 

lesions. Recent studies have shown that the abfraction 

caused by the oclusal trauma may induce teeth 

flexions at the cervical level. 

Discussions 

The paper <strong>de</strong>scribes the factors that cause erosion, 

abrasion (the mo<strong>de</strong>rn lifestyle) and also 

abfraction and presents some significant clinical 

cases. 

The clinical treatments are presented according 

to the aetiological form, the restauration materials 

and the operating times are <strong>de</strong>scribed and they 

are illustrated through several representative cases. 

Conclusions 

Non-carious cervical lesions are a very common 

pathology being caused by the mo<strong>de</strong>rn lifestyle. 

If treatment is applied in due time, complications 

such as aesthetic changes and pain may be avoi<strong>de</strong>d. 

UNELE OBSERVAºII PRIVIND ATITUDINEA 

TERAPEUTICÅ ÎN CARIILE SIMPLE 

PROFUNDE 

Prof. Univ. Dr. Valeriu Cherlea, 

Conf. Univ. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, 

ªef Lucr. Dr. Anna-Maria Pangica, 

Asist. Univ. Dr. Atena Tånåse, 

Prep. Univ. Dr. Dana Stancu 

Facultatea <strong>de</strong> Medicinå Dentarå, 

Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti 

La cariile simple cu cavitå¡i profun<strong>de</strong>, remanenta 

bacteriilor pioniere în <strong>de</strong>ntinå poate fi combåtutå 

prin diferite mijloace. 

Hidroxidul <strong>de</strong> calciu, mult utilizat în tratamentul 

plågii <strong>de</strong>ntinare, are în afara efectului neo<strong>de</strong>ntinogenetic 

¿i un efect antiseptic, care este evi<strong>de</strong>n¡iat 

<strong>de</strong> autori prin cercetåri clinice ¿i microbiologice 

SOME OBSERVATIONS REGARDING 

THERAPEUTIC ATTITUDE IN SIMPLE DECAY 

WITH DEEP CAVITIES 


Cornelia Bicleseanu, MD, PhD 

Anna-Maria Pangica, MD, Assist. Prof. 

Atena Tånåse, MD, Assist. Prof. 

Dana Stancu, MD 



In simple <strong>de</strong>cay with <strong>de</strong>ep cavities, we could 

fight against the presence of the firts initial 

bacteries in to the <strong>de</strong>ntine, with diferent methods. 

Calcium hidroxy<strong>de</strong>, so much used in treatment 

of the <strong>de</strong>ntine plague, besi<strong>de</strong>s neo<strong>de</strong>ntinogenetics 

efect, is a good antiseptic, which is often 

revelead by many authors in their clinil and microbiological 

researchs. 

ERORI CORECTATE LA REPROTEZAREA 

EDENTATULUI TOTAL 

Prof. Univ. Dr. Mihaela Påuna, 

Asist. Univ. Dr. Simona Ariton, 

Asist. Univ. Dr. George Mihai 


Catedra <strong>de</strong> Proteticå Dentarå Mobilå, 

UMF „Carol Davila“, Bucure¿ti

REVISTA ROMÂNÅ DE <strong>STOMATOLOGIE</strong> – VOL. LIII, NR. 1, AN 2007 

Prezentare <strong>de</strong> caz 

Reprotezarea e<strong>de</strong>ntatului total este o provocare 

<strong>de</strong> a evita gre¿elile vechii protezåri ¿i, în acela¿i 

timp, <strong>de</strong> a specula la maxim atât caracteristicile 

anatomice ale câmpului protetic cât ¿i poten¡ialul 

adaptativ al pacientului. 

În cazurile dificile proteticianul trebuie så dispunå 

atât <strong>de</strong> datele culese printr-un examen clinic 

minu¡ios cât ¿i <strong>de</strong> aportul examenelor paraclinice. 

Analiza cefalometricå a avut ini¡ial aplica¡ii 

clinice prepon<strong>de</strong>rent în ortodon¡ie, ulterior fiind 

utilizatå <strong>de</strong> unii autori în reconstruc¡ia proteticå a 

structurilor <strong>de</strong>ntare pierdute dar ¿i ca instrument 

<strong>de</strong> diagnostic ¿i evaluare a restaurårii protetice. În 

cazul prezentat analiza cefalometricå a fost utilizatå 

pentru verificarea obiectivå a rezultatelor protezårii. 

UTILIZAREA PROTEZEI DE DIAGNOSTIC ÎN 

EDENTAºIA PARºIALÅ 

Prof. Univ. Dr. Mihaela Påuna, 

Asist. Univ. Dr. Oana-Cella Andrei, 

Asist. Univ. Dr. Gabriela Haghieac 


Catedra <strong>de</strong> Proteticå Dentarå Mobilå, 


Prezentare <strong>de</strong> caz 

De¿i protezele par¡iale acrilice sunt consi<strong>de</strong>rate 

<strong>de</strong> majoritatea autorilor „proteze sociale“, sunt numeroase 

situa¡iile clinice în care se impune o protezare 

provizorie atunci când se preconizeazå cå 

durata <strong>de</strong> via¡å a protezei va fi relativ scurtå. În 

aceste condi¡ii nu se justificå utilizarea unei proteze 

par¡iale scheletate din cauza costurilor ridicate pe 

care le presupune realizarea structurii metalice. 

Proteza acrilicå <strong>de</strong> diagnostic (proteza interim) 

este o protezå cu ajutorul cåreia se poate stabili 

planul <strong>de</strong>finitiv <strong>de</strong> tratament în cazurile dificile. 

În cazul prezentat o astfel <strong>de</strong> protezå a fost aplicatå 

pentru a testa dacå pacienta tolereazå o înål¡are 

<strong>de</strong> ocluzie necesarå restaurårii <strong>de</strong>finitive ¿i pentru 

a tatona posibilitå¡ile <strong>de</strong> utilizare a bre¿elor e<strong>de</strong>ntate 

prin reîmpår¡irea spa¡iului. 

POSIBILITÅºI DE UTILIZARE A ULTIMILOR 

DINºI RESTANºI ÎN EDENTAºIA SUBTOTALÅ 

Asist. Univ. Dr. Oana-Cella Andrei 

Catedra <strong>de</strong> Proteticå Mobilå, 


Tehn. Dent. Bogdan Dobrin 

Laborator privat 

13 

Rezumat 

Påstrarea ultimilor din¡i sånåto¿i ai pacien¡ilor 

e<strong>de</strong>nta¡i subtotal este o atitudine terapeuticå <strong>de</strong> 

elec¡ie având în ve<strong>de</strong>re dificultå¡ile <strong>de</strong> adaptare 

ale acestora cu proteza totalå. Chiar în situa¡ia în 

care ace¿ti din¡i nu sunt utiliza¡i pentru men¡inerea 

supraprotezei totale, pacientul beneficiazå <strong>de</strong> un 

volum osos aflat în jurul dintelui restant ¿i care 

este important în ceea ce prive¿te sprijinul ¿i stabilizarea 

acesteia. 

Din¡ii restan¡i pot fi utiliza¡i ¿i pentru a cre¿te 

men¡inerea supraprotezei totale, prin aplicarea diferitelor 

tipuri <strong>de</strong> sisteme speciale în func¡ie <strong>de</strong> 

situa¡ia clinicå a dintelui stâlp, <strong>de</strong> spa¡iul vertical 

¿i vestibulo-oral disponibil, <strong>de</strong> pregåtirea medicului 

¿i a tehnicianului ¿i <strong>de</strong> posibilitå¡ile financiare 

ale pacientului. 

RECONSTRUCºIA PROTETICÅ ORO-MAXILO- 

FACIALÅ 

Dr. Elena Latcan 

Centrul Medical Prain Bucure¿ti „Pentru 

redarea auzului ¿i înfå¡i¿årii normale“ 

Lucrarea prezintå experien¡a proprie <strong>de</strong> reconstruc¡ie 

proteticå oro-maxilo-facialå (epiteze ¿i 

endoproteze din silicon) pe o perioadå <strong>de</strong> 9 ani 

(1997-2006) pe un lot <strong>de</strong> 315 <strong>de</strong> pacien¡i. 

Reconstruc¡ia proteticå oro-maxilo-facialå, specialitate 

nouå în ¡ara noastrå, se adreseazå rezolvårii 

pier<strong>de</strong>rilor mari <strong>de</strong> substan¡å în caz <strong>de</strong> malforma¡ii 

congenitale, interven¡ii chirurgicale (tumori 

benigne, cancer), acci<strong>de</strong>nte, arsuri, colagenoze 

(sindrom <strong>Rom</strong>berg, sclero<strong>de</strong>rmie), paralizie facialå, 

când prin tratament chirurugical obi¿nuit – 

chirurgie generalå, chirurgie plasticå, oro-maxilofacialå, 

ORL, nu pot fi rezolvate cu meto<strong>de</strong>le specifice 

ale acestora. Conform datelor ce le <strong>de</strong>¡inem 

<strong>de</strong> la Centrul Na¡ional <strong>de</strong> calcul ¿i statisticå <strong>medica</strong>lå, 

în anul 2006, s-au înregistrat, ca ¿i în literatura 

<strong>de</strong> specialitate interna¡ionalå: 

– 40% anomalii congenitale cranio-faciale ¿i 

malforma¡ii ale urechii, 

– 35% tumori cranio-faciale – buza, cavitate 

bucalå, faringe, ochi ¿i anexe, piramida nazalå, 

maxilar mandibulå, urechi ¿i creier, 

oase ale masivului facial ¿i articula¡ii, piele 

¿i ¡esuturi moi, dintr-un total <strong>de</strong> 28.485 tumori 

maligne sau 37.829 tumori ale întregului 

organism, maligne ¿i benigne. 

– Mutilåri ale fe¡ei prin acci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> circula¡ie, 

muncå ¿i casnice (agresiuni interumane), 

arsuri.


Prin tehnica folositå, utilizând metilmetracrilat 

sau silicon, practic orice parte a corpului omenesc 

poate fi reconstruitå, fårå contraindica¡ii <strong>de</strong> sex 

sau vârstå, ob¡inându-se proteze (epiteze sau endoproteze) 

u¿oare, bine tolerate, cu flexibilitate corespunzåtoare, 

colorate sintetic, cu o integrare perfectå 

în arhitectura regiunii respective fåcând-o 

greu observabilå datoritå acoperirii cu piele proteticå 

asemånåtoare celei naturale sau råmânând 

în corp toatå via¡a în cazul celor implantabile. Protezele 

se fixeazå printr-un bioa<strong>de</strong>ziv nonalergic 

sau prin implante <strong>de</strong> titaniu, minimagne¡i (proce<strong>de</strong>ul 

<strong>de</strong> osteointegrare, metoda BranemarK). 

Rol estetic, func¡ional ¿i sociologic, cu implica¡ii 

psihologice mari pentru o altå calitate a vie¡ii. 

Cuvinte cheie: reconstruc¡ie proteticå, malforma¡ii 

congenitale, silicon implantabil, epiteze, 

endoproteze, bioa<strong>de</strong>ziv, implante ¿i minimagne¡i 

<strong>de</strong> titaniu, osteointegrare-metoda BranemarK. 

MAXILLO-FACIAL PROSTHETIC 

REHABILITATION 

Elena Latcan Md, PhD 

Prosthetic Cranio Facial and Body 

Rehabilitation, Medical Center „Prain“ 

Ltd. – For a normal hearing, facial and body 

rehabilitation 

The author presents her experience over a 

period of eight years (1997-2006) regarding a 

cohort of 315 patients. 

In an extensive loss of tissues resulted from 

congenital malfomations (maxilar and madibular 

malformations, micro retrognatie, micro stoma), 

collagenosis (sclero<strong>de</strong>rmie, <strong>Rom</strong>berg Sindrome), 

traffic and work acci<strong>de</strong>nt, post surgical (cancer 

and facial nerve paralyze), when usual surgical 

procedures fail to establish the normal look of the 

patient silicone epitheses and endoprosthetic reconstruction 

(rehabilitation) intervenes. 

Using a specific technique and materials like: 

silicon elastomer, the resulted endoprostheses replaces 

and creates the aesthetic and a normal anatomy 

of the specified region, tolerated very well, 

elastic and non-allergic and with a perfect acceptation 

from the body all the life. 

Keywords: prosthetic rehabilitation, congenital 

malformation, elastomer and implantable silicon, epitheses, 

endoprostheses, bio-adhesive, titanium implants, 

magnets, osteointegrated system BranemarK. 

ASPECTE CLINICE PRIVIND UTILIZAREA 

SISTEMELOR PE CULISE ÎN EDENTAºIA DE 

CLASA I KENNEDY ÎN TRATAMENTUL CU 

PROTEZE SCHELETATE 

ªef Lucr. Dr. Tudor Ionescu, 

ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa 


„Titu Maiorescu“, Bucure¿ti 

Rezumat 

Utilizarea sistemelor <strong>de</strong> culise în e<strong>de</strong>nta¡ia <strong>de</strong> 

clasa I Kennedy, tratatå cu proteze scheletate, prezintå 

anumite particularitå¡i. În evaluarea <strong>de</strong>zavantajelor 

sistemelor <strong>de</strong> culisare practicianul trebuie 

så aibå în ve<strong>de</strong>re efectul nociv <strong>de</strong> „extensie distalå“ 

pe care poate så-l aibå asupra din¡ilor restan¡i. Pentru 

a preveni apari¡ia acestui efect nociv ¿i a diminua 

uzura prematurå a culiselor este necesar ca protezele 

så fie concepute ¿i realizate cu elemente care 

så asigure sprijin parodontal, stabilizarea protezei, 

dar mai ales efectul contra basculant. 

CLINICAL ASPECTS REGARDING 

ATTACHMENTS IN KENNEDY 1ST CLASS 

EDENTULOUS PATIENTS IN THE TREATMENT 

WITH SKELETAL PROSTHESIS 

Tudor Ionescu, MD, Assist. Prof. 

Elena-Gabriela Despa, MD, Assist. Prof. 



Abstract 

There are many peculiarities in using attachments 

for Kennedy 1 class e<strong>de</strong>ntulous patients. 

The major disadvantage is the cantilever effect. 

To prevent this is necessary to <strong>de</strong>sign the framework 

prosthesis with special body parts to assure 

reliance and stability. 

ROLUL STABILOMETRIEI ÎN DEPISTAREA 

UNOR PATOLOGII OCLUZALE 

ªef Lucr. Dr. Liana Stanciu, 



Dr. ªtefan Tiron 

Clinicå privatå „Dr. Tiron“ 

Rezumat 

Posturologia este o ¿tiin¡å, care se ocupå <strong>de</strong> 

studiul diverselor sisteme, aparate ale corpului, ce 

intervin în reglarea posturii. 

Este o ¿tiin¡å pluridisciplinarå care angreneazå 

ca discipline: stomatologia, podologia (ortopedia), 

oftalmologia, ORL, neurologia, recuperarea neuromuscularå 

etc.


Una din meto<strong>de</strong>le utilizate în posturologie este 

stabilometria computerizatå. 

Acet test se realizeazå comparativ pentru a se 

studia efectele pozitive sau negative ale unor 

captori asupra organismului. 

Un captor extrem <strong>de</strong> important este aparatul 

<strong>de</strong>nto-maxilar. 

Se încearcå paraleleismul dintre informa¡iile 

ob¡inute prin stabilometrie comparativ cu testele 

(cu gura închiså, cu gura <strong>de</strong>schiså, pozi¡ia cap la 

cap, lateralitate dreapta ¿i stânga) ¿i examenul 

clinic clasic <strong>de</strong> evaluare ocluzalå. Scopul este acela 

<strong>de</strong> a se <strong>de</strong>monstra cå se poate face un screening al 

problemelor ocluzale în orice cabinet <strong>medica</strong>l dotat 

cu aparaturå minim necesarå. 

REABILITAREA COMPLEXÅ CONJUNCTÅ A 

UNUI CAZ DE BRUXISM EXTREM 

Dr. Radu Baston, Dr. Cristina Ilea-Peltecu, 

Dr. Mihaela Gaspar, 

Tehn. Dent. Cristina Costea, 

Tehn. Dent. ªtefan Costea 

Peltecu Medical SRL, Bucure¿ti, Str. Mihail 

Ivanovici Glinka, Nr. 1, Sector 2, 

Telefon cabinet: 230 71 27 sau 

Mobil Dr. Radu Baston 0740 594 463 

Rezumat 

Scopul lucrårii: prezentarea unei reabilitåri conjuncte 

pe implanturi ¿i din¡i naturali cu modficarea 

D.V.O. în condi¡ii <strong>de</strong> cabinet. 

Materialul folosit 

Documenta¡ia clinicå ¿i paraclinicå completå a 

cazului din anii 2006-2007. 

Metoda 

Prezentare clasicå <strong>de</strong> caz clinic. 

Acest caz a fost documentat în amånunt prospectiv 

cu inten¡ia <strong>de</strong> a arata modul în care respectarea 

unei succesiuni logice <strong>de</strong> la diagnostic la 

tratament parodontal, chirurgical, rebilitare temporarå 

¿i <strong>de</strong>finitivå a condus la un rezultat estetic 

¿i func¡ional bun. Mijloacele <strong>de</strong> diagnostic ¿i <strong>de</strong> 

tratament aplicate au fost cele uzuale pentru un 

cabinet particular. Gre¿elile ¿i problemele aparute 

în cursul tratamentului au fost i<strong>de</strong>ntificate ¿i corectate 

pe parcurs pentru a ob¡ine un succes pe 

termen lung. 

Concluzii 

Numai un diagnostic ¿i un plan <strong>de</strong> tratament 

corect poate asigura suprastructuri conjuncte atât 

pe din¡i naturali cât ¿i implantoportate estetice ¿i 

15 

func¡ionale pe termen lung. Logica proteticå ¿i 

ocluzalå ghi<strong>de</strong>azå numårul ¿i pozi¡ionarea implanturilor. 

Ca ¿i în protetica pe din¡ii naturali, în 

protetica pe implanturi gre¿elile trebuie i<strong>de</strong>ntificate, 

analizate ¿i înlåturate într-o etapå cât mai incipientå 

a tratamentului. Lucrul fårå articulator individual 

este posibil, dar transferå practicianului toatå 

responsabilitarea ajustårii ocluzale. 

„IL RIPRISTINO ESTETICO ANTERO 

SUPERIORE“ 

„NUOVE TECNOLOGIE CON METODICHE 

CONSOLIDATE“ 

„Esthetic in the upper-front region“ 

„New technologies conbined with handcraft 

ability“ 

Dr. Carlo Bruscagin, Od. Maurizio Gonella 

CV – Dr. Carlo Bruscagin 

• Laureato in Medicina e Chirurgia presso 

l’Università di Torino, si è specializzato con lo<strong>de</strong> in 

Odontostomatologia presso l’Università di Torino. 

• Past specialista ambulatoriale all’Ospedale 

Cottolengo di Torino. 

• Past presi<strong>de</strong>nte ANDI Torino. 

• Presi<strong>de</strong>nte SIRTA (Società Italiana Ricerca e 

Terapia Alitosi. 

• Vice presi<strong>de</strong>nte GAO (Gruppo Aggiornamento 

Odontoiatrico). 

• Associato ANDI (Associazione Nazionale Dentisti 

Italiani). 

• Associato SIPMO (Società Italiana Patologia e 

Medicina Orale). 

• Dal 1990 ha svolto diversi incarichi nel consiglio 

<strong>de</strong>ll’Ordine <strong>de</strong>i Medici Chirurghi e Commissione 

Odonatoiatri <strong>de</strong>ll’Ordine di Medici Chirurghi e 

Odontoiatri di Torino. 

• Libero Professionista in Torino, impegnato 

soprattutto in campo protesico. 

Abstract 

L’attuale contesto sociale e culturale è estremamente 

attento a tutto ciò che esprime salute e 

bellezza. L’estetica <strong>de</strong>i <strong>de</strong>nti anteriori rappresenta 

per i nostri pazienti un obiettivo importante in 

quest’ambito. 

Con una corretta pianificazione, nuove tecnologie 

CAD-CAM, consentono una riduzione o eliminazione 

di metalli antiestetici. 

Sommando nuove tecnologie con consolidate 

metodiche di ceramizzazione additiva è possibile 

raggiungere eccezionali risultati estetici in grado di 

soddisfare anche il più esigente <strong>de</strong>i nostri pazienti. 

„LA RIABILITAZIONE ORTODONTICA E 

PROTESICA DEI PAZIENTI CON 

DISFUNZIONE DELL’APPARATO 

MASTICATORIO“


„Orthodontic and prosthetic rehabilitation in 

disfunctional patients“ 

Dr. Ugo Capurso 

CV – Dr. Ugo Capurso 

• Laureato in Medicina e Chirurgia e specializzato in 

Odontostomatologia presso l’Università di Torino, 

città dove vive e esercita, occupandosi 

esclusivamente di riabilitazione orale ed in 

particolare <strong>de</strong>lla terapia <strong>de</strong>lle patologie 

disfunzionali <strong>de</strong>ll’apparato masticatorio. 

• Ha avuto incarichi ufficiali di insegnamento nel 

campo <strong>de</strong>lla Gnatologia, <strong>de</strong>lla Protesi e 

<strong>de</strong>ll’Ortodonzia presso le Università di Torino, 

Ferrara, Cagliari, Napoli, Bologna, Perugia. 

• E’ membro come socio ordinario di prestigiose 

associazioni odontoiatriche fra cui l’American 

Equilibration Society (A.E.S.); la società italiana di 

Ortodontia (S.I.D.O.) di cui à stato Direttore 

responsabile <strong>de</strong>lla rivista ufficiale 

„Ortognatodonzia Italiana“; l’Associazione Italiana 

di Gnatologia (A.I.G.); il Gruppo torinese din 

Aggiornamento Odontoiatrico (G.A.O.) di cui past 

presi<strong>de</strong>nte e attuale vice-presi<strong>de</strong>nte; è inoltre 

yellow <strong>de</strong>ll’International College of Dentistis 

(F.I.C.D.). 

• Relatore abituale di congressi nazionali e 

internazionali, docente in Corsi Universitari di 

Aggiornamento e Perfezionamento, è autore di 

oltre 400 pubblicazioni scientifiche e di alcuni libri 

di ortodontia e di Gnatologia. 

Abstract 

Nel paziente con disfuzione masticatoria, situazione 

ed eziologia squisitamente multifattoriale, 

la prima e fondamentale distinzione per programmare 

una terapia à la presenza e meno di una 

dislocazione mandibolare, rinforzata da una occlusione 

abituale incongura. 

Nella seconda evenienza, in genere su base 

piogena, ove la multifattorialità è ancora più evi<strong>de</strong>nte, 

le misure terapeutiche hanno come primo 

obiettivo il controllo <strong>de</strong>l dolore ed il rilassamento 

muscolare e come conclusione la stabilità occlusale. 

Nella prima condizione, in genere causa un 

effetto di problematiche intraarticolari, si ha invece 

una ormai mancata coinci<strong>de</strong>nza fra posizione 

strutturale e posizione funzionale correta: questo 

impone l’esigenza di conferire al paziente un nuovo 

rapporto interbasale che consenta il ripristino 

di una dinamica articolare accettabile con equilibrata 

attività muscolare bilaterale. 

E’ pertanto necessaria una fase preliminare ortopedica. 

„SINUS LIFT CON APPROCCIO CRESTALE: 

DIECI ANII DI FOLLOW-UP“ 

„Crestal sinus-lifting: a ten year follow-up“ 

Dr. Antonio Norcia 

CV – Dr. Antonio Norcia 

• Laureato in Francia in Odontostomatologia ed in 

Italia in Odontoiatria e Protesi Dentaria. 

• Alliveo <strong>de</strong>ll’U.F.R. <strong>de</strong> Stomatologie et Chirurgie 

Maxillo-Faciale Università Paris VI. 

• Diploma Universitario di riabilitazione Orale 

Protesica e Implantologica. 

• Postgraduate New York University. 

• Socio <strong>de</strong>lla A.A.I.D. (American Acca<strong>de</strong>my of 

Implant Dentistry). 

• Socio <strong>de</strong>ll’E.U.C.I.D. (European Union of Clinicians 

in Implant Dentistry). 

• Libero Professionista in Torino, <strong>de</strong>dicandosi 

prevalentemente alla Chirurgia Rigenerativa e 

Implantare. 

Abstract 

La relazione, dopo una breve premessa di anatomia, 

indicazioni e valutazioni pre-operatorie, 

<strong>de</strong>scrive una chirurgia semplificata e minimamente 

invasive, con approccia crestale, che permette 

il rialzo <strong>de</strong>lla membrane <strong>de</strong>l seno mascellare senza 

uso di osteotomi. 

PROTEZAREA EDENTAºIEI UNIDENTARE 

Dr. Eugenia Ro¿ca 

Clinicå privatå, Torino, Italia 

E<strong>de</strong>nta¡ia uni<strong>de</strong>ntarå apare cu frecven¡å mare 

chiar ¿i în ¡årile cu un nivel bun al serviciului <strong>de</strong> 

medicinå <strong>de</strong>ntarå 

Ca prima e<strong>de</strong>nta¡ie, ridicå dificultå¡i atât <strong>de</strong> alegere 

a meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tratament cât ¿i în ceea ce prive¿te 

acceptarea solu¡iei <strong>de</strong> cåtre pacient. 

Solu¡iile terapeutice potrivite variazå la puntea 

clasicå sau colatå la aplicarea <strong>de</strong> implant sau 

închi<strong>de</strong>rea ortodonticå a spa¡iului. 

Alegerea unei meto<strong>de</strong> trebuie så ¡inå cont <strong>de</strong> 

particularitå¡ile cazului si <strong>de</strong> posibilitå¡ile 

medicului. 

Substituirea dintelui singur este în esen¡å o provocare 

cu elemente specifice <strong>de</strong> dificultate în calea 

ob¡inerii unui rezultat perfect. 

UNELE ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA 

FLUORULUI PE CALE GENERALÅ, ÎN 

PROFILAXIA CARIEI DENTARE 

Conf. Univ. Dr. Livia Zarnea, 

ªef Lucr. Dr. Liana Stanciu 


Catedra <strong>de</strong> Proteticå Dentarå, 


Rezumat 

Autorii Conf. Dr. Livia Zarnea ¿i ªef Lucr. Dr. 

Liana Stanciu utilizeazå fluorul pe cale generalå 

în profilaxia cariei <strong>de</strong>ntare este din ce în ce mai


frecvent criticatå <strong>de</strong> unii stomatologi, dar mai ales 

<strong>de</strong> medicii pediatri. Cauzele invocate ar fi apari¡ia 

unor efecte secundare reprezentate <strong>de</strong> boli cum 

sunt: osteoporoza, <strong>de</strong> mutilarea aspectuluiu din- 

¡ilor, <strong>de</strong> influen¡a asupra func¡iei tiroidiene, dar ¿i 

<strong>de</strong> apari¡ia unor boli genetice cu este maladia 

Down. Analiza surselor care oferå astfel <strong>de</strong> informa¡ii 

evi<strong>de</strong>n¡iazå pentru aproape toate din ele, 

lipsa unor probe temeinice. 

În acest context argumentele pro ¿i contra trebuiesc 

foarte atent comparate pentru a permite 

concluzii foarte clare, privind utilizarea fluorului 

pe cale generalå, care så råmânå, totu¿i, cu o mare 

eficien¡å în reducerea cariei <strong>de</strong>ntare. 

Aceasta, <strong>de</strong>sigur, în contextul unor efecte nedorite, 

dar ¿i a dificultå¡ii <strong>de</strong> a ob¡ine o altå alternativå 

pe måsurå. 

SOME ASPECTS REGARDING THE USE OF 

FLUORINE ON A GENERAL WAY, IN THE 

PROPHILAXY OF DENTAL DECAY 

Livia Zarnea, MD, PhD 

Liana Stanciu, MD, Assist. Prof. 


Chair for Dental Prosthetics, 


Abstract 

The authors lecturer Dr. Liviu Zarnea and Dr. 

Liana Stanciu use fluorine in the prophilaxy of 

<strong>de</strong>ntal <strong>de</strong>cay which is more and more criticised 

by some <strong>de</strong>ntists but especially by pediatricians.The 

causes invoked would the appearance 

of some secodary effects represented by diseases 

like osteoporosis, mutilation ofthe teeth aspect, 

theinfluence on thyroid functions but also by the 

appearence of genetic diseases such as Down 

disease. The analisis of the sources that offer such 

information make evi<strong>de</strong>nt for most of all, the lack 

of strong evi<strong>de</strong>nce. In this context the pros and 

cons must be attentively compared to draw clear 

comclusions regarding the use of fluorine on a 

general way, which should remain efficiently in 

the reduction of <strong>de</strong>ntal <strong>de</strong>cay. 

Thia, of course in the context of unwished effects 

but also of the difficulty to obtain a similar alternative. 

DE LA COMPLICAºII LA INOVAºII ÎN 

IMPLANTOLOGIA DENTARÅ 

Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu 




Dr. Radu Baston, Dr. Cristina Ilea-Peltecu 

Peltecu Medical SRL, Bucure¿ti, 

Str. Mihail Ivanovici Glinka, Nr. 1, Sector 2, 

Telefon cabinet: 230 71 27; sau 

Mobil Dr. Radu Baston 0722 205 100 

17 

Rezumat 

A. Scopul lucrårii 

Prezentarea problemelor ¿i complica¡iilor din 

practica noastrå implantologicå ¿i rezolvarea lor. 

B. Materialul 

Folosit sunt exclusiv cazuri personale din perioada 

2003-2007. 

C. Metoda 

Conferin¡a este împår¡itå în 5 sec¡iuni: 

C,1. Gre¿eli <strong>de</strong> diagnostic radiologic 

C,2. Riscul calculat în alegerea planului <strong>de</strong> tratament 

C,3. Complica¡ii biologice 

C,4. Complica¡ii tehnice 

C,5. Eliminarea distorsiunilor amprentei pentru reabilitårile 

pluri<strong>de</strong>ntare implantoportate 

Prezentarea se concentreazå pe acele cazuri 

personale problematice un<strong>de</strong> gre¿elile au fost 

i<strong>de</strong>ntificate ¿i corectate în cursul tratamentului 

pentru a se ob¡ine o reabilitare implantoportatå cu 

scoring biomecanic bun ¿i ratå <strong>de</strong> succes înaltå pe 

termen lung. Prezentåm ¿i cazuri în care tot tratamentul 

sau numai unele faze <strong>de</strong> laborator au trebuit 

så fie refåcute. 

D. Concluzii 

Numai un diagnostic ¿i un plan <strong>de</strong> tratament 

corect poate asigura suprastructuri implantoportate 

func¡ionale pe termen lung. Logica proteticå ¿i 

ocluzalå ghi<strong>de</strong>azå numårul ¿i pozi¡ionarea implanturilor. 

Ca ¿i în protetica pe din¡ii naturali, în protetica 

pe implanturi gre¿elile trebuiesc i<strong>de</strong>ntificate, 

analizate ¿i înlåturate într-o etapå cât mai incipientå 

a tratamentului. Lucrul fårå articulator individual 

este posibil, dar transferå practicianului toatå responsabilitarea 

ajustårii ocluzale. 

DIFICULTÅºI ALE REABILITÅRII IMPLANTO- 

PROTETICE 

Asist. Univ. Dr. Drago¿ Epistatu 

CV – Drago¿ Epistatu 

• nåscut la 20.12.1970 în Bucure¿ti 

• absolvirea facultå¡ii UMF Carol Davila – Bucure¿ti 

în 1995


• promovarea concursului <strong>de</strong> preparator la catedra 

<strong>de</strong> „Proteticå <strong>de</strong>ntarå“ a UMF Carol Davila în 1996 

• medic specialist ortodont din 1999 

• asistent universitar din 2000 

• doctorand în 1998 

• medic primar <strong>de</strong> ortodon¡ie ¿i ortopedie 

<strong>de</strong>ntofacialå din 2004 

• doctor în medicinå <strong>de</strong>ntarå din 2005 

• absolvent a 12 cursuri na¡ionale ¿i interna¡ionale 

în domeniul implantologiei, proteticii, ortodon¡iei ¿i 

parodontologiei 

• autor a peste 15 <strong>de</strong> lucråri comunicate ¿i publicate 

în domeniul proteticii, implantologiei, a 

tratamentelor mixte ortodontico-protetice ¿i a 

cosmeticii <strong>de</strong>ntare 

• coautor a trei cår¡i <strong>de</strong> proteticå <strong>de</strong>ntarå ¿i cosmeticå 

<strong>de</strong>ntarå 

Rezumat 

Dificultå¡ile reabilitå¡ii implanto-protetice ¡in <strong>de</strong>: 

a. condi¡iile locale complicate <strong>de</strong> multe ori <strong>de</strong> 

afectåri ale ¡esutului osos 

b. diminuarea pânå la absen¡å a ofertei osoase 

c. probleme <strong>de</strong> cooperare cu pacientul 

Depå¿irea acestor dificultå¡i ¡ine <strong>de</strong> aplicarea 

unor tehnici chirurgicale corecte, <strong>de</strong> elaborarea ¿i 

respectarea tempoului terapeutic ¿i <strong>de</strong> controlarea 

rela¡iei medic-pacient. 

DIABETUL – FACTOR DE RISC ÎN BOALA 

PARODONTALÅ 

Dr. Liliana Osain, Dr. Carmen Georgescu, 

ªef Lucr. Dr. Teodor Georgescu 



Boala parodontalå este consi<strong>de</strong>ratå aståzi cea 

<strong>de</strong>-a ¿asea complica¡ie a diabetului dupå complica¡iile 

vasculare, infec¡ioase, oculare, renale ¿i 

nervoase. 

Ne-am propus så verificåm gradul <strong>de</strong> afectare 

al parodon¡iului la bolnavii cu diabet. 

În acest scop la Spitalul Clinic Malaxa în cadrul 

sec¡iei <strong>de</strong> diabet am efectuat un studiu pe 260 

pacien¡i interna¡i cu diferite tipuri <strong>de</strong> diabet, care 

au fost examina¡i din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re parodontal. 

S-a constatat cå to¡i bolnavii aveau parodontopatie 

în diferite stadii <strong>de</strong> evolu¡ie. 

Un al doilea studiu a fost efectuat într-un cabinet 

<strong>de</strong> stomatologie un<strong>de</strong> au fost analizate fi¿ele 

a 350 pacien¡i cu parodontopatie, pentru a constata 

câ¡i dintre ace¿tia suferå <strong>de</strong> o afec¡iune sistemicå 

¿i mai ales câ¡i au diabet. 

Din totalul <strong>de</strong> pacien¡i examina¡i, 85% (298) 

aveau afec¡iuni sistemice ¿i 15% erau sånåto¿i. 

Din cei 298 pacien¡i cu afec¡iuni sistemice, 25% 

(74) aveau diabet. 

Studiul confirmå faptul cå diabetul reprezintå 

un factor <strong>de</strong> risc major pentru boala parodontalå. 

De asemenea, rezultå cå se impune un examen 

clinic general pentru <strong>de</strong>pistarea ¿i tratamentul afec- 

¡iunilor sistemice ¿i mai ales al diabetului, condi¡ie 

fårå <strong>de</strong> care tratamentul bolii parodontale nu va 

avea succes. 

DIABETES – RISK FACTOR IN 

PERISODONTAL ILLNESS 

Osain Liliana, MD; Carmen Georgescu, MD; 

Teodor Georgescu, MD, Assist. Prof. 



The periodontal illness it is consi<strong>de</strong>red today, 

the six complication of Diabetes after vascular, 

infection, ocular, renal and nervous structure. 

Our purpose is to check verify the rate of periodontal 

disease at the person with diabetes. 

In that way, at the Clinical Hospital Malaxa in 

the diabetes section we have begin a study of a lot 

of 260 patients with diverse for of diabetes, and 

we examined them in the periodontal perspective. 

We observe during the test that the all patients have 

the periodontal illness in many state of evolution. 

The test we have ma<strong>de</strong> in a <strong>de</strong>ntistry clinic were 

we studied the evolution paper of treatment of 350 

patients, with the periodontal disease observed, 

for purpose to discover if they have a systemic 

disor<strong>de</strong>r and how many have diabetes. 

From all the patients examined 85% (298) have 

systemic disor<strong>de</strong>r and 15% are healthy. 

From 298 with systemic illness, 25% (74) have 

diabetes. 

The study confirms that the diabetes is a major 

risk factor in the periodontal disease. 

Also result, it is important to make a full clinic 

examination of a patient to observe sistemic 

disease especially diabetes, condition without the 

treatment of periodontal disease can not go further 

and have not a chance to end. 

EDENTATUL TOTAL DIN ROMÂNIA – PACIENT 

EUROPEAN? 

Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu, 

ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, 

Prep. Univ. Dr. Raluca Giurescu, 

Dr. Rodica Pany, 

Asistent <strong>medica</strong>l Margareta Tivga 



Rezumat 

Autorii prezintå importan¡a e<strong>de</strong>nta¡iei totale la 

pacien¡ii <strong>de</strong> vârsta a-IV-a comparând profilul


e<strong>de</strong>ntatului total din <strong>Rom</strong>ânia cu cel din alte ¡åri 

europene în contextul diferitelor cercetåri ale speciali¿tilor 

europeni ¿i americani. 

Analiza <strong>de</strong>taliatå a acestei afec¡iuni permite 

autorilor så stabileascå direc¡ii <strong>de</strong> tratament necesare 

reintegrårii sociale a e<strong>de</strong>ntatului. 

TOTAL EDENTULOUS OF ROMANIA – 

EUROPEAN PACIENT? 

Emilian Hutu, MD, PhD 


Raluca Giurescu, MD 

Rodica Pany, MD 

Margareta Tigvå, Nurse 



Sumary 

The authors present the importance of total 

e<strong>de</strong>ntia at the 4th age patients comparing the total 

e<strong>de</strong>ntulous patient of <strong>Rom</strong>ania with the one of 

other European countries un<strong>de</strong>r the circumstances 

of various researches performed by European and 

American specialists. 

The <strong>de</strong>tailed analysis of this disease permit the 

authors to establish the treatment directions necessary 

to the social integration of the e<strong>de</strong>ntulous. 

PERIMPLANTITE A CHE PUNTO SIAMO? 

Prof. Dr. Matteo Piemontese 

CV – Matteo Piemontese 

• Medico Chirurgo 

• Specializzato in Anestesiologia e Rianimazione 

• Specializzato in Odontostomatologia e Ch. Maxillo- 

Facciale 

• Professore associato in Paradontologia ed 

Implantologia (corso di Laurea Specialistica in 

Odontoiatria e Protesi Dentaria Universita’ 

Politecnica <strong>de</strong>lle Marche Ancona) 

• Consulente presso l’Unita’ Complessa di 

Odontostomatologia az. ospedaliera „A. Murri“ 

Fermo – Ascoli Piceno 

• Membro <strong>de</strong>l comitato scientifico Italiano Oral 

Surgery 

• Membro Acca<strong>de</strong>mia Americana di Paradontologia 

Abstract 

Alle soglie <strong>de</strong>l terzo millennio, grazie ai numerosi 

studi, alle numerose pubblicazioni si è dimostrato 

che l’osteointegrazioni è ormai comprovata, 

la perimplantite è una complicazione che 

si puo’ prevenire, ma ad oggi la domanda piu’ 

frequente è: la perimplantite la si puo anche 

curare? 

Lo scopo di tale relazione consiste nell’ avere 

una visione mo<strong>de</strong>rna e globale <strong>de</strong>lla complicazione 

<strong>de</strong>lla perimplantite ai giorni nostri. 

IL RUOLO DELL’ ASSISTENTE IN 

ODONTOIATRIA CH. 

ODONTOSTOMATOLOGICA 

Dr. Peschiulli Fabio 

CV – Peschiulli Fabio 

• Laureato in Odontoiatria e Protesi Dentaria 

Universita’ di Ancona 

• Socio attivo <strong>de</strong>ll’ ANDI – Associazione Nazionale 

Dentisti Italiani sez. Lecce 

• Socio <strong>de</strong>ll’ Acca<strong>de</strong>mia di Posturologia di Parma <strong>de</strong>l 

Dott. Pelosi 

• Diploma di Operatore Odontoiatria Domiciliare per 

la Prevezione, Diagnosi e Cura nei ceti <strong>de</strong>boli e 

particolarmente vulnerabili, tramite unita’ mobile 

odontoiatrica, <strong>de</strong>lla Societa’ Italiana 

• Maxillo Odontostomatologica Ospedale George 

Eastman <strong>Rom</strong>a 

19 

Abstract 

L’obbiettivo di tale relazione consiste nell’ 

avere una visione globale <strong>de</strong>l ruolo <strong>de</strong>ll’ assistente 

al’ interno di uno studio Odontoiatrico mo<strong>de</strong>rno, 

avere una visione <strong>de</strong>lla gestione di una sala di 

sterilizzazione e <strong>de</strong>ll’ unita’ operativa durante un’ 

intervento di chirurgia odontostomatologica. 

DISCUºII ASUPRA LOCALIZÅRII PUNCTELOR 

ANTROPOMETRICE ªI A INTERPRETÅRII 

TELERADIOGRAFIEI DE PROFIL 

Dr. Oana Grosu, 

Asist. Univ. Dr. Drago¿ Epistatu, 

Dr. Ionela Dumitru 


Rezumat 

Practica <strong>de</strong>monstreazå cå existå diferen¡e în tehnica 

<strong>de</strong> radiografiere a profilului pacientului. Aceste 

diferen¡e provin din pozi¡ionarea diferitå a pacientului 

în cefalostat. 

De asemenea, existå diferen¡e în ceea ce prive¿te 

plasarea punctelor antropometrice pe hârtia <strong>de</strong> calc 

sau ecranul computerului, diferen¡e care ¡in <strong>de</strong> subiectivismul 

persoanei care prelucreazå imaginea. 

Aceastå lucrare î¿i propune så ia în discu¡ie diferitele 

aspecte constatate <strong>de</strong> noi, så aducå informa¡ie 

din literatura <strong>de</strong> specialitate ¿i så tragå câteva 

concluzii practice. 

ISTORIA UNEI REZOLVÅRI COMPLEXE 

ORTODONTICO-PROTETICÅ. STUDIU DE CAZ 

Dr. Ionela Dumitru, Dr. Ileana Simion, 

Asist. Univ. Dr. Drago¿ Epistatu, 

Dr. Oana Grosu 

UMF „Carol Davila“, Bucure¿ti


Rezumat 

Pacientul P.S. în vârstå <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani, a urmat 

un tratament ortodontic care s-a întins pe mai mul¡i 

ani <strong>de</strong> zile. Înainte ca ocluzia så fie corectatå perfect, 

pacientul <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> så renun¡e la tratamentul ortdontic 

¿i solicitå finalizarea tratamentului. 

Sarcina proteticianului este dificilå ¡inând cont 

<strong>de</strong> vârsta tânarå a pacientului, <strong>de</strong> prezen¡a <strong>de</strong>spicåturii 

bilaterale LMP, <strong>de</strong> distan¡a <strong>de</strong> la care vine 

la tratament ¿i <strong>de</strong> posibilitå¡ile materiale reduse. 

Cu toate acestea, a fost gåsitå o solu¡ie cel pu¡in 

acceptabilå din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ocluzal, fizionomic 

¿i profilactic care så respecte criteriile minimei 

invazivitå¡i. 

APRECIERI PRIVIND RESTAURÅRILE 

FUNCºIONALE DUPÅ PROTEZAREA 

MOBILIZABILÅ 

Dr. Ramona Hamuraru, 

Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu, 

ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, 

Dr. Gabriela Moise 



Rezumat 

În cazul e<strong>de</strong>nta¡ilor par¡iali ¿i totali restaurarea 

func¡ionlå consecutivå protezårii mobilizabile se 

realizeazå frecvent cu <strong>de</strong>stulå dificultate. 

Autorii investigheazå refacerea func¡iei masticatorii 

împreunå cu reabilitarea normalå a cavitå¡ii 

bucale utilizând teste caracteristice pe care le-au 

experimentat în <strong>de</strong>cursul timpului. 

În felul acesta pot aprecia sucesul tratamentului 

întreprins ¿i pot recomanda meto<strong>de</strong>le cele mai 

a<strong>de</strong>cvate. 

APRECIATIONS REGARDING THE 

FUNCTIONAL RESTAURATIONS AFTER 

REMOVIBLE DENTURE TREATMENT 

Ramona Hamuraru, MD 



Gabriela Moise, MD 



Sumary 

In case of partial and total en<strong>de</strong>ntulous, functional 

restoration following the removable <strong>de</strong>nture 

is frequently realized with difficulty. 

The authors investigate the restauration of the 

masticatory function together the normal rehabilitation 

of the oral cavity using characteristic tests 

that were experimented in time. 

So they can appreciate the success of the treatment 

and can recommend the most a<strong>de</strong>quate methods 

of treatment. 

VALENºE ESTETICE ÎN REABILITAREA 

ORALÅ 

Dr. Andreea Cheptenaru, 

Dr. Alexandru Doscan, 

Prof. Univ. Dr. Valeriu Cherlea 



Rezumat 

Aståzi, noutatea în stomatologie este într-o continuå 

schimbare ¿i tehnicile nou apårute trebuie 

så vinå în întâmpinarea cerin¡elor ¿i dolean¡elor 

pacien¡ilor. Ace¿tia sunt a<strong>de</strong>sea bine informa¡i ¿i 

cer tratamentul cel mai bun. 

Dezvoltarea noilor tehnici ¿i materiale necesitå 

din partea practicianului dobândirea unor în<strong>de</strong>mânåri 

artistice. Medicul estetician folose¿te lumina, 

culoarea, iluzia, forma, în a creea un efect 

estetic. Trebuie så luåm în consi<strong>de</strong>rare anumite 

principii estetice, materiale, tehnici ¿i alte aplica¡ii 

clinice pentru succesul tratamentutlui estetic. Trebuie 

så <strong>de</strong>monstråm importan¡a conceptelor cu privire 

la culoare, valoare, nuan¡å, umbre, dimensiuni, 

relief, simetrie, parametrii caracteristici din¡ilor 

naturali. 

Competi¡ia dintre biomateriale ¿i progresul tehnologiei 

au generat noi meto<strong>de</strong> terapeutice ce au 

ca unic scop realizarea unei adaptåri optime a 

restaurårilor cu respectarea principiilor igienic ¿i 

profilactic. 

Cercetarea în acest domeniu diferen¡iazå medicul 

practician obi¡nuit <strong>de</strong> cel care îmbinå la un 

nivel mult mai înalt <strong>de</strong>ntistica cu arta. 

ESTHETICS VALENCIES INTO THE ORAL 

REHABILITATION 

Andreea Cheptenaru, MD 

Alexandru Doscan, MD 




Abstract 

Today’s trends in <strong>de</strong>ntistry change permanently 

and the mo<strong>de</strong>rn technologies must rise to 

meet patient’s expectations and <strong>de</strong>sires. Patients 

are well informed and <strong>de</strong>mand the best treatments.


The <strong>de</strong>velopment of new materials and techniques 

in <strong>de</strong>ntistry has required the practitioner to 

<strong>de</strong>velop new artistic skills. The restorative <strong>de</strong>ntist 

manipulates light, color, illusion, shape and form 

to create an esthetic outcome. We must take into 

consi<strong>de</strong>ration principles, materials, techniques and 

other clinical applications for successful esthetic 

treatment. We must <strong>de</strong>monstrate important concepts 

involving hue, values, chroma, shading, the 

rehabilitation of facial contours, dimensions, relief, 

symmetry, natural aspects, parameters characteristic 

for natural teeth. 

The competition between biomaterials and 

technologies generated new methods of therapy 

achieved by releasing an optimal adaptation by 

respecting the conditions proper to the hygienic 

and prophylactic principle. 

Expertise in these area differentiate ordinary 

<strong>de</strong>ntist from one practicing a higher level of care 

and artistry. 

SINDROM SJÖGREN ªI LIMFOM MALIGN 

NONHODGKINIAN – EXPERIENºA 

ROMÂNEASCÅ 

Asist. Univ. Dr. Daniela Opri¿, 

ªef Lucr. Dr. Violeta Bojincå, 

ªef Lucr. Dr. Andra Bålånescu, 

Conf. Univ. Dr. Denisa Pre<strong>de</strong>¡eanu, 

Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ionescu 

Clinica <strong>de</strong> Medicinå Internå ¿i 

Reumatologie, Spitalul „Sf. Maria“, 

Centrul <strong>de</strong> Cercetare în Patologia ¿i 

Tratamentul Bolilor Sistemice Reumatismale 

Universitatea <strong>de</strong> Medicinå ¿i farmacie 

„Carol Davila“, Bucure¿ti 

Premise 

Sindromul Sjögren (SS) este una dintre cele mai 

frecvente dar ¿i subdiagnosticate boli autoimune, 

afectând aproximativ 1% din popula¡ie. ºinta principalå 

a acestei afec¡iuni este reprezentatå <strong>de</strong> ¡esutul 

exocrin care este infiltrat progresiv cu limfocite, 

rezultatul fiind scå<strong>de</strong>rea secre¡iei glandulare. 

Cea mai <strong>de</strong> temut complica¡ie a SS este reprezentatå 

<strong>de</strong> posibilitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a limfomului malign 

nonhodgkinian. 

Obiective 

Evaluarea caracteristicilor clinice ¿i paraclinice 

ale pacien¡ilor cu Sindrom Sjögren care <strong>de</strong>zvoltå 

limfom malign. 

Metodå 

Am evaluat retrospectiv datele a 64 <strong>de</strong> pacien¡i 

(98% femei, cu vârstele între 32 ¿i 74 <strong>de</strong> ani, vârsta 

21 

medie <strong>de</strong> 52 ani) diagnostica¡i cu SS ¿i urmåri¡i în 

clinica noastrå între 1996 ¿i 2006. Pacien¡ii cu SS 

primar (18-35,3%) au fost diagnostica¡i conform 

Criteriilor Consensului Europeano-American. Diagnosticul 

<strong>de</strong> limfom malign a fost confirmat histologic. 

Rezultate 

Patru pacien¡i, toate femei cu vârsta cuprinså 

între 54 ¿i 62 <strong>de</strong> ani, au <strong>de</strong>zvoltat limfom. Timpul 

mediu <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare al acestuia a fost <strong>de</strong> 8,6 ani. 

Pacien¡ii prezentau xerostomie ¿i xeroftalmie 

severe, tumefac¡ie parotidianå recurentå ¿i fenomen 

Raynaud. Douå dintre ele au prezentat manifeståri 

vasculitice ¿i splenomegalie. Toate aceste 

paciente au primit doze mari <strong>de</strong> corticosteroizi ¿i 

imunosupresoare pe o duratå mai mare <strong>de</strong> 5 ani. Modificårile 

examenelor <strong>de</strong> laborator au fost urmåtoarele: 

100% sindrom inflamator (VSH>80mm/h), 

66% crioglobulinemie ¿i hipocomplementemie. 

Toate au prezentat nivele crescute ale Ac anti Ro/ 

SS-A. Într-un caz a fost i<strong>de</strong>ntificatå negativarea 

factorului reumatoid anterior persistent pozitiv. 

Limfoamul a fost i<strong>de</strong>ntificat la nivel ganglionar (3 paciente) 

¿i la nivelul glan<strong>de</strong>lor salivare (o pacientå). 

Tipul histologic a fost – limfom cu celula B micå 

<strong>de</strong> zona marginalå. În ceea ce prive¿te evolu¡ia, 3 

pacien¡i au avut un råspuns foarte bun la radioterapie. 

O pacientå, al cårei diagnostic a fost stabilit 

în stadiul IIIB, a necesitat chimioterapie. La aceasta 

din urmå a fost i<strong>de</strong>ntificatå infec¡ie cronicå cu 

virusul Ebstein-Barr. 

Concluzii 

Subiec¡ii cu SS trebuie atent monitoriza¡i pentru 

<strong>de</strong>zvoltarea limfomului malign nonhodgkinian. La 

pacien¡ii evalua¡i au putut fii i<strong>de</strong>ntifica¡i factori 

predictivi clinici ¿i paraclinici cita¡i în literatura 

<strong>de</strong> specialitate. Dozele mari <strong>de</strong> imunosupresoare 

pot avea un posibil rol în <strong>de</strong>zvoltarea malignitå¡ii. 

SJÖGREN’S SYNDROME AND NON- 

HODGKIN’S LYMPHOMA – ROMANIAN 

EXPERIENCE 

Daniela Opri¿, MD, Assist. Prof. 

Violeta Bojincå, MD, Assist. Prof. 

Andra Bålånescu, MD, Assist. Prof. 

Denisa Pre<strong>de</strong>¡eanu, MD, PhD 

Ruxandra Ionescu, MD, PhD 

Department of Internal Medicine and 

Rheumatology, „Sf. Maria“ Hospital 

Research Center of Rheumatic Diseases 

(RCRD)


„Carol Davila“ University of Medicine and 

Pharmacy, Bucharest 

Background 

Sjögren’s Syndrome (SS) is one of the most 

frequent but un<strong>de</strong>rdiagnosed autoimmune disor<strong>de</strong>rs, 

which affects approximately 1% of the population. 

The main target of this disease is the exocrine 

glands that are infiltrated progressively by 

lymphocytes leading to <strong>de</strong>creased exocrine secretion. 

The most serious complication of SS is the 

high risk of the occurrence of non-Hodgkin’s 

Lymphoma (nHL). 

Objectives 

To evaluate the characteristics of the patients 

with Sjögren’s Syndrome who <strong>de</strong>velop non- 

Hodgkin’s Lymphoma. 

Methods 

We studied retrospectively the data of 64 patients 

(98% females of ages between 32 and 74 

years old, median age 52) with SS who were 

followed up in our clinic between 1996 and 2006. 

The patients with primary SS (18-35.3%) had to 

fulfill the European-American consensus group 

criteria. The diagnosis of nHL was <strong>de</strong>monstrated 

by histological studies. 

Results 

Four patients (6.25%), all females between 54 

and 62 years old, <strong>de</strong>veloped lymphomas. The 

average time of <strong>de</strong>velopment of malignancy was 

8.6 years. The patients had severe xerophtalmia 

and xerostomia, recurrent parotid swelling and 

Raynaud’s phenomenon. Two of them had vasculitis 

(leg ulcers, palpable purpura) and one 

splenomegaly. All theese patients received high 

doses of immunosuppressive treatment for more 

than 5 years. The frequency of abnormal laboratory 

findings was as follows: 100% had high levels 

of ESR (>80mm/h) and anemia, 66% had crioglobulinaemia 

and low levels of complement. All had 

high levels of antibodies to Ro/SS-A and La/SS-B. 

In one case we i<strong>de</strong>ntified the loss of the previously 

positive rheumatoid factor. The lymphomas <strong>de</strong>veloped 

in nodal sites in two patients and in submandibular 

salivary glands in one patient. The 

histological type was Marginal Zone B-cell 

Lymphoma. Three of the patients had a very good 

response to radiotherapy. One patient, with stage 

III and group B symptoms (fever, malaise, ano- 

rexia) when diagnosed, nee<strong>de</strong>d chemotherapy. 

Despite the treatment she had the recidiva of malignancy 

with an evolution to high-gra<strong>de</strong> lymphoma. 

She had also chronic infection with Ebstein- 

Barr virus. 

Conclusion 

Patients with SS must be closely followed up 

for the <strong>de</strong>velopment of non-Hodgkin’s Lymphoma. 

This retrospective analysis confirmed at our 

patients that there are some clinical and laboratory 

predictive factors. High doses of immunosuppressive 

therapy might pay a role in the occurrence 

of the malignancy. 

CERCETÅRI ASUPRA GLUCOZAMIN- 

GLICANILOR DIN EPITELIUL GINGIVAL LA 

COPII 

Prof. Univ. Dr. Ovidiu Grivu, Dr. Adrian Faur, 

Dr. Simona Mereanu, Dr. Anca Porumb 

Sec¡ia <strong>de</strong> medicinå <strong>de</strong>ntarå a Universitå¡ii 

<strong>de</strong> Vest „Vasile Goldi¿“ Arad ¿i 

Facultatea <strong>de</strong> Medicinå Dentarå din Ora<strong>de</strong>a 

Rezumat 

Scopul lucrårii: Studierea componentei glucozamin-glicanice 

din epiteliul gingival al copiilor. 

Material ¿i metodå 

15 biopsii <strong>de</strong> mucoaså gingivalå <strong>de</strong> la subiec¡i 

cu vârsta între 6 ¿i 15 ani. 

Fragmentele recoltate au fost fixate, incluse în 

parafinå, sec¡ionate la 5 microni ¿i colorate cu: 

– colora¡ia bicromå hematoxilinå-eosinå 

(HE); 

– reac¡ia PAS; 

– reac¡ia salivå-PAS; 

– colora¡ia cu albastru alcian – PAS; 

– colora¡ia cu permanganat <strong>de</strong> potasiu-albastru 

alcian în mediu <strong>de</strong> acid acetic; 

– colora¡ia albastru policrom-tanin (ATP); 

– colora¡ia cu albastru <strong>de</strong> toluidinå. 

Rezultate 

Colora¡ia APT-Drågan aratå o reac¡ie metacromaticå 

difuzå mo<strong>de</strong>ratå, inconstantå, în stratul 

spinos. Metacromazia APT-pozitivå råmâne persistentå 

doar în stratul paracheratotic. Reac¡ia PAS 

este inteså la nivelul stratului spinos superior cu 

celule pavimentoase ¿i nuclei prepicnotici 

(SPNPP)


Colora¡ia cu albastru <strong>de</strong> toluidinå (AT) la pH5 

relevå o bazofilie ortocromaticå-albastrå, cu u¿or 

viraj <strong>de</strong> culoare spre ver<strong>de</strong> în stratul paracheratotic. 

Discu¡ii 

Reac¡iile histochimice efectuate s-au adresat 

în<strong>de</strong>osebi componentei glucidice a complexelor 

macromoleculare glicoproteice presupuse în 

structura epiteliului gingival la copii. Reac¡iile 

histochimice efectuate pentru studiul glicoproteinelor 

relevå prezen¡a lor în epiteliul gingival la 

copii, atât în citoplasma anumitor celule cât mai 

ales intercelular. Glicogenul este în general slab 

reprezentat în stratul spinos mijlociu ¿i aproape 

constant absent în stratul spinos profund. La copil 

procesul <strong>de</strong> cheratinizare este slab sau mo<strong>de</strong>rat. 

Concluzii 

Prezen¡a glicoproteinelor slab reprezentate intra 

¿i intercelular în epiteliul gingival la copii ar putea 

constitui un test histochimic al unui proces <strong>de</strong> 

cheratinizare slab reprezentat. 

Cuvinte cheie: epiteliu gingival, glucozaminglicani, 

histochimie. 

ENDODONZIA MODERNA NUOVE 

TECNOLOGIE… ANTICHE CERTEZZE 

Dr. Eugenio Tosco 

CV – Eugenio Tosco 

• Medico Chirurgo, Specialista in 

Odontostomatologia 

• Responsabile Servizio di Odontostomatologia 

<strong>de</strong>ll’Ospedale „A.Murri“ di Fermo. 

• Perfezionato in Endodonzia. 

• Professore a Contractto di Endodonzia presso 

l’Instituto di Scienze Odontostomatologiche 

<strong>de</strong>ll’Università di Ancona. 

• Socio attivo SIE, e socio attivo A.I.E. 

• Segretario culturale regionale ANDI Marche. 

• Svolge la sua attività libero professionale nel suo 

studio in Fermo, <strong>de</strong>dicandosi prevalentemente 

all’Endodonzia. 

Obiettivi <strong>de</strong>l corso 

Nell’esercizio <strong>de</strong>lla pratica quotidiana la sempre 

maggiore richiesta di mantenimento <strong>de</strong>ll’elemento 

<strong>de</strong>ntale da una parte, e la crescente motivazione 

<strong>de</strong>gli operatori nel rispetto <strong>de</strong>llo standard terapeutico 

ten<strong>de</strong>nte all’eccellenza dall’altra, trovano 

soddisfazione in questo Corso, in cui vengono 

proposti protocolli operativi e illustrate tutte le 

tecniche emerse dalla ricerca e dalla clinica, per 

ren<strong>de</strong>re pi_agevole la terapia canalare anche in 

quegli elementi la cui struttura <strong>de</strong>ntale residua non 

23 

permetterebbe il corretto utilizzo <strong>de</strong>lla diga di 

gomma, presidio indispensabile per il rispetto <strong>de</strong>l 

corretto protocollo operativo. 

MODERNE STRATEGIE IN TERAPIA 

IMPLANTARE: DAL DENTE SINGOLO AL 

CARICO IMMEDIATO 

Dr. Fabrizio Antenucci 

CV – Fabrizio Antenucci 

• Il Dott. Fabrizio Antenucci è nato a L’Aquila il 

02.02.1950. 

• Si è laureato in Medicina e Chirurgia presso 

l’Università Cattolica, <strong>Rom</strong>a, con voti 110/110. 

• Si è specializzato in Ostetricia e Ginecologia 

presso l’Univerità Cattolica, <strong>Rom</strong>a, con voti 60/60. 

• Si è laureato in Odontoiatria e Protesi Dentaria presso 

l’Univerità <strong>de</strong> L’Aquila, con voti 111/110 e lo<strong>de</strong>. 

• Si è specializzato in Odontostomatologia presso 

l’Università <strong>de</strong> L’Aquila, con voti 50/50 e lo<strong>de</strong>. 

• E’iscritto all’Ordine <strong>de</strong>i Medici Chirurghi e 

Odontoiatri <strong>de</strong>lla Provincia <strong>de</strong> L’Aquila con doppia 

iscrizione: 

• Dal 1987 al 2003 è stato Professore a Contratto di 

Paradontologia ed altre discipline presso il Corso 

di Laurea in Odontoiatria e Protesi Dentaria, 

Università di l’Aquila. 

• E’ autore di 74 pubblicazioni scientifiche inerenti i 

diversi campi di interesse odontostomatologico. 

• È coautore <strong>de</strong>l libro „Studio Clinico <strong>de</strong>l Paziente 

Odontostomatologico“, Masson 1991. 

• Ha preso parte ai lavori di numerosi congressi 

scientifici nazionali ed internazionali presentando 

comunicazioni e relazioni. 

• Dal 1998 è relatore per conto <strong>de</strong>lla Swe<strong>de</strong>n & 

Martina <strong>de</strong>i Corsi di Implantologia ed 

Implantoprotesi. 

• È libero profesionista Odontoiatra in L’Aquila con 

attività finalizzata prevalentemente alla 

Paradontologia, all’Implantologia ed alle 

riabilitazioni proteische complesse. 

Abstract 

L’implaantologia osteointegrata, nata all’inizio 

<strong>de</strong>gli anii 80, ha radicalmente modificato i piani 

di trattamento in odontoiatria ed introdotto nuove 

ed originali possibilità terapeutiche per i pazienti 

e<strong>de</strong>ntuli. 

Le tecniche si sono rapidamente evolute ed i 

risultati, conseguentemente, sono diventati più predicibili. 

La necessità di un ottimale ancoraggio osseo 

<strong>de</strong>gli impianti a sostegno <strong>de</strong>l lavoro protesico 

ren<strong>de</strong> spesso necessario ricreare l’anatomia <strong>de</strong>i 

processi alveolari atrofici, indirizzando la ricerca 

scientifca e la pratica clinica quotidiana verso 

l’utilizzo di tecniche chirurgiche e riscostruttive 

sempre più avanzate. 

E’per tale ragione che oggi la chirurgia implantare 

ha un enorme potenziale ed è possible 

riabilitare la arcate <strong>de</strong>ntarie in quasi ogni situazione


clinica, anche molto complessa, dalla monoe<strong>de</strong>ntulia 

all’e<strong>de</strong>ntulia parziale estesa, all’e<strong>de</strong>ntulia 

totale fino ai casi estremi di grave atrofia <strong>de</strong>i mascellari. 

I presupposti essenziali <strong>de</strong>l successo in implantologia 

sono pertanto i seguenti: 

– accurata diagnosi clinica e strumentale 

– utilizzo di software <strong>de</strong>dicati alla corretta 

pianificazione <strong>de</strong>lla chirurgia implantare e 

ricostruttiva 

– scelta <strong>de</strong>l tipo di impianto adatto alla 

situazione clinica 

– selezione <strong>de</strong>lla tecnica chirurgica, convenzionale 

o avanzata (innesti cossei, osteotomie, 

rialzo <strong>de</strong>i seni mascellari, trattamento <strong>de</strong>i 

tessuti molli, rigenerazione tissutale guidata) 

– dialogo costante con il protesista e con il 

laboratorio odontotecnio 

– corretto programma di mantenimento inteso 

come controlii clinici e strumentali ed igiene 

domiciliare e professionale per prevenire 

complicanze ed insuccessi. 

INTEGRAL FASHION – SEDICI ANNI 

D’ESPERIENZA CON LA TERMO- 

PRESSATURA... 

Odt. Gennaro Narducci 

CV – Gennaro Narducci 

• Gennaro Narducci è titolare di laboratorio 

„Odontotecnica Narducci“. Svogle la sua acttività 

professionale nella città di Ascoli Piceno dal 1977. 

• Deidcato a pieno nel settore <strong>de</strong>lla protesi fissa, 

matura nel corso <strong>de</strong>gli anni, in seguito a 

numerosissimi corsi di perfezionamento in Italia e 

all’estero, una profunda espereinza che lo porterà 

a far parte nel 1987 <strong>de</strong>l gruppo „Ivoclar Viva<strong>de</strong>nt“ 

come collaboratore esterno, specialista nel 

settore <strong>de</strong>lla metallo-ceramica. 

• Nel 1991 è tra i primi in Italia ad occuparsi di 

ceramica integrale per termo-pressatura sistema 

„Empress“, e nel 1992 è il primo come autore 

italiano a publicarne un’articolo sulla rivista „Il 

nuovo Lab. Odontotecnico“. 

• Tiene corsi e conferenze sul territorio nazionale; 

nel 2000 è relatore al „190 Simposio Internazionale 

Quintessenza di Ceramica.“ 

• Autore di numerose publicazione, è membrofondatore 

<strong>de</strong>l „Ceramic Team“, con la scopo di 

ricercare ed elaborare la miglior tecnica di 

stratificazione in metal-ceramica. 

• E’ membro-fondatore <strong>de</strong>ll’Empress Board; con il 

Prof. Mario Besek approfondisce le sue 

conoscenze sulla ceramica integrale e in Team- 

Work, con un gruppo di tecnici e clinici partecipa 

allo sviluppo ed alla stampa <strong>de</strong>lle linee guida 

clinico-tecniche per la realizzazione di restauri in 

ceramica integrale. 

• Collabora strettamente con il Dott. Francesco 

Narducci ed il suo gruppo nello studio private di 

Ascoli Piceno. 

• Relatore internazionale, tiene corsi e conferenze 

con crediti fromativi, oltre alla sua attività di 

ricerca mirata a sviluppare nuovi concetti di 

stratificazione sulla metallo ceramica ed in 

ceramica integrale si <strong>de</strong>dica in particolar modo 

all’estetica. 

Abstract 

Nella società evoluta l’aspetto estetico è diventato 

sempre più importante, di conseguenza, 

la richiesta di manufatti protesici sempre più 

estetici e naturali. 

Questo tipo di richiesta da parte <strong>de</strong>i pazienti 

agli Odontoiatri, ha spinto, di conseguenza, la 

categoria Odontotecnica a ricercare materiali e 

tecniche per poter realizzare protesi altamente 

estetiche e prive di metallo, per poter meglio 

integrarsi con in <strong>de</strong>nti naturali. 

Le possibilità tecniche tramite la termopressatura 

(evoluzione negli anni… dal 90 ad oggi), 

con cui si possono realizzare mediante ricostruzioni 

indirette, anche microinvasive, manufatti 

protesici altamente estetici. 

L’utilizzo <strong>de</strong>lla vetro ceramica come massima 

espressione estetica, le indicazioni cliniche e tecniche, 

i vantaggi <strong>de</strong>lla cementazione a<strong>de</strong>siva nelle 

ricostruzioni micronivasive. 

L’importanza di conoscere come in natura le 

masse smalto-<strong>de</strong>ntinali vengano influenzate dal 

fattore luce e superfici. 

La corretta scelta <strong>de</strong>l grezzo da pressare in base 

al tipo di colore, opacità, traslucenza… e al tipo 

di tecnica: pittura o stratificazione. 

Viene proposta un’attenta analisi al tipo di forma 

<strong>de</strong>lla struttura di base in rapporto alle masse 

<strong>de</strong> stratificare (tecnica di stratificazione). Come 

ottenere una perfetta interazione: Forma, Colore, 

Volume, Superficie. 

Come condizionare l’aspetto superficiale durante 

le fasi di rifinitura e lucidatura per ottenere 

una risposta alla luce più naturale possible. 

Casi tecnico-clinici nella pratica quotidiana. 

Attualità ed alternative in tema di ceramiche 

integrali… 

L’importanza <strong>de</strong>lla collaborazione tra clinico 

e tecnico come condizione necessaria al fine di 

ottenere risultati che non <strong>de</strong>ludano le aspettative 

di entrambi… e sopratutto <strong>de</strong>l paziente. 

Il concetto di Team-Work. 

DIFICULTÅºI CE APAR ÎN TRATAMENTUL 

CANALELOR CURBE 

Asist. Univ. Dr. Atena Tånåse, 

Prof. Univ. Dr. Valeriu Cherlea,


ªef Lucr. Dr. Anna-Maria Pangica 



Rezumat 

Depistarea curburii radiculare în toate canalele 

reprezintå unul dintre cele mai importante principii 

ale tratamentului endodontic. 

Chiar ¿i canalele aparent drepte sunt în general 

curbate în treimea apicala. 

Multe rådåcini au, înså, curburi severe în multiple 

planuri. 

Foarte frecvent aceste curburi nu sunt evi<strong>de</strong>n- 

¡iate prin examene radiologice conven¡ionale. 

Acest lucru <strong>de</strong>terminå erori în tratamentul endodontic. 

Probleme ce apar în tratamentul endodontic al 

canalelor curbe: 

1. pier<strong>de</strong>rea lungimii <strong>de</strong> lucru prin 

– apari¡ia unui dop <strong>de</strong> <strong>de</strong>tritus <strong>de</strong>ntinar 

– în<strong>de</strong>pårtarea insuficientå a tavanului camerei 

pulpare 

– ruperea instrumentului în canal 

2. <strong>de</strong>via¡ii <strong>de</strong> la anatomia normalå a canalului: 

– zipping 

– stripper 

3. pregåtirea nea<strong>de</strong>cvatå a canalului prin: 

– instrumentarea excesivå dincolo <strong>de</strong> constric¡ia 

apicalå 

– tratarea excesivå a curburii interne a canalului 

– pregåtirea insuficientå a canalului. 

Pentru ca så nu aparå aceste probleme este indicat 

så preparåm canalele curbe prin tehnici 

speciale, ¿i anume: 

1. tehnica <strong>de</strong> preparare retrogra<strong>de</strong> (telescopare 

regresivå) step-back; 

2. tehnica anticurburå; 

3. tehnica for¡elor balansate; 

4. tehnica for¡elor balansate dublu evazate. 

DIFFICULTIES DURING THERAPY OF 

CURVED CANALS 

Atena Tånåse, MD, Assist. Prof. 


Anna-Maria Pangica, MD, Assist. Prof. 



Abstract 

Finding the radicular curve in all canals is one 

of the most important principles of the endodontic 

therapy. 

25 

Even the canals that seem to be straight are 

usually curved in the apical third. 

However, many roots have severe curves on 

multiple plans. 

Very frequently these curves are not observed 

by conventional radiological treatments. 

Problems that may appear during the 

endodontic therapy of a curved canal: 

1. the working length may be lost by: 

– appearance of a <strong>de</strong>ntrius <strong>de</strong>ntinar stopper; 

– insufficiently pushing off the upper si<strong>de</strong> of 

the pulpar room; 

– breaking the working instrument insi<strong>de</strong> the 

canal. 

2. <strong>de</strong>viations from the regular anatomy of the 

canal: 

– zipping; 

– stripper. 

3. ina<strong>de</strong>quately preparing the canal by: 

– excessive instrumentation beyond the apical 

constriction; 

– excessive treatment of the canal’s internal 

curve; 

– insufficiently preparing the canal. 

To prevent these problems from appearing the 

curved canals should be prepared using special 

techniques such as: 

1. retrogra<strong>de</strong> step-back preparation technique 

(regressive telescoping); 

2. anticurve technique; 

3. the balancing forces technique; 

4. the double splayed balancing forces technique. 

UTILIZAREA UNUI DISPOZITIV 

INDIVIDUALIZAT PENTRU ÎNREGISTRAREA 

UNGHIULUI GOTIC ªI VERIFICAREA 

ÎNREGISTRÅRII RELAºIEI CENTRICE LA 

EDENTATUL TOTAL 

Asist. Univ. Dr. Ingrid Pintilie 


Clinica <strong>de</strong> Proteticå Dentarå, 


Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu 




Rezumat 

Determinarea corectå a rela¡iei centrice este 

esen¡ialå în protezarea e<strong>de</strong>ntatului total. Existå 

totu¿i cazuri dificile, la care, chiar prin utilizarea


mai multor meto<strong>de</strong> clinice, nu existå siguran¡a 

ob¡inerii pozi¡iei orizontale optime a mandibulei. 

Acest articol propune utilizarea unui dispozitiv 

individualizat pentru înregistrarea unghiului gotic 

¿i pentru verificarea ¿i eventual corectarea pozi¡iei 

<strong>de</strong> rela¡ie centricå ob¡inute în urma unei înregistråri 

preliminare. Placu¡a <strong>de</strong> înregistrare a acestui dispozitiv 

este din acrilat, iar stiletul inscriptor este 

fixat pe ¿ablonul antagonist la dimensiunea verticalå 

stabilitå pe articulator conform înregistrårii 

preliminare. Pacientul realizeazå ini¡ial o trasare a 

unghiului gotic pe placu¡a <strong>de</strong> marcare ¿i apoi se 

repetå mai multe meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a RC. 

Punctul corespunzåtor RC råmâne marcat nu doar 

în mediul <strong>de</strong> marcare, ci ¿i în acrilatul placu¡ei <strong>de</strong> 

înregistrare, permi¡ând o i<strong>de</strong>ntificare preciså a punctului 

focalizat, ob¡inut în urma unor <strong>de</strong>terminåri 

repetate corecte. Înregistrarea astfel ob¡inutå este 

comparatå pe articulator cu înregistrarea preliminarå. 

Dacå este necesar, se realizeazå remontarea 

mo<strong>de</strong>lului mandibular. Acela¿i dispozitiv poate fi 

utilizat apoi pentru reglarea ghidajelor condiliene 

ale articulatorului, precum ¿i pentru reglarea unghiurilor 

Bennett. În plus, poate fi utilizat ¿i pentru 

compararea reproductibilitå¡ii pozi¡iei <strong>de</strong> RC ob¡inute 

prin mai multe meto<strong>de</strong> clinice. Aplica¡iile practice 

ale acestui dispozitiv ¿i rezultatele clinice ob¡inute 

îl recomandå pentru utilizarea sa în cazuri 

dificile. 

USING AN INDIVIDUALIZED DEVICE FOR 

TRACING THE GOTHIC ARCH AND CHECKING 

THE REGISTRATION OF THE CENTRIC 

RELATION IN AN EDENTULOUS PATIENTS 

Ingrid Pintilie, MD, Assist. Prof. 


Clinic for Dental Prosthetics, 

„Carol Davila“ UMF, Bucharest 



Chair for Dental Prosthetics, 


Abstract 

The correct <strong>de</strong>termination of centric relation 

(CR) is essential in the prosthodontic treatment for 

e<strong>de</strong>ntulous patients. Though, there are some 

difficult cases where, even by the use of several 

clinical methods, we can‘t have the certainty of 

getting the optimum horizontal position of the 

mandible. This article suggests the using of a 

costumized gothic arch tracer to check and eventually 

correct a position obtained through a preliminary 

CR record. The registration plate of this 

<strong>de</strong>vice is ma<strong>de</strong> of autopolymerizing acrylic resin 

and the central bearing pin is fixed to the antagonist 

record base at the correct vertical dimension which 

is set on articulator according to the preliminary 

record. Initially, the pacient realizes a tracing of 

the gothic arch on the registration plate and then 

several methods for the CR <strong>de</strong>termination are 

repeated. The corresponding CR point remains 

registered not only in the registration medium but 

also in the acrylic resin of the registration plate 

allowing an accurate i<strong>de</strong>ntification of the focused 

point which was obtained through some repeated 

correct <strong>de</strong>terminations. The record obtained this 

way is compared to the preliminary record on the 

articulator. If necessary it can be realized the remounting 

of the mandibular cast. The same <strong>de</strong>vice 

can be used to set the condylar guidance as well 

as the Bennett angles of the articulator. In addition, 

it also can be used to compare the reproducibility 

of CR position obtained by several clinical methods. 

The practical applications of this <strong>de</strong>vice and 

the clinical results obtained recommend it to be 

used in difficult cases.

Rev. Rom de STOMATOLOGIE nr.1 - 2007.p65 - medica.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?