starea actuală a stilismului

22
Despre stilism
citească Apostolul sau Cazania s.a.m.d. Aceasta ar evita izolarea
sufletească a credincioşilor stilişti , căutându-se şi creându-se prilejuri
de strângere a legăturilor sufleteşti dintre ei şi preoţi, folosindu-se
orice fel de relaţii personale, familiale sau sociale dintre preoţi şi
păstoriţi pe de o parte, iar pe de alta, dintre credincioşii stilişti şi cei
nestilişti: botezuri, cununii, căsătorii, ajutorare reciprocă în caz de
nevoie etc.
Mulţi dintre adepţii stilismului pot fi implicaţi la lucrări obşteşti
pentru îngrijirea, repararea, înzestrarea şi înfrumuseţarea bisericilor şi
a cimitirelor. Cei reveniţi şi verificaţi pot fi cooptaţi în consiliile şi
comitetele parohiale, dându-li-se prilejul să fie activi în viaţa
Bisericii.
Întrucât stiliştii reprezintă o situaţie specială, mai uşor
remediabilă şi, în principiu, temporară în viaţa Bisericii, integrarea lor
parţială în practica liturgică pe măsură ce arată dorinţa sau bunăvoinţa
de a se întoarce înlăuntrul Bisericii este indicată si, adeseori, a dat
bune rezultate. 31
Fracţiunea stilistă care se menţine în ţara noastră ca o disidenţă
faţă de Biserica Ortodoxă reprezintă o abatere de la disciplina
bisericească cu forme de vină ce se pot analiza ca atare. Neascultarea
acelora ce se menţin pe vechiul stil îi separă de Biserică, care este
,,Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească’’. Prin păcatul
neascultării, stiliştii se rup de Trupul lui Hristos. Biserica este
aşezământul sfânt întemeiat de Cuvântul Cel întrupat al lui
Dumnezeu, pentru sfinţirea şi mântuirea oamenilor. Fac parte din
Biserică cei uniţi prin mărturisirea aceleiaşi credinţe, se fac părtaşi de
aceleaşi mijloace sfinţitoare şi stau sub ascultarea aceleiaşi autorităţi.
Hristos este Capul Bisericii, cum spune Sfântul Apostol Pavel: ,,şi pe
El L-a dat Cap Bisericii mai presus de toate, care este Trupul Lui,
împlinirea Celui Ce împlineşte toate întru toţi’’ (Efeseni 1:22).
Biserica prelungeşte întruparea Mântuitorului prin prezenţa continuă a
lui Hristos în sânul ei, prin lucrarea Sfântului Duh în mădularele ei
(Ioan 11:16).
Prin urmare, unitatea în Biserică, comuniunea cu ea asigură
lucrarea Sfântului Duh, harul necesar mântuirii ca realitate şi condiţie
obiectivă. Caracterul de unitate, de integrare prin acceptare şi
31 Ibidem, p. 305-308