apare in toa te zilele de lucru 15 rani numerul - upload.wikimedia....

ar constata In ad Or r.,& aprobarea
conventiunilor de catre Consiliul de
miniatri poart& data de 28 August (No.
19648 din 28 Aug.)
Prin urmare, prod la 28 August, nu
numai eü, ca contabil, dar si ori- ce con -
tribuabel putea se protestese in contra
conrenftunilor privitoare la imprumutul
de 16 milioane, ca fiind contrarie
int ereselor orasului si Consiliul comunal
era dator sà primeascà protestàrile pro -
duse in termes util. sä le esamineze.
lar nu nttmai sä is act ,si sè le considere
ca tardive, cum a fàcut cu raportul meü
din 16 Aug. 1S84.
4. Dar nice et nie! d. Fleva nu am aateptat
asa demult(pin& la 28 Aug. 1884)
ca sé oprim, daca nu imprumutul integral,
eel putin vênzarea aurulut pe
cursul de 87.25.
Et unul am facut obiectiuni al asupra
Imprumutulu! $i asupra vênz&ret
aurulul, gi verbal al In scris.
Nu s}tiù daca d. Fleva n'a convenit,
In cele din urmâ, peniru Imprumut
dar am vézut cu ochil met telegrama
fostulul primar trimis& din streinatate
d -lui Cerkez prin care 'I recomandâ se
reserveze vênzarea aurulul, pân& la Intoarcerea
d -sale.
Este adevérat eA aceastä telegrama
anterioarà semnnrf cons'enfiuneì eu
bancherri, nu se gâseate acum la dosarul
respectiv. Dar aceasta nu InsemneazA
alt -ceva de cat c& d. Cerkez o ti
avênd'o acasa. S'o caute al o va gasi.
Originalul transmis de oficiul din Ems
se gaseateln arhiva biuroulul de acolo:
prin urmare e de prisos a tagadui un
act care i se poate presinta or când.
D. Cerkez a comis prin aceasta o e
patra eroare de fapt sau de memorie.
D. Cerkca apsfide pe d. Fleva sé pro
beze ca depeaa aceasta 'f-a trimis'o
inainte tip icralirou OOLII+ractUIUI, In
care cas ar fi amânat afacerea. Sé mA
credetl, d -le Director, ca Incere o vie
nemultumire ca sé contrazic pe d. Cerkez,
cu atât mai mult câ d -sa face o
cestiune de onoare asa declar& in
scrisoare din aceasta imprejurare.
El bine, sé nu se supere d. Cerkez,
sad '1 Ins3ealâ memoria, sad a rat&cit
telegrama, sea nu stir sé zic.
Si intr'un caz al It tul e tot atât
de rat.
Cum am zis, ea am vézut telegrama
In mana d -sale ;i am citit'o Sâmbâtä
la 18 August 1884, In cabinetul prima -
rulul, pe când i dam oare -care espiicatiuns
asupra protestulul mea relativ
la Imprumut. Telegrama era transmisa
cu caractere imprimate, prin urmare
nu exista urmâ de trecerea el prin
biuroul telegrafie de la nor. SA scrie
d. Fleva la Ems ;i va convinge pe d.
Cerkez.
6) Mai exist& ins & ;i un alt mijloc de
convingere. Singurd. Cerkez ni'! ofera.
D -sa crede câ ee personal asst fi raportat
d -lui Fleva in strein &tate s3i !'asst
fi Indemnat sA cearâ de acolo anularea
contractarit. Comite pr.n aceasta o a
;eases eroare.
Las la o parte Imprejurarea câ eta
stem In cele mal rele relatiunI cu d.
Fleva si cA nu'mi puteam permite, prin
urmare, a'I tramite rapoarte confidentiale
in str&inâtate. Dar singur d. Cerkez
afirma cA atât d -sa cat 3i Banca national'
s'aü grabit a réspunde prin depesele
de la 23 lulic votul era comunicat
bancherilor si cd contractul era
iscdlit. (vezlscrisoarea d -lui Cerkez din
Epoca No. 273). Pentru ca cine -va sA
respunzà la .23 Julie 1884 trebuie se fi
priimit ver o comunicare inainte sait la
23 Julie 1884. Asupra acestut lucru nu
poate fl controversa.
Ori, la 23 Julie 1884 nu numai ca
contractul nu era senznat, dar nid chiar
voturile Consiliului nu fusera comuni-
cate bancherilor.
In adevAr, e un fapt material acesta
;i se poate constata or' când.
Comunicarea redactata de mine a
lost trimisâ la Banca la 24 -25 Iulie.
Banca a inapoiat'o cum am arétat in
N -rut trecut ;i n'a priimit alta de
cat la 26 -27 sad 28 Iulie; dinsa n'a putut
s'o transmit& bancherilor de cat la
29 sat] 30 Iulie. Pe de alta parte, con -
tractul n'a Post iscalit de cat la it
August.
Toate acestea se pot vedea din dosar.
Ea le am luat dupA copierul meü, care
nu mA Inaealá niel- o -datA. Cum rémane
atunct Cu afsrm &rile d -luf Cerkez?
Inc& odata, 'mi pare foarte rea, cä
mA véd silit sé pun pe d. Cerkez In astfel
de contraziceri.
7 0 a ;apta eroare o face d -sa când din
votul Consiliului, relativ la vênzarea
aurulut, suprima cuvêntut : in prin -
cipiu.
Citeascà or! }i cine votul Consiliulut
din 18 lulie apârut in «Monitorul comunal»
din 5 August ski va vedea cA d.
Cerkez, a reprodus inesact hot&rirea
consiliului Comunal in scrisoarea sa
publicatA de ziarul d-voastra.
Pentru ce ?
Pentru ca së 'mt ofere mie nepl&cuta
ocaziune de a'i Insemna cu No. 7 aceasta
gregeala.
Nu as3t fi relevat'o: dar nu trebuie sé
se uite ca am sustlnut de la inceput ca
pân& In luna lui August 1884, nici Consiliul
niel d. Fleva nu se angajase In
mod definitiv cAtre BancA pentru a
vinde aurul aceast& parere reese
chiar din votul Consiliu' r dat In principiu.
Dacâ d. Cerkez a precipitat lucrurile,
'I prives3te : datoria mea e sé constat
adQvérul.
Mârginindu-mé numal la aceste punte,
nu pot trece maI departe inainte
de a face o observatiune.
Propunerea sindicatulul de bancherI
a fost remisa administratif comunale
In aceasgt zi eu propunerea Mincit de a
cumpéra aurul.
Cum se esplica atuncI ci nome propunerea
sindicatului s'a presintat Consiliulul
la 14 Iuliü : ca peste 2 zile d.
Fleva a plecat din tara : c& propunerea
cu aurul s'a adus In Consiliü la fBIuliìi?
Nu result& de aci c& d. Fleva a vrut
.aé scape de o belea ce 'I sta pe cap, ai
ca a crezut c& prin plecarea d-'ale vanzarea
aurulut se va amâna?
Sé apropiem aceasti Imprejurare de
cea-ce s'a petrecut In urma, adicA de
depe$a d-lui Fleva de la 2:1 luliü care
cerea categoric amânarea vânzeret aurulul
;i orI-cine se va convinge c& era
o incurcàturd la mijloc, pe care fostul
primar credea c& o va Inl&tura prin
plecarea d-sale.
Alt& observatiune este aceasta.
Et, precum am arétat 3i mar sus,
n'am putuf lua cunos}tinta de contractele
cu sindicatul cu Banca de cat
foarte târziti, anume In circumstantele
urmatoare.
D. Karabulea s'a presintat la mine
In ziva de 14 August 1884 cu proectul
de contracte scrise de Banc& $i a cerut
sé le Inregistrez.
'I am réspuns c& nu pot Inregistra
nis}te acte neisc&lite Inca. S'a fâcut
mare sgomot din refutul met. Cet de la
Bancâ aü venit sé reclame d-lui Cerkez
$i d-lut Bibicescu. N'ad isbutit Insâ. In
asta afacere trebue sé recunosc câ ai
d. Cerkez $i d. Bibicescu at tinut socoteal&
de obiectiele mele.
Proectele at rémas netnregistrat
pan& la 22 August.
In acest restimp, am litchis cunventiele
In biuroul meü, le-am luat acas&
sé le studiez ai atunct numal In graba,
am avut ocazia sé formulez in scris
prin raportul din 16 August 1884 obiectiele
mele asupra Imprumutulut,
obiectiuni pe cari pan& atunci le fâcusem
verbal, dupe cele ce mi se spu-
neaü sat auziam.
Raportul meü s'a primit de d. Cerkez
la 17 August; d -sa l'a dus la Bancs,
care l'a tinut pan& la 18 August. In aceast'
zi d. Cerkez mA chiama In cabinetul
d -sale ai 'ml spune câ Banca
nu Impârtaaeste vederile mele, dar
'mi a fàgàduit c& nu va !scali conventia
si cd va convoca Consiliul comunal
pentru 20 August. Am cerut sé fit
chemat agi eli la Consiliu ca sé daü
esplicatiI ai sé dovedesc c &,In cazul cel
mal din urma., tot nu se poate admite
tecstul conventielor ca fiind contraria
voturilor anterioare. Pe când vorbiam
cu d. Cerkez sosi agi telegrama din
urmâ a d -lui Fleva care cerea sé reserve
cestiunea agiulut.
M'am despArfit de d. Cerkez asigurat
c& nu va face niel -un pas pana I.unI
seara 20 August.
S'a Intâmplat, din nefericire, Cu totul
alt -fel. D. tierkez a iscalit conventiele
Duminecd 19 August, inainte de a se
aduna Consiliul, iar despre telegrama
d -lui Fleva, declar& aci- - c& n'a primito.
Apropiind sai aceast& Imprejurare de
faptul c& in aedinta consiliuluI de Lunl
20 August, d. Bibicescu care 'mi f &gâduise
c& 'ml va sustine raportul niel
n'a venit la aedintâ, aunt silit sé fac o
reflectiune duzeroasâ, pe care Iris& o
las s'o faca ce! 'sii ce vor propune sA
scrie o data. istoria timpur :lor din
urm&.
Mai 'mi remânea o singura speranti :
sA al erg la minister ai sé mijlocesc ca
sé nu se ratifice conventiile.
Mai isbutisem in cate -va casuri ca
eli, asa personal, sd anulez niate voturi
ilegale ale consiliuluf prin d. Moscuna,
secretarul general de la interne.
Le stie d. Cerkez ai d. Fleva atele voturi.
Nici eli nu 'm1 fac flic! o iluzie ci
ele ad provocat sup&rarea d -lui primar
In contra -mi.
In timpul acesta mIISA, la ministerul
de,+sterne functiona ca ad- interim un
ministru, care 'mi -a f&cut mult réü $i
pentru care n'am sic! o simpatie. Era
EPOCA ;;O OCTOMB`IE
sé incero marea eu degetul, ca sé mL
adresez la d -ss.
Tot ce s'a putut face e ca aprobarea
ministerulu! sé Intârzie pân& la 28 august.
Dac& pan& atuncI rifar fi sprijinit
vr'un om de mima, ar fi reuait ca eel
putin aurul sé nu se vanda pe nimic
Bâncir nationale. Puteam eri sé mA
lupt singur contra tutulor ?
Cu d -ni! bancheri am putin de discntat.
Nu sunt autorizat de d -lor sé
spun aci c& a& Post foarte surprin,i
când ad vézut c& Banca National& '1 -a
tras pe sfoarà, caci a cump&rat singura
aurul Comune! pe nimic . dar persoanele
onorabile care 'mI art f &cut aceasta
declaratiune trâiesc crez ci,
far& a le arata numele, vor veni In public
sé repete aceleaal cuvinte, la
creme de nevoe.
Cât despre operatiunea fericita a imprumutulul
iati in ce consta :
Pentru 13,960.000 le! in hârt.ie Casa
comunale plâteate o anuitate, cu agiul
de 10 0,'0 }i comisionul de 114 la;sute,
o anuitate egal& de 1.080.000 lei.
Aceastâ anuitate corespunde la un
capital actual de 18.330.000 lei,adica cu
4.570.000let mai mare ca suma primita
de Comuna, sai o perdere de 24 0 '0.
Prin urmare, dupa toste calculele,
imprumutul Comunes din 1884 revine
la o subscriptie in tara cu' 76 0'O. D -nis
bancher! zic câ osubscriptie In tara nu
s'ar fi putut face de cat cu 80 0/0. Asa
dar, chier In cazul acesta, comuna ar fi
avut un profit de
lei 640.000
Cum sta atunes eu afacerea fericitâ?
Calculul ne arata cA imprumutul de
10 milioane din 1884 s'a f &cut In ace -
lesai conditis ca $i imprumutul de 13
milioane din 188' ; prin urmare eel
din urmâ fiind o operatie nenorocit&
cum i zite d -I Cerkez acelaa cali
flcativ convine ;i imprumutului 'le 10
milioane.
Atât era de ajuns, d -le director, pentru
luminarea publicului. ;De se va infirma
acestea, voiü vedea ce mal am
de spus.
Cu toati stima
N. Kirilov.
CONUENTIA CONSULARA
Atragem deosebita atenliune a cilitorilor
asupra itrnnlitorului arlicol din
« l'Indépendance Belge. Se stie cä l'Indépendance
belge e singura gazeta pe
care o citeste d. Brätianu, cä ea a foss
in tot d'auna desini de bine- voitoare
pentru guvernul nostru care in tot -d'auna
s'a fdlit cu laudele
Demisiunea unul membru al mini -
sterulul roman alegerea uno' nod
titular pentru portofoliul dèvenit vacant
sunt de obiceiü simple incidente
care n'et nits o Insemnâtate politica
ai care nu presint nie' un interes, aceste
schimbarl rémânând mal adesea
neexplicale ;i ne- exercitând nie' o influent&
asupra directiunei afacerilor
interioare sat exterioare care n'ali alt
regulator de cat pe sleful cabinetulu!
d. Ion Bratianu.
Ins' retragerea ministrulu! de comerciü,
d. Stolojan, se produce asti! -zi
In conditiun' cu totul deosebite. 0 telegram'
din Bucureati anunta in zilele
din urmâ câ d. Bratianu, care trebuia
sé meargâ la Berlin ca sé negocieze eu
guvernul german, In privinta modificatiunilor
de adus conventiunei con -
sulare, incheiatâ acum oste -va tun!, eu
Germania, era silit, pentru motive de
san &tate, sA renunte la c&làtoria sa.
Dar jurnalele din Bucureslti, care ali
aparut In urma acestel telegrame, nu
dad In privinta sénat&telpresidentulul
consiliulut nict o tire care ar putea
sé face a se crede c& aceasta era eau -
za parisire! c&liltoriei, tai d. Bratianu
presida Sâmb&ta consiliul mini 3trilor.
E de crezut cd propunerile fàcute la
Berlin de càtre guvernul roman n'ali
Post prinzite favorabil si cä retragerea
d -lui Stotojan are de scop de a pupe pe
searnaacestuia responsabilitateaconvenfiuneicare
a Intilnit In Camera romana
la sfisjitul sesiunei din urmâ, o vie opozitiune.
Aceastâ opositiune, din partea une!
camere de obiceiü atdt de supusa in cdt
propunerile ministeruluï tree pe acolo
ca fulgerul, era atât de simnificativâ
in cat cabinetul a fost silit sé retragá
proiectul de lege prin care sé aproba
conventiunea . Presidentul consiliulul
motivase retragerea lui prin necesitatea
de a lâmuri, Impreunâ cu guvernul
german, oare -care dispositiuni relative
la proprietatea rurali ai la atributiunile
juridice a le consulilor.
Acéstâ declaratiune echivala cu mar -
turisirea neputintei de a mentine in
termenit séi originali conventiunea.
«Era ciar câ'guvernul fusese silit sé
retragA proiectul de lege pentru a nu
se expune la o Infrângere, despre care
nu remânea nie' o Indoialä de oare-ce
Camera numise o comisiune osti!a proiectului.
Retragerea d-lui Stolojan Insemnéza
câ cabinetul desaprobâ pe fostul ministru
Il invinovates3te pentru gregalele
comise In negocierea conventiunis condamnata
de Camera.
Aceast& conventie destinata se ìnlocuiasca
capitulatüle care odinioara
regulaü conditiunea streinslor,i
juridictiunea agentilor consular! In Romanis,
pe cAnd tara era sub suzeranitatea
Turciel, dispune ca litijuirile relative
la succesiunile Germanilor afiâtorl
In Germania vor fi regulate respectiv
de tribunalele ?i dupa legile jéreI
lor de originâ.
«Clavsa aceasta a fost,cu drept cztvênt,
judecatd inacceptabild de conzisiunea
Parlamentarà.
In adevër RomzPuia n'are mai de fel
nalionalï domiciliati in Germania si
ast-fel s'ar gasi rara reciproeitate
efeetiva supusa la un regin>t
neprimit de nici o natie ch-ilis.eta:
caci Turcia este singura fard unde nna`r
subsista juridicfiunea consulatelor.
O conven{ie consulard n'are ra¡iune
d'a fi de Mt dacd e bazatd p'o reciprocilate
efectivä. Acea încheiatà cu Germania
este cu loin! în avantagiul acesteï
pulerï».
Not staruin(.e din partea d-lu! Bratianu,
isbuti-vor sé obtie de la guvernul
german ca acesta sé renunte la beneficiul
disposit;unilor pe care le obtinuse
deja de la guvernul Roman ?
Aceasta s'ar parea cel putin Indoios.
I NFORMAiI úN I
Am spus mai deunzt -zi ce. amici!
d -lui Brätianu acusó pe d. Stolojan
fiind -cá d -sa a cumperat Naftaliná
pentru suma de un milion, sai cä
ministru] domeniilor ar fi tras
oare-eare foloase personale din aceaste.
afacere.
lata cata in ce fel se explicó aceasta
opera},iune.
Dupe ce d. Câmpineanu dedese
afare pe d. Pandrav, de la postul de
director al serviciului domeniilor,
d. Stolojan venind la minister a numit
pe d. Pandrav director al serviciulul
exterior al filoxerei cu leafá
de o mie de lei pe lune. (chiar In
timpul erse! când nu fäcea nimic).
D. Pandrav, era cel care primea
Naftalina de la furnisori si d. Sto -
lojan s'ar fi tnteles cu dânsul, ca
el se arate cá a primit cantitáti de
Naftalin& mai mari de cât se primea
In realitate.
Mandatele de plate, bine - Inteles
se liberali pentru cantitatea de naftalina
fictive., mai mare, lar nu pentru
cantitatea reali care sé primea.
Aceasta este eel putin versiunea
oficialá.
Pentru a se limpezi aceast& afa
cere, ar fi bine s© se arate prin
Monitor citi cantitate de naftalina
s'a primit qi plátit, $i cate cantitate
s'a distribuit, :3i la cine anume.
latá numele membrilor Trib. cezut!
la sortii pentru a presida la alegerile
comunale:
Colegiul I.
Sectia I. d. M. Maca, (prim pres3.)
»
»
II. d. Al. Cologlu (membru)
Ill. d. M. Ghimpa.
IV. d. Dim. Carp, (presed. )
V. d. C. Nácescu.
Colegtul II.
Sectia I. d. Iulian (presedinte),
»
»
»
»
II. d. Stef. Christu, (judec.)
Ill. d. Obedenaru, i(supl)
1V, d. At. Atanasovici (pres. )
V. d. I. Redoi.
VI. d. Stef. Vládoianu,(jud)
VII. d. I. Boambá
VIII. d. Lara.
IN. d. D. Mavrodin.
Ni se certifie . cä urmátoarele
nume vor figura pe lista guvernului
la alegerile comunale.
Gr. Serurie, Bibicescu, I. Ciimpi-
neanu, Stancu Becheanu, Hernia,
Polizu Mic,unescu, Mavrus, P. S.
Aurelian, Dánescu, Dobrovici, C. F.
Robescu, St. Petrescu, Dr. Sergiu,
Gr. Cerkez, Gr. Capaa, Ráducanu
loan, Procopie Dumitrescu, Zamfirescu,
Socee, Carapati, Báicoianu.
Primirn din Rusciuk urmittoarea
depe3e
Rusciuk 29 Octombre 1886
ft ore
Azi dimineata Sobrania a ales
grin aclamatie pe prineipele
Waldemar de Danemarca de
Domn al Bulgariel.
O depntatiune compusa de Mitropolitul
Tìrnovei si de mal
multi notabili va pleca cîtt mai
in grabs spre a oferi Coroana
noului principe.
D. Ion Brätianu s'a tntors asearä
In Capital&
D. Hitrowo, noul ministru al Rusial,
a fácut azi o vizitá d-lui prim
ministru, care imediat a Intors vizita
d-lui Hitrowo.
at
Suntem informati cä jos notati!
candidati pentru colegiul I si al
II lea la alegerile comunale din
Ginrgin, aü fost In ssnanimitate aclamati
In tntruntrea public& a opositiunei
care s'a tinut la 26 corent,
In sala Hotelulu! Europa.
Colegilul i
Lazär Angelescu, Hariton Racoté,
;ngel I. Ulubeanu, Nicolae Camines3teanu,
Alecu M. Miculescu,
loan T. Dimitriu.
Colegiul II
Gheorghe I. Pietreanu, Ghite Dumitrescu,
Bancu Hagi Timase, Anton
Dumitrescu, Stoian Mihaiü.
PERMUTA NU DESTITUE
Informatiunea data acum cite-va zile
de Epoca era exacta. D. Eug. St&tescu,
ministru de justifie, a [mai adâogat
inca un nume la seria magistratilor silitt
sé demisioneze prin mijlocul per -
mutarilor inacceptabile.
D. D. Giuvaru, preaedintele Tribu -
nalulu! Buzad, a Post permutat contra
vointel sale la Cal&resit. Cea ce era de
prevézut, s'a il,tâmplat. D. Giuvaru
's3I a dat demisiunea.
Tribunalul dig Buzas, care era unul
din cei mal bine compilai din toat&
jara, perde In persoana d -lui Giuvaru
pe unul din membri! sér iubitl al stimat!
nu numal de colegir 861, dar Inca
de Intreaga societate din Buzad.
Niel -un motiv n'a putut justifica acest
act de arbitraria. Vechl resimtiminte
ale avocatulu! ¿Stittescu par a
fi 3i in aceasta ocasie, zic unii, ratiunea
determinanti a ministrulul de
justifie. Dupe altii insâ, apropierea alegerilor
ar fi adevératul motiv. .
Ori -care din aceste motive, sad amândoué
Impreuni, aunt de natur& a
ingrija pe tote magistratif independenti
din tara, al a micsora pentru Impric:natr
Increderea In magistratura.
Cu un asemenea ministru suntem amenintati
a vedea ocupând fotoliurile
magistrature! numai pe aceia car' se
vor recomanda prin supunerea $i ser -
vilismul catre regimul for colectivist.
Averea si onoarea cetatenilor fiind
la discretiunea Manoleatilor s3i Androneatilor
colectivitatei, e timp ca fie -
care sé setngrijeasca, atâtacetcarisé
simt amenintati, cat Ii toff interesatil
In de obste sé se uneascà pentru a gasi
o stavilä arbitrariulul ministerial.
Protestul ce l'am publicat alalta -err }i
care a fost Indreptat catre d. Statescu
prin depes}a telegrafica este un prim
pas ficut in acest sens.
Pan& acum nu vedem sé fi avut vre
un resultat.
BULETIN EXTERIOR
CANOIDATII LA TROMUL BULGARIEI
Criza bulgara a ajuns la un punt in
care o solutiune nu mai poate sé tntârzie
mult timp. Conflictul Intre Rusia
guvernul regente! a luat un caracter
acut. Pe când guvernul rusesc declar&
Intr'un mod categoric c& nu va recunoas;te
sic! un act al Adunârel de la
Tirnova, aceast& Adunare urmeaza a
lucra sii aste -zi va proceda la alegerea
principelul. Persoana care va fi aleas&
sé stie ca va fi principele Waldemar.
Dar nu e probabil cA el va primi tra
nul Bulgarie' In imprejurârile difficile
in cari II se va oferi, mai ales dupé ce