APARE IN TOATE ZILET.E - upload.wikimedia....

2
¡ estates Sa 'rebate sis tia nnrtat si s i-ti
nut 1nca1 si de Wert-t.it re;t representa -
tiunet nationale. Daca nu are acuta,
daca prin un act constitutional rdovede;te
tipsa de tncredere a reltresentatiunei
nationale, C.oroana cu preroFativele
Si fiara tudoiala poate sa faca un
noù apel la tara, se disolve acea representatiune
monientauavi si solicite din
noù parerea ttsref exprimatit 1n Camera
;i Senat, ;i daca vi la noua alegere nu
s'ar dobe'tidi acordul de lucri dare, atunci
este buca practica constitutiouala ca atunci
sta renunte ministrul la futctionarra
sa si Coroaua sts'st reporteze Increderea
asupra muet alte persoitlle,
care -110 identìfieeMcrecierettntre represeutatiuuea
aerei ;i entre suveranitatea
Regel UI.
lata, d -tor deputati. singurele douta
suveranitati, sail mai bine delegare de
suveranitate In privinta cirora singur
poate fi vorba de tncredere constitutionala.
Ce lnsemneazti dar clind vedeti. mat
Cu seamfa fata eu armata. un ordir de
zi, Ca cet de faO,adicaa când un mini stru
de resbel se tncearcal a intercala nitre
aceste dour suveranitate, de a cauora
singura tncrederepoatelì vortct intr'un
Slat constitutional, o llgur& hybrid:a,
lncrederea mijlocie ncdetermivata a
unui alt factor neprevasalut In Constitutiuue,
a anal president de minister? Ce
ponte insemna a vita nitre caput Statului
vi !atre representantaa naationaalia increderea
unul eletnent ata de trecastor,
precum este un ministru presediute ?
Caed remarcati, d -lor deputati, tara in
suveranitatea eI este pernianenta ai durabilä
; Regele In suveranitatea Sa este
Ira permanent,d vi este durabil sub forma
dinastief.
Fata cu aceasta durabila suveranitate
prevede Constitutiunea Increderea care
se cere In aco -d pentru ca sta fie functionare
di ministru constitutional. Dar
ce ar Insemna trecatorul ministru -prevedinte,
un aef de partid, In aceste raporturi
coustitutionale entre capul Statului
vi Statul, pe care 'I represinta ?
(Aplause).
Ar fi o croare, ar fi o heresie constitutionala,
ar fi o resturnare a principiilor
fundamentale cart reguleaza prerogativele
Coroanei fatal cu representa -
tiunea nationala in Camera ;i Senat.
Este ava de adevërat vi ava de eh-mentar
acest lucru, In cât n'a putut sia
scape niel macar d -lui 111eitani.
Vorbesc de d. Meilaui, feind-ea este
singurul autor roman pana acum, care
s'a ocupat de comentarea teoretica a
tonstitutiunel noastre. D -sa gramadeate
fascicule peste fascicule cu pareri
asupra Constitutiunel.SeIntelege,and
va citez pe acest autor, spar ca citez pe
cine -va care nu este departe asta -zi de
parere& acestei majoritat1 din Camera
(miscara). Zic : nu este departe asta-zi.
Nu l'aa1 fi citai, duca parerilc d -sale
asupra articolului 93 din Coustitutiune
ar fi Post publicate tic numal Cu doul
and in urina; dar cred ca sunt In drept
de a'lcita, tlind -cä publicatiunea este
facutatntr'un time madlncoace (mivcarl)
F01TA ZIARULUI EPOCA»
ARY ECILAW
33
REGELE TESALIEI
( Urmare)
Douai copile, färavoie,aü vazut Ingrozitoarele
loviturt suferite de ambasadrice.
Dupe obiceiul tor, ele culegeaü
pe la marginea paduret fragi vi flora
pentru frumoasele cllochete ale orasulu.
Aceste dour florarite prin frecuentarea
zilnica a parculur regal, acunovteaú
'alai pe tort vi pe toate cari obicinuiaü
a se plimba pe aci. De departe
ele vazuse pe princesa care trecca gânditoare
vi cu calut lasat In vola vi eapri(iele
lui. Aceasta tânara femeie tot
asa de huna at vi de frumoasa câvtiga
toate inimile; naivete florari(e craft
foarte mândre de salutul amabil prin
care eleganta amazona respunsese pro
fundelor for Inchinaciuni. Admirând
gataciele, frumusetea ambasadricei, ele
o urmareaü cu ochii. De odata ele ved
un domn, a carvi statura si fisionomie
semana foarte mutt eu accia a ambasadoruluï
Caucasului, ca se apropie de
d -na de Mineleko, vorbesc Impreuna vi
putin dupe aceasta un strigat Inflorätor
se mule. Presimtind o nenorocire
ele alearga, dar and ail sosit In local
trade scena se petrecuse era prea târzife
calul ambasadricef, fugind foarte re-
adir,l dupra vnmra atproprierti. Tuti
pare rati, ea d-nu Cornea es;o aiisont.
caci l'ast li ru_al se'mt vie in ajutor la
fixarea aceliáei epoci de apropiare.
Asa ittteta'pf!tatrt, cntaslilu(i(rn:tLa a
d-lut N9tAtifi;t Liirulia ita I rosur.t, din ntmia,
pt4b¡iCelat In ISS:), ìult'un tittfp
unde v*0 ilihgca autoritatta le,
peutr _ tat a, (Ànstatutiunt. :.ce:
Tex ' ` , t tact cta »Jai uria&
Ind el este cileste).
a.``
it': dim l±teitaai
puntal cetf, Anua
tncredeti, aal caror acord se ccr. ha s,.temtul
consiitutional.
Niuletn. nie:aera. in We' un Slat. nu
s'a mat Incereat cine-va sa introduca o
a treia incredere p I:ìn_a :tcestea: uiment
pania asta-%t In Statale constitutionaale
n'a Incercat sas spue armatei
pria ce fe1 de alta tncredere de cat a sefulut
Stalulut, pria ce fei de tncredere
adaosa, cotnplinient:u',1 a ma' venit in
capul Imo administrttiuni. Si intr'adevcr
Ce tel de convenientaa roust itutionaia
ar li acea. core arasc%a tnljusta posititnte
pe NI. S. Regele arlaluri cu tin
minislru preseditte:'
`i daca s'ar iuLìnlpla un conflict de
iucrealere, ce voeste st ne Spue d. riiiuistru°
\'orbesc de eontlactul do !tiaradare.
aka 1-ca ace;stat se [matte tutaimpla
si este do natura at ilualrt teoria in
rand fnarly cucret si foartc c1ar.
de lndepondinte este functionereat niinislrulut
in genere si In deosebl a niinisterulut
de resbel, de ìncredere:t avulai
th lepria ctnstitu(iouala a attui
etti vat In al'ara de a Il,egelud vi a Ca.nerilor,
In rid se poatte tutâmpla, si s'a
intiltnpla( destul dc adese-orr in alte
tart, s'a inli%naplat chino si la noi, ca un
ministru sa lic Illsarcinat de :11. Sa Regole
commie un minister, dupe ce
ta:nisionase presediulolc aceluí consiliu
din caveat a falcul palm atunci parte.
(.and In prinia&-vara 1870 era ministru
de resbel d. general Ftorescusunt
tocniau 10 auf de atunci ; cum vedetf,
prima-vara aceasta este un fel de aniversara,
ministrul prevedinte de atuucf,
d. Lascar Catargi a crezut cä
trebue SC se retraga din minister.
Doamne, d-lor, in jocul constitutional
se poate intèmpla aceasta ori-cui, §i
chiar d-lui Bratiauu. D-v. va doresc se
nu vi se tutâmple de cat foarte târziù,
dar constitutionaliceste se poate Intempla
ori-când vi ori-cui vi mai curând
de cat poate se crede. Ei bine, când a
cazut d. L. Catargi de la minister, de
vi ln ministerul d-sale avea vi pe d.
general F lorescu tucrliai ca minislru
de resbel, M. S. Regele 'st a repurtat
increderea asupra generalulu'f Florescu
vi 'I a lusarcinat pe el se lie ministru
prevedinte. Si ast-fel coustitutionalicevte
corcct 'si-a Indeplinit generalul
Florescu datoria ce avea, mai ales ca
general, de a sta la postal la care 'I
pusese tucrederea M. Sale, vi uunuti
dupe ce s'a aduuat Senatul si s'a vtazut
ca nu este acordul representa(iunei
Crei cu increderea M. Saale, M. Sa era
pus In alternativa constilutiouala sau
de a continua increderea Sa d-lui general
I?lorescu vi de, a mai face an not'
pede, mergea spie oras, pe and agre
sorul alerga in desivul paduref. Atunci
trecu pe lang& ele un'aiic groom speriat,
care, callare pe calul stai( ce fugea,
uebun, striga hop!! hop! spre at nrum
ai mat iute: nenorocilul servitor sbuta
mu ajutorul stapanei sale.
Depozitiele acestor douc florarit, eraft
atilt de grave in cât reporterii primiseraí
de la politic otdin formal de a
nu le mentioua Inca tra darea lor de
scarna. tUn doma ce semana inuit eu
ambasadorul Caucasuluiaa au zis cele
doul copile, Aceasta era foarte serios..
dar poate ca ele se tnvelasera.
Dupe pram, Regele priuli un resuniat
al anebetei ce se fucuse asupra teribelului
accidental ambasadricei. El era
nu suma' proa nelinivtit pentru sanatatea
Nadjeskei Ivanowna, dar tuca se
terrea de urmarile ce ar putea se alba
aceasta afacere. Gândindu -se la toate
acestea, ura sa contra so(ului iubitef
lui se marea din ce In ce. ,,Ce brutà!...
a cutezat cl se ridice biciul contra acestei
frumuse(i, contra acestei femef Incântatoare!
Ce e de facut?... a o apara,
a o r&zbuna, aceasta ar fi a o perde:
nu este ea sosta acestui ora perdut, a
acestei nabadaiios? Si cu tonte acestea
posiliunea lui de a'arbasador al unei
imperiü atilt de putcruic ca acel ai Caucasului
Il va scopa de pedeapsa ce
o meritai,'
Din nenorocire, tot d'auna a;a se intâmpla.
Puternicii vtiind ca sunt inatacabilf
se arunca fora team& In tot fetal
de vitiuri.
EPf1L I2 MARTiE
p71 1:t i:ua, ::lit da i da incrd rea ae,'I
.1 lit t :a r I a desemnat Senatul.
\i Si : tot-O. :L -(1'1a eittiStitti'iaf:al coa
. 1. a 'wat catea din until i, fiend ca a-
:, nett facas do altea d
ploan. .'. i tau este uta but,
-tituti de a tram anta din
_.titorii cánit 'fit spusese
reaa I. - t de cargad.
r.ic ordinal de zi at ac-
H tuaÌulut tu Iii - :'.. :ie resbel ? Voevte sa
tate sent d-sa ceca co nu l'a intrebat airman
care este lograras d -sale persocola,
pri\atia si individuara In relatiunile
d -sale cu d. ilrati :+uu. pcesedintele
utinastri!au .' Dar aceasta 'I priveste pe
d-sa; poate d -sa personal nu va ajunge
a li pits in _rozavul pereced alt a alece
mire despurtirea tl -sale de d. Bratianu,
pentru a continua ca ministru, si Intre
rctragirea d -sale de la thin: stet Impreuna
cu d. BMtianu.
Safi urea Sts no spue de mai Itainte,
ca d -sa este ma; ales on de partid
rl ar prefers In or -ce cas saz se rtraga
de eat sa se desparta de d. presediute
al Cnnsiliulut actual? Dar ce tie importa
aceasta? Aceasta ponte fì respectabit
ca dnvadaa de recatiuni de iucredere
privata intro d -sa si seful partidu-
Iui liboratl d. nonti :tau ; (hie ce importer
aceasta arniatei :' :\ rmata este a tairei
si nu a pa rtidului.
Sa nace ;iuzit asemenea declariari,
alar Matti: asst nitre uo' sa atiullle '11)1
adue aunnuli d.; awes faacula dc actua-
Iul ministru at cultalor si instructiuuei
publice. Si d -sa ue -a spas cu o sinceritate
almea, ca d -sa se duce caed. d.
Uratiauu 'I gouestc... m'a zis : 'I goneate,
a zis : ca se duce când 'i zice d.
1mrati :inu std se dues, si vine când 't
zice d. Bralianu SC vie. Fo irte frumos,
adiad foarte frumos... pentru d. Bra -
tia nu. (Aplause.)
Tot cam acest lucru 'I spuse vi d. niinistru
de resbel, numal d -sa 'I spine
Iutr'un act public vi oficial, pe când d.
ministru de culte '1 spunea numaf usa
anti Intre noi. Facea mai bine sea nu o
epee nisi ava. Intr'o vedintà publica a
Cameral, nu are ce cauta un asemenea
cuvèut. Raporturi de aceasta natura
personala se pot spure In Intruuirile
private ale majoritatef, adicta, cum am
zice, Ind&ratul culiselor parlamentare,
dar nu sunt, raporturl coustitutionale,
care se aliveazai tnaiutea tiara vi tuai
putin Inaiutea armate!.
Asa este de exclusiva Incredinturea
iuitiala a Majest&tif Sale Regelui, in at
constitutioualicevte vorbind, trebue sis
lie presupusa ca unicul fapt olara3&tor
(Attar In momentul, and vu cadea d.
Bralianu de la guvern. Cae! s'ar putea
Iutarnpla aceasta. Forera coustilutaouala
este Isvorita din traditiuuf vi din
eveuimetite istorice adese on foarte
grave, asupra acestei drept al Coroanet
;i asupra acestuf raport de lucrederv,
nu ponte vi nu trebue sa existe
cea Arai mica Iudoiulri.
D -Ion deputati, ponte Intelegeai tuft
ea, liiud -ca ant vorbit de asa numitul
livret individual» al soldatilor, 'tat -al
It uso. scdaft acestei interpelare o formä
mai ascutita, In casul special. Nu o fac
XIX.
Când calot luí Mineleko se opri In
tata portal anibasadei, sutia veme ore.
Dupe nriscatorul eveniment de din-Ortega
total intrase Intro Iiniate relativa.
Priutul parea prcocupat, nelinivtat.
Abia pavi in casa, urde, dupe ordinal
aspres al tnediculul, douiuea o lacere
absoluta sl primal set secretar, priutul
Gariatinski, lutovaruvit de doctoral
Schlotz, veni la dfinsul. Starea prince -
seí se agravase. Peulru aceasta doctoral
Schlotz a crezut de euvaiuta sas 'si reinnoiasea
visita.
Medacul, punas(' degelul pa buze zara:
- Pst:... log pe Escelenta Voastra
sil nu fac& niel et'i mail alla sgomot.
D -na princesa este foarte raft bottlavia;
o fel,r& violent&, resultfind din loviturile
ce a primat s'a declarat. Daca per -
miteti sc intram In iatacul din stânga,
acolo vom putea se va coniunic &m
tonte evenirnenl.ele acestei uenorocite
zile.
D. de Mineleko, ca un veritabil auto -
mat, intra, urmat de lei dol barbati
cari a povestea agresiunea sa In cele
mat mica detalii; el trebuea sa asculte.
Seful po!itiei a dit ordinate cele
mai severe celor mat abete functionarf
spre a cerceta eu de- amaruntul; de sigur
el vor descoperi pe culpabil. Dar
ceca ce face ca ancheta se fie foarte
grea este ca d -na princesa afirma ca
n'a recunoscut pe omul care a lovit'o,
groomul declarä asemenea.
Alt' ea n'a recunoscut pe scat
ora? zise motet auibasadorul aceas-
a
aeesta, ai nu o fac flint' ca spar, ca tocuaì
actualul d. ministu de reshel, prin
rispunsnl ce va I$iAe?voi VI ne dea. ne
va lua ori-ca nedomir1^t asupra relaìunilor
cam at r, ulion:de.
Se Ít _a , ca d-sa pine po banca
:riinisteriala , earl' .10 J&bia dc cate-va
zite a tsit din pra'itcu;xaiiunile exclusiv
tnilitare, Si a vault guste deliciile
tnini9leriale, probletn;ttite delicia ! ca
d-sa, zie, sas nu tie a,,t de deprins cu
maînuirta condeinlui, ci' sas fie .numai
deprius cu mânuirea spadet, cu actiunile
de zi, dar nu cu ordinile de zi. Si
daca din respuusul ti-sale se va vedea
ca in adevaar ,asa K fost, c& ordiuul dsale
de zi nu este resultatul une' re-
Oectiuui couslitutionale, a unei premedaLlrí,
ci este, dati-nid voe s'o spun ttt
tre noi, o sc&pare din vedere, atunci
am fi foarte rait venití nod, ca sa lnasprim
aceasta cestiune vn atuncf ne vom
putea uaultumi eu faptul c&, (ìind ca se
va publica raspunsul d-Sale tu Mani/aril/
toatrtt riril, at`eSt !Noi/or civil va
reclilica ceea Ce a Tost neconstitutional
si ctctic ill .11urrittaru/nti/itur. :1pl:ausc;)
Ite.ptu.ul al-Ini uini.Un de
rt'xlcl.
It !or. (rinr..t. Alaiorescu a facet o
luu_a alises ti ititie constitutional& si poll!
ica lar cate calo iii nu pot sal urtuez
si iitindu nu` shalt pe acest târim.
'l'ut re ni" ni:ar, inesc a spine éste cat
M. S. Regale, care a ;tint pe ctitnpul
de resbel sa'r apere drepturile acestei
tart ca;tigîutal indcpendeu(a ei,este sin
gurul judecator competent and este
vorba de drepturile Coroanel ; vi daca
me aflu aci ca ministru de resbel, am
vault numaf fèind-cl afajestatea sa,
carie e Caput arntatel 'matt ordouaat
grin urmare nu suit aci de cat din ordinal
1\lajestatei Sale. (Aplause.
Replica d -1111 1lalorescu
1) -Hule prevedinte, crea -ce am ale zis
se resuma In zece cuvinte : surit multumit
de declaratiunea d -lui ministru
day resbel vi repot enviutele din urna :
.Ilurritnrrrl nostril civil va rectifica Mart;7nrrrl
,,,,7 ,rr.
INFORMATIUNI
Guveriul eure a obtinut un credit
de G milioane pentru fortificatii a declarat,
In sectiunele Camerii, ea el nu
ponte face comande numaï pentru G
utilioaue, caci casele strame nu se
angajeazit pentru asa anida sumid, vi
est poro urinare trebue si' facia ele acuna
comande ;i pentru ani' viitori.
Un om, antaue Cbristacbe Vasile,
s'a presiutat azi la redactia noastra'a
in starea cea mai trista, cu capul
spart vi cu urechile täiate. Bietul
om së afta In ast-fel de liai, In ci&t
am fost siliti si aducem un doctor la
redactio pentru a'l examina. Acest
oni sé al.lit in acestii stare in urina
maltratiarilur ce le a pri'arit de la ou-
ta este In adevar o nenorocire.
De sigur, Escelenta Voastra eunoa;tet'
severitatea legilor noastre In
aceastà privire, dued vorn putea pane
mana pe culpabil, el va fi condamnat
eel putea dol ant la Iiclrisoare vi astfel
Escelenta Voastra veti fi rasbuuati.
Si spuueti ca riet groomul n'a recunoscut
pe acel ora?
Nu, Escelett(a. Ast -fel ca d-na
ambusudrice n'a putut a ne procura
niel eel mur urie iudiciu lu aceasta
privare.
Ali !
Inanity de a mil retrage, inca un
cuvant priute. De asid data, doctoral
vorbei.A'i; rog foarte mull, la trebuiu(a
chiar va ordon, ca si; au iutrati In camera
bolnavei. Douc tenie! slut lânga
ea, siete femel sigure de care me fac
respousabil. Camerista asemenea nu
va mai putea intra. Am Luat ateste
masurf caci ori -ce figura noua pare ca
speric pe d -ua aml.iasadrice care este
Intr'o stare de escitatiune foarte mare.
Daca ordinale mele nu se vor executa,
en nu cultz sa garautez de aceastà via
ta ;tal de pretioasa.
Cum se ponle: D -t,a auibasadrice
este ua de rcu :'
Da Escelenta. Una din lovituri a
ranit foarte rail o parte a capului
tâmpla vi toate cele- falte lovituri aft
lost date asemenea In locuri untie pot
fi mortale. Dupe primal pausament,
d -na princesa nrergea destul de bine:
dar pe la circi ore, o febrä violentai,
insolita de delir vi agitatie,s'a declarat,
meni poli(ieì. find eft se dusese la
inlrunirea de lit sala Juje.
Felieitrile noastre dint' Moruzi.
Tot din causa cit s'atìt dus la intrunireat
opO'zitiel, eonit`rciatltttl Florea
Stan si' aflä, in momentul de
fatà, arestat la sectia 51 precum si
un alt comerciant, anume I.erescu.
Memoriile profesorilor universitari
din Bucureti $i 1a0. to contra proiectului
de lege al instructiunei publice,
Bind terminate, consiliul universitar
se ea ì'itruni Joi pentru ale
Ina In desbateri.
D. Brâtianu a avut azi o
dare cu c1. Baron de Mayr.
Sé zice eia ministrul Au4triei nere
preluugirea conventiunii de comert
incií pe un an.
tt
Ministrul instrnetiunei publice ar
aven dL gttnd sé reinfìinteso gimnaziul
clin Alexandria In urina propuneril
acelei comune d'a oferi 10,000
francï îrt acest seop...
D. Ion Briatianu, zice .lianaaia lilrc'rä
pare foarte nemultnmit de incetineala
eu care lucreaza eowisiunea
tariftilnl autonom.
A(läm est dintre medici' militari,
d. Colonel Severin, va li inaintat la
gradui de general.
CRONICA
Itutcle si Pane Ifparal
A Post orlat& ca niel- odata, vi daca
n'ar fi tot vi s'ar povesti, pentru ca este
bine ca omul sta le Invece toste vi sr nu
ramâe cu gura cascata and nude ceva.
la spre Dunareu de jos, in tara lui
Por Imperat, a fost odata o auras grea,
grea de tot, dar atilt de grea, In caat
parea ca tine de zece orni vi tot nu se
mai ispravevte. Viscol apara, viscol vi
In punga omului , 'fit cräpa buza si de
frig si de saracie i azi viudeaf cojocul
ca sia cumperl lemne vi mâine 'ti vin -
deal lemnele ca sa cumpori cojoc.
Vézand dar locuitorii acelei tiri ca
degeaba mai nadajduesc vre -o raza de
soare, ciel soarele al naibei, arata
marea diarie eu toate ca este movneag
batrân, s'atï chibzuit Cu totil vi aù por -
nit cu jaiba) la Por- Itnparat, pentru
ca atesta fiind mare si tare, se zicea ca
ajunge sii bath el odata din picior cum
batuse odinioar& vi lucrurile sei se Indrepteze.
Por- lmparat a luat jaiba In mana, a
sucit'o, a tnvârtit'o de o mie de ora, s'a
f&cut ricamo ¡, adic&tele s'a prefacut ca
nu intelege ce i se cere, vi apof dupe
ce a vazut ca nu are incorro, a zis catre
solul trintis :
vi cu multa slaruiuta tun putut ajunAe
s'o hotarasc sa se aseze lu pat. A trebait
sn'f administrez ni5te soporifice
foarte tart, d'abia de cate-va minute
bolnava do:rnic liliistnt. Acest soma
este uepretuit, trrbue foarte mutt sal
respectan Dar Escelumta Voastrii
ati face foarte bine sa vorlaitt groom
lua, singurul martor al nenorotitef Iutaïmplar.
Mai târziïi, mai târziia.... voifi vedea;
acum aunt sdrobit cu desavârsire
de ceia ce me-ati spits vi sirrt trebuint&
de repaos. Vocsc ìn adevatr st;
rlmaìiü singur....
Cu toate acestei Gariatinski se pregatea
sr urmeze pe ambasador, pentru
a'i da câte-va lamuriri asupra espeditiuuet
curierului; dar priutul facu an
gest atât de imperativ and sui scant
care ducea in camera sa, in cat secretarul
renun(ä de a mal insista mai mutt.
Iata ua zi foartc cui'ioasa! ziscra
Ce' trot secretari de ambasada, and
Gariatinski le Iinpartavi ceia ce se petrecuse.
Printul trebue sa fl se suparat
grozav and a allat despre infama aagresiune.
A.. nu! Eü'I-am gasit foarle linistit.
Ge curioasä natura! El se mnfuriaza
pcmtru lucruri de nimicvi Inainteaunuf
ast-fel de eveniment care ar aprinde
indaguatia celui mal flegmatic, el nict
li sutia.
Ce va se zica asta?
.,Si Incepura fie-care a face fel de fel
de supositii.
,,Si et rccunovtea ca vi toata lumea tirana
sotului vi plangeati pe Incântatoarea
ambasadrice tot atilt cat o vi admiraü.
(Va urina)
t