APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

More documents

Recommendations

Info

9 mat sarac, si a pus imposite tocm :i as upra celui care nu poate se strige. asupra celui sarac. o se ajungem ca Egipetu, se em sequestrate pentru ca o se ajung,em se platim jumelatedin veuituristrainatatii. \'orbind de espulsati, d. Paladi zice cia ¡ruvernul a facut un act de servilism, atat de injosifer, tncîtt s'a _asit un urv jurtual nnguresc care se zica ca prea e servil iuvernul ronuin. Conclusiunea d-Iur Paled' este ea stain fnauele itìi. eire ;r ,rjnns lntr'o st:rre de-plorablila, sub guvtrnul condus de d. 1. C. Bràtianui este asa, este c:i tnsuer fratrie d lui Iiriitiauu, D-nu D. ltratianu a caliticat pe fralele sea : eerie coruptiunei. Duca te allam ast-fel, nu rent;ìne all-ceva de facut de cat Si' ne adunùui sr? ne cousfaluiun, ;i vezeud eu tote aceste rile. vaz, nd averea despuiatsa, oncarea des;radatir. se Ihn uniti In :west timp al durerilor, al suferiutr!or, ;r se resturnam acest guveru. 'Aplause entusiaste $i prelungite. b. C. fi'urrescrr 1;t trilruuà In aplause generale. La 1867 ei ilißt{, pe cAnd d. I3tatianu ca ;i asta-zi era ;eful cabinetutur si i se imputa ea protege mi;carile revolutionare ale comitetelor panslavisle, .d-sa interpelat in adunare respuudea: La acusarea ce mi se face,ca se conspira In Romania, respund: de ce nu s'ar conspira ;i In ltomfluia cane' se conspira ;i in alte teri. La 1565, i se aducea acusarea de Austro-Ungaria ca lace agitatiuui in Transilvania, ;i, interpelat rLspunde ca : de ce near face agitatiuni cend o sore de a uoaslra este urtltratatá. I'rin uruiare, zice d, Boerescu, 1t 1867-65, cent) nu crani indepeudeuti, d. Bratianu nu esita a lua sub protecriunea sa, nu nutual pe Bulharr, ci a se opunt! ;i Austriet. Gasea utuuci, ca este legitim o opunere In contra Austriei pentru romflnii d'acolo. Acest liuibagiü zice d. Boerescu l'a tinut d. Braliauu pentru a trece drept cet mat mare partriot. In attui 1885, In Bucure;ti, un romen, mic, nelnsemnat, e acusat ca face un apel la revolti rota:ìuilor din Transilvania: ei d. Bralianu, decreleaza espulsarea a 6 ronient. Pentru ce :' care era cuvenlul :' Dupe cunt niel d-voastr;i nu 11 ;tile, niel eft ca senator tu tl see. Dar ramine, o socotea'a .1e luat, zice d. Boerescu ; Cum se face ca la 18e5 Trausilvauia, nu nitii este sor u 1tomaìuiei ? Oare nu merita romauii transilv;aneni asta-zi atàta favours cet u tierital bulgaria la 1565 ? S'a ltevoeat legea die 1551, d. Buerescu insista asupra acestci !eel; si arate cad. Braitiatiu adat prouiisiwti solemic Iri camere. ca nu va aplica acease' lege de citt vae atbuttzilor iar pe urmA s'a slujit de densa pentru a exila pe fratil no;tri Transilvaneni. Alter se tutreaba d. Boerescu : ce face asta-zt d. 13ruliauu, cu toate promisiunile date :' Pcrtru ce d. Bratianu e alt om la 1ä1;7 ;i 1865 ;i alt om la 1881 si 18S,,. FOlTA ZIAIWLUI «EPOCA. AF-1Y ECILAW 49 I EGELE TESALILI PAR'l'E:1 A wee (Urmare) IX E mutt mat testis+, de sigur, de ; iu telege de cat a destri, impresiunea pro - dusk asupra Reeelui 'l'esaliel care, pe rend se title In prima noapte a motel, intro desavereila fericire cu femeia sa iubila, aude de odata, Cu toate ordirsele formale ce le daduse, batai repetate cu iuteala in use, listai care It smulsera din beatitudinea to care se gaseatï. Nadjeska Ivauowua, tremurend de spaime se tipi mat aproape de anima augustuluiei sot. Regeleca ei ea Intelese andate cat o asemerea iufractiuuc la regulele etichetei nu pot fi cauzate dc cat printr'un evenimeut neobicinuit. Pe junaatate lmbrùcat, Regele trecu repede lntr'o odae vecina, de unde cu o voce necejita tntreba cine cuteaza se vie a 'I tulbura ast -fel. Era bietul eambelan care treenura de trice din cauza groaznicet insercinert ce i se dase. Dupai suirea ix tron a M. S. tiuia se ne g.ancm 1 *ndependente d. Boerescu : De la- l;, aceasta ideie tncepe se tac pro e si prou,otoriü aceslei ieleisunt urvpsiti de d. Bratianu pentru ea vepißeal+ ;tiba Ast-fel'ca vine la i87 ei se a Cu [tusk ca se' capRte indrepcnd carepredecesorA §iet iñcepusetá dobeLndi Vo cale sanatoasa, nu Irisa, cu vaisare de sáu_e cum a dob3ndit'o d. Iirùtianu dupe plac arbitrar. PremotoriT indr+prttifrtrtiVadaogit d. liuerescu gasesc eu cale s.} Incheie Cu Alstro-t?ngaria, un traclat de coniert d. Itràtianu atunct in opositie, trata de tradaduri pe prontotorim independentit, couibsrtîtud cotivetitiu , ;i . fatatilatea face c;: d. liratiatu se vie la putere inainte d'e Si s:nrvtionu conveutiunea, si, veuintl lu putere o s:tnctioueaz:i. :ei uti se upre,te uunrae aci, merge mat departe tucbeie si alee conventiunt. Cum se esplica puruea d-lut Braliatinu ? se esptica,numai, pentra ca este arbitrate pentru sa vrea se ,faca aea : o'l'radare cand se faced'altu,patriotism cent" se face tie d-sa. Ludovic al li a zis : statul sunt ea, d. Bratianu, zice : Patriot/seer/ suet rir. Termina, vorbiud potin si despre Curte : are5tdud cù aceasta ideia a avuto si conservator'', tuse, convin_aiudu-se de nn:uea nedreplale et! se face Foceanu- Iur, a tiuut conipt de (Tittle publica ce se furuiase, priu juslele cuvinte ale Fuceeueuilor, ',t-a parasit aceasl;t idee. .esta-zt iu 152+G, acecayi idee se propune de d. Bratianu care a combetut'o Inver;unat. Pentru ce ? In zadar, zice d. ikierescu, veti calulat se easel un singw cuvent, ;i nu vett gasi allul de caìt ca a;a ti place d-lui Bratianu. Si aci ca ei cuocasiunea celor-alte legi se g;seste acela;i out capricios, arbitr.rr, pasionat. i ,Parlamentul In Itoutaioie,sub d. Bratianu, este o mesce sub care se ascunde adeveratul despotism. Nu etiú, zice d. Boerescu, daca s'a tntbr,cat sub mantle liberatisniului pnlru a ajunge la despotisni, dar ceeace ;lie este, ca d. Bratianu, face totul, face actele cele mai despoiler!, violéza tuaite liberlatile, nuutatl ;i numat ca se se !mentie IA putere. Conchide, ca si eel 1'alti dd. orator!, cía lrebne se ne unim eu totil ca set seapen) de acest guverrt. 11 RnIrIuPSCrr citecte ape( motiunea pe catre am publieal'o intr'uu uumer precedent si care e primita in uuaunirnitate f.:.i cu ap'ause de publicul present. l'OR tiff cIREScti,oH 7.iarul austriac Are/re/dull din \'iena, serie un lung an'ticol asupru l'urtilicarei L'ucaneslilur, pe care crcdein ueccsaral resuma : Ne aducem aminte ca generalul Brialwont it facut, acuni dot ate, o catestorie la 13ucuresti, care a produs oare-c,ire sgomot. Celebul ;ef al geniuluí belelan, se dusese ca st; studieze, la fata luculut, cuuditiunile aperarere! te'arei In El nbea pronunta ateste cuvinte: Imperatease ilindustanilor insista de a vedea pe Majestatea Sa chiar acuti. Un flor rece trecu prin tot corpul Re.gelui la auzul acestor cuvinte. 1?a stie asea dar totul! Aceastu somalie espressa de a 'I vedea andata, probeaza prin ea Insuei mensa furie a betraluei suverane. De sigur scena va fi spai - nientatoare! groznical... Dar pentru ca aceasta tot era se se Inttitnple mai eureud sae mai terzte, ponte se fie mai bine daca se va esplica Iodate. Spune -! \larjestatei Sale ca 'i sunt la ordine tntr'o jumetate de ora zise lie_ele. S ; ;uneelauul se retrase qi regale alerge repede la scumpa sa Nadjeska ivatrowna. Ceud ti imperlati adevirul princesa treseri: Cine stie dace te voiei mai revedea vre odata! zise ea arunciindu -se scatdatai ln lacrami la gaitul regalulin el sot. Copil ce e,ti, cum pote tu sa te temi de aceasta? li zise regele eu un ton de mustrare, dar delicat el dulce dupe cum o inuma mustre pe copilul el bolnav. Nu, nu te volé mai revedea! zise Nadjeska cu un ton desnada'ijduit. Dace 1mpareteasae te chiama la aceasta orsi, aceasta o face spre a 'ti pune eutitul in get. Noi femeile, avem facultatea de a prevedea, presimtim nenorocireal... Ulte'. arataîndu'T inima e seres aci.... viitórul med e sdrobit pentru tot d'auna! De el vorbea lini;tit se vedea at de eral, el a ridice pP ntariilor.. )inetul di EPOCA 10 APRILiE luci , 'or ce ar trebui se fru a garanta siguraota bbservatlunile facute de ;Viena asiipra amestecului ui otter Fin In aceasta cestiune, causal _eneralului Brialmont o distia de scurtà duratte losa aceasta nu a tmpedicst de a'et continua studiele pe teten, cari raft condes la conclusiuuea ca trebuia, Inainte de toate, se se creeze pentru-leomenia un 'cemp retraneat loarte solid in jurel Capitales, ast-fel ca trupele active, cart ar lupta pentru aperarea teritoriului, sis stie ce 1u urina lot se gase;te un punct de sprijin absolut sigur, a carulresisteuta le va putea permite, In ius de tufrângere, se mai t.itae odata piept inimicului el se obtine conditiuni de pace onorabile. ' Acest proiect de a transforma eapitala Romflniei tra cemp de retraneat a gasit, natural, ;i partisan! si adversart. AcestI din urma 1f imputa ca va crea, pe de o parte cheltuiet! considerabile, iar pe de alta ca va provoca parasirea restului turre, care se va considera ca perdut din Iziva In care toate tortele nationale vor R reduse a se retrage sub protectiunea forturitor Bucureetiului. Cei- l'alai din contra. ali fecut se reiase avantagiul pentru o tara purin intinse, de a avea un centru bine fortificat,care se primeasee aprovisiona - mentele i mijloacele de ori -ce nature, el se le adaposteasca in contra intrepritrderilor inimicului, ata ca arenatele de operatiuse se fie libere in miscarile lor, servindu-se de capitala ca de un pivot. (eerebue, eu toate acestea, se recuuo :retem ce sub toate punitele rae vedere, Bucurestul convine ndmirabil pentru a fi organizat Intr'un vast cemp retraneat. Mai 1nteití, situatiunea sa geografica permite, mai Inuit de cflt ori -care alt punce se se adune in el, Cu cea mat mare Inlesnire mijloace din toata tara. Apol din punctul de vedere topograflc ;i militar, capitala are avantagiul de a nu li dominata de nici o inaltime, asea in ces, protegiata privi forttiri tnaiutate, densa va fi complet adapostita In contra unei bombarda - ment si va putea sustine un asediü regulat de lunga duratale. DINTR'0 ZI INTR'ALTA Teatru .\llunr1 Frutiurnse sperante (la teatrul national la deschiderea stagiunei. Partea musicatlia lunse uni puteruic event. Ca priu minune se improvisase opera ruutaná ; publicul Men tot ce este cu putintá spre a Inc t:ragia uceastá lutreprindere. Sala era mai fu tut-d'a-una pline cànd dsuatru Lelia cauta. Abuuamentele se fiacuria Cu u;uriut,i. Detractorii operei romane eraa redusi la tacere. Ast-fel trecurá prirnele doue luni ale stigitrirel. Chiar in partea drarialicá prevederile eraù butte. Programa Qublicatta, inaintea descliiderei stagiune;, mutt eu sufera; Regele nu observase de o cam data cum Intregul el corp, atat de adorabil, tremura. El o copriuse In brete .ei incepu s'o acopere cu saruturi pe oche, pe gura, pe seo, man - gáind prin dantelele eu care era tutbrecate perfectiunile corpului ei. Imperateasa ve aeteapta, Sire! zise Nadjeska cu un strigat dureros. Ea el va da se alegi Intre a me goni, pe mine sae a perde pentru tot d'auna buna vointa, averea ;i amicita ei. Ce o se al se faci ? el sengele rece cu care ea se armase disparatad, ex -am basadricea Incepu sh plâuig *;í ea un copil. Nu tulla ca ea nu mai am pe nimete in lume de cel pe tine ! sae .. ca eu un sfeeietor gemat. A;! putea oaree A;! putea ea vre odata' zise Regele In care ardea dorinta de a poseda tot d'auna aceasta superba creatura. Cu toate acestea, el trebuia se se grabeasca.... Imparateasea nu este obicinuita a astepta ;i vai de acola care va cuteza se o con - trarieze. Abea trecu o jumatate de ora de la ordinul batrànet suverane ;i Regele Tesaliel se alla inaintea eí. Princesa Corisandra, printul .si princesele mo;tenitoare ale Babilonului eraü pe lainge ea. Cum intra Regele, lmperateasa 1! zise foarte Infuriate: Date de gonete pe atea femeie !.. acum,Indata, In aceasta noapte chiar!.. Pentru a nu lasa un singur moment de*Olillune, pruiniten nn sir de represenfetatii interesaüte. Opereta era d. ja formatft de anul treçut. Pentru prima . uará teatrul national dispunea de un chor nuuiiros ;i de o orchestra stabili. In lüac ca societatea dr,amnticia se dea sala teatrului national la trupe streine se fie nevoità a juca numai de trei ori pe septemene. densa deverise stepan& pe casa ei ;i avea la disposiiie tot tiunpul stagiunei. ln fata onor imprejurári atât de favorabile se putes spera eu drept euvaìrit e& resultatul stagiunei va fi str &lucit, atilt din punctul de vedere material cat si din acela al desvoltárei artistice a primei scene rome rie. Elementele pe cari directiunea le aven la dispositiunea ei erari inclestuletoare 'spre a garanti succesul. Cu toate acestea total s'a sfereit prin o nereueit& complect &. Societarii stint nemultumiti, circi resultatul material este prost ri publicul a per dut Increderea in progresul institutiunei. Cari sunt cauzele ce aù produs aceastá stare de lucruri? De sigur nu indiferenta publicului, ceci el a umplut teatrul rend i se oferea cova bun si a dovedit o rab dare ;i o indulgentrt extraordinará. Sunt dar alte cauze de ordin interior cari ail contribuit ca se parali seze avi'ntul pe care îl lusse scena t.heatrului national. In prima linie s'a comis u greeeal& cu aducerea baletului care a m &rit bugetul prime lur trei Bili cu o sunlit insernnatia si Cara a aduce miei un folos. Gre;ala era u ;dar& de Indreptat dupe prima lune, renentend la halet. Nu etim din care cauzá nu s'a fecut. in par - tea musicale a fast ueroare mare d'a contiitnut stagiunei de opera dupe terminaren abonamentului ei, mai ales. dupe ce directiunea s'a lipsit de concursul pretios al d -rei Leria. Toute incerc &rilo cari s'ali f(icut in urini nu puteate se reu. erisrii, caci lipsea elementul principal : o prime centáreatá formate ei sigurit de rolurile ei. Fera a ruai vorbi de nenorocita incercare cu d -ra Miclea, chiar dehutul D -nei Chrysenghi (cu toate cralitátile ;i meritele artiste!) nu putea se i.nlocuiascä lipsa unei prima dona. Afar& de aceasta, a fost o greealai ueertatit d'a monta opero cari n u era ira puterile centre retilor, ca Fra lucravelo pi Cea mai mare parte a respunderei pentru nereueita operei cade asupra d -lui Stefánescu. Cu tot meritul sei netäg &duit ca musicant ;i ca compositor, 1) -sn n'a stiut a sri ridica po d'asupra intrigilor ei micilor pasiuni cari, din nenorociro, parali - seazá or ce avent artistic pe scena noastr e. Din cauza unei neintelegeri entre d. Stefánescu ;i d -ra Leria, tinéra opera romAna a pierdut pe aceas:A exceleiit& c &ntäreatä. Tut est -fel de cauze aú provocat schimbete nenorocite In dictribuirea rolurilor. Cesti u ni personale, resbunári, favururi in Iine, tot felul de intrigi mesquine ail esercitat o influente rial- flac &toare asupra rnersului operei noastre násct itde si astis -zi am alunis al crede ça glu mai e eu pu- Ittit& d'a reincepe aceaste frumonse de reflexiune Regelui, a caret slabiciune de caracter era de toi cunoscuta, lmparateasa chemase pe d. de Brandt, ministru de interne ; i pe d. de VV'erther secretar de Stat la afacerile streine One la sosirea lui Charles- Feruinand dresase, lmpreune cu e!, un decret de exil contra d -nei de \Iineleko; nu trebuia de cet a fi legalizat pentru ca se fie executat. Majestate,indurati -va! Nu vetI putea se fortatí pe aceasta nenorocite se piece chiar In aceasta ora, singurá ;i lipsita de ori -ce sprijin. Lovitura ce voitl a da este Ingrozitoare; aeteptatt pena moine: veti fi ma! lini ;cite ;i veti tua o hotarere mai tnteleapta. Un ast -fel de proceded ve va atrage blamul tuturor zise Itnparatesei printul imperial, pe rand ei desbateati impreuna ceea ce era mai bine de fatui. Nu! nu' lndata, In aceasta ora, voesc ca aceasta femeie, ca aceastá nedemne creature se.dispara de aci !...0! doamne, de ce nu pot ca eü insu -mi s'o isgonesc! voci -fera turbata batrâna 1mparatease. Nenorocita Nadjeskaavea foarte mare dreptate' soarta ci va ti irevocabil hotarâte. Regele surprins, uimit de aceasta lovitura neaeteptata nu avu curagiul se zita vre un cuvent. Imparateasa nu i permitea se vorbeasca de cat atunci cend, vezàndu'I cu totul zàpacil. se 'I forteze se 'i jure pe lucrurile cele mai sacre ça nici o data nu se va mai Incerca de a revedea aceasta 'mizera- Intreprindere, fár& o reorganisatiune complectá. Dar cu toate apucáturile gresite ale d-lui Stefánescu, s'ar fi putut sci pa situatiunea, dacá directiunea ar fP procedat intr'un mod energic cu competinta ce era in drept publicul s'o a;tepte de la dinsa. Precum am zis, stagiunea de opera trebuia inchisá odate cu sfirsitul abonamentului: atunci publicul ar lì remas cu o impresiune favorabilá ;i anul viitor s'ar lì profitat de experientele fácute, s'ar fi complectat trnpn de operá cu cati-va arti:;t streini ;i ast-fel sear li putut iar;asi face o scurtà stagiune musicale in report cu mijloacele noastre. Ast-fel cum s'a procedat, s'a compromis chiar viitorul pentru un timp oare care Si aceast& este o gre;alá neertatá. iutr'un alt articol ne vom ocupa ;i cu parten dramatic& cäci.*i acolo s'ait comis greseli cari trebue se nu se repete dacä voim ca institutiunea fntreag& a teatrului national sé nu se pericliteze pentru mult timp. R. INFORMATIUNI Suntem informati cis mai déuniazl d. Montgolfier, venind in Bucuresti, a fäcut guvernului nostru propuneri din pirtea unei case francese, pentru un Imprumut. Acest stabilimeut de credit oferea se dea imediat guvernului 60 de nilionne. 34 D. Morouzi, prcfeetul de politie al capitalei a fost înaintat la gradui de capitan in reserva. Mai are Inca d. Morouzi pena se'I ajuuga pe d. Badu Mihai ! Se vorbeate ca se va presinta un proect de lege modificend din no(' legen de recrutare. Citim In Teleyraful: U foae a opositiunet anenta cae d. eaverve, fast al douilea secretar la legatiunea t'rancese din Bucureett s'a decorat eu curoana Rumeniel. Ne aducem amiate ce acest down, la serata date acum cet -va timp unde n'a invitat de at (lout ministril roman), Intro emblemele ce decora sala, a pus la un loe o sticl& Cu bere ei alte lucruel si a serfs de desubt : la colrrlivitale ! Ministrul nostru de esterne l'a decorat. isla dovedesee ca noi francesilor chiar cent] ne insulta, le respl &tini eu blue. Trebue se adaogám, cá daca faptele s'aù petrecut ata cum zice Telegraf'ul, apoi ;i d. §Eisenstein ili d. Michotte de Well aù fácut acelayi lucru ca ;i d. Gnvarry, ;i aceasta ne dá o idee de opinia ce o are nu numai d. Gavarry, dar e,orpul diplomatic despre guvernul actual. Intru cat prive;to pe d. Gavarry, tirai putean aditoga, cá a fost verba sis 'i se dea ;i Gene mereati, dar cá hila cu care el aproape jürrá cola ei se casatorise in aree dimineata chiar ceruie Inaintea lui D -zeü ti fagaduise ajutor ;i protectiurte, amor fldelitate! Nu esita, Sire! jura -mi aceasta, sae daca nu, ili declar ca cope tii va ti pentru tot d'auua desmoetenitr de mine, striga eu furie batrene ferree- Charles Ferdinand dete probe de o foarte putina inteligente. Cu nitel sfinge rece daca s'ar li gendit el ar ti vezut ca Imparateasa, Cu toath nimia e!, cu tonta iritatiuuca ei, nu or ti mers nací odata pene acolo tu cet se execute amenintarea, afara de azul unce veritabile demente. Ea! se faca ree nepotilor set, pe care '1 iubea mar mutt de cat ori -ce tn lume, se faca ran copiilor scumpei sale lice? Nicí odata! In batrena el anima nu niai ramasese de cat o singure virtute: amorul el matern; el cu acest amor ea tntrecea orIce margini: tigrii ';i iubesc ei sopii! Regele ramase mut: ti era frica! bárbel numai Cu numele, om de pee, el nu ;tiu nici a nazi, nicl a apara pe nenorocita cucare el 1;i unise soarta. Iu fata menieí so:acrei sale, nimicindu';í vointa ;i amorul, el o arunca pe drumurí- daând'o preda batjocoril nemiloase a publiculu!. (Va urina)
d. Sturza s'a opus la aceasta din toa te puterile sale pentru motivul aratat de Telegrafttl. D. Baron de Mayr, ministru al Austriei a avut azi o intrevedere cu d. 1. Bràtianu la care a fost fat& ;i d. Eug. Stiitescu. Nafiunea alla cà de 6-7 zile ar't trecut Dunarea in Dobrogea, pe ln Isacea si alte puacte, apruape Ire?' ?riI sëtetli emigrantl din judetele Braila Si Itâninicu-St'rat. Se vorbete ca d. tiae Manolescu or d. Gr. Cerkez va inlocui pe d. lleva la primàrie. D. Bratiartu pana azi n'a consimtit a aproba hugetul comunal. FELURIMI O a tjelle. Din New -York se scrie de la 3 Aprilie, ça In Minesota a tost o teribila vijelie eu vtrtej, ce a facut devastare Ingrozitoare. Uraganul a maturat de pe fata pementului intregi comune. Saint -Cloud si Souberapids surit cu totul distruse si sub ruinele locuintelor zac Ingropate familit Intregi. In timpul zilel s'a facut un lntunerec bezna. Multe persoane, prinse de vijelie pe strade sad In camp, ae tost trantite la pamtut ei orbite de praful cet des. Numerul celor morti este de peste o suie. Ranitl sunt cumule. In Bochara. Podoapsa eu moarte este de doué felurt In Bochara. Cel condamnat la moarte este legat la mânt si picioare, begat tntr'un sac, care se leaga si el ; acest colet se arurcá din verful unid turn malt ; nenorocitul cade pe caldartmul curtir si se sdrobeete ca un ou. A doua pedeapsfi este, cl eel coudamnat stn In genuchl eu manile legate, lar calcul tl apuca de cap si It tae gatul. Cale -o -data se tae asa mal multi oament, ca niste oi, Si cadavrele zac 2-3 zile In strada. Japonezli studiaza mutt( pe la univursitatile europene. Nu de molt a luat to Berlin diploma de doctor In medicina tenerul japonez Teruuiero Calo. Teza sa, sense In limbs germana, a tractat despre «Incercar! asupra cerebrulul broasteI.» l'arlamentarisu american. Dupé spusele unel fol germane ameri - cane, lu Camera deputatilor dia Chili se Intempla scene cum nu se ved de cet foarte rar in Europa. Asa Intro Sedinta Bout deputati, Bruno Larian si Manuil Balbontin, tnfnriandu -se unul contra altuia, ail Inceput mal lutât se se tutuiasce. Bruno striga: Dace eett baisai, canalla miserabile, atuncl vino eu mine atare se ne refuim.o Balbontin respunde : *Cali plateete guvernul ca sé me insulti ?» Un deputat din opositiune striga: « Toate tara etie cine a furet registrele la alegerl.. (Mare sgomot ln Wahl sala). Ministru Zanartu : «Ceca ce a zis acest deputat este o infamie, ce o ponte pro - nunta, numai o canalia.» ( Sgomot colosal). Deputatul Puelma : Ministrul de externe me numeete o eanalia. Daca nu Si retrage cuvantul, atunes densul ai ministrul cíe justifie sunt miste Ministrul : Repet ca deputatul din San Carlos este o canalie ! (Lerma asurzitoare). Puelma zbiare : Satisfactiune de cavaler, or este o cenelle Insutite ! (Scandal Ingrozitor. Deputatii se insulta mutual). A doua zi a tost un duel nesengeros cu pistolul tntre ministrul Zanartu si Puelma, dupé care cri dol caballeros Si ae dat mena Si s'ail Impacat la un pahar de puns. 'l'aloi Rastei si croitorul sau. E Stiut, ce Tarul Rusiel iubeete foarte mult sIrguinta el crutarea si ce ln aceasta privinta a Introdus loarte multe reforme salutare lu curtea sa. Cele o data Iuse lei perde cumpatul si mergo prea departe. Asa mal de unezt a dat de urina, ca croitorul serti italien i -a scotit mal mule cu 40 de marc! un pantalon, ca de obicel. Tarul s'a suparat foarte Si ln urania sa atare dio cale a ordonat, ca croitorul se se expulseze la moment din tara. La curte s'a produs 0 mare nemultumire, pentru ca istetul croitor at.1t de cu gust lucra. tncat anevoe l'ar fi putut suplini alt cine-va. Dir. acesta pricina, aristocratie din Petersburg a luat In aparare pe ilietul croitor si pe lange o staruintà obositoare a isbutit, ca Tarte sé gratieze pe croitorul Si sa 'Si retraga ordinul sS3 cel aspru. CORPI RII,R LEG1FITO.ARß CAMERA . edinfa de Miercuri Aprilie 1886 Sedinta se deschide sub preeedinta d -lui loan Agaric!, la ora 12. Dupe citirea sumariulut el 'ndeplinirea celor - l'alte formalitati Camera trece in sectii spre a face oare -care proecte. La ora 2 Sedinta se redeechide. Se constata presenta a 156 deputati, de oare -ce numa[ deputati aflati ln aceasta zi la Sedinta vor putea lua diurna pe vacante. D. Taco, citeete proectul de lege pentru acordarea unul credit de 257.144 lel d -lui ministru al cultelor pentru deplina restaurare a catedrelor de la Iaei si Curtea de Arges. Legea se voteaza dupe done mici observatil ale d -lor Ciocazan si N. Ionescu. Se procede la alegerea unu! membru In comisia pentru fixarea preturilor, cu care sé se cumpere chibriturile Si tersile de joc. Primul scrutin da urmatorul resultat : votanti 108; majoritate absoluta 55. AU avut : dd. Campineanu 31, Poroineanu 28, Procopie Cazotti 12, Petre Ene 6, Nie& Mircea 4, Catunoanu 3, Lupulescu 3, Oroveanu 1, Schileru 1, Tataranu 1, Sefendache i, Reducan Ion i si Radu Mihai 1. (Mare ilaritate. D. Radu Mitlal, este foarte suparat, Si striga, ce. nu trebue, ca deputatii sl 'el bata joc de ministril.) Votul este declarat nul si se procede la al doilea scrutin. Rezultatul votulte : Votanti 127, majoritate 64. Ar] Intrunit ; d. Ion Campineanu 92 oturt, Poroineanu W, Radu Mihaid 2 ( ilaritate generala. Numal d. Radu Mihairi nu ride). D -nel Petre Ene Se altit cite un vot. Stnt el 8 bilete albe. D. Ion Campineanu este proclamat ales. Se voteaza tara discutie un credit de 100,000 let pe scarna ministrului de finance, pentru a se plati zecimile Comune! Bucurest(. I). N. Ionescu cere, a i se primi demisia din Comisia pentru modiflcarea regulamentulul, Hind ca dupe vacante nu stie duel va putea veni Cu asiduitate la Sedinta. Camera respinge In unanimitate cererea. La ora 3 Sedinta se ridica, lar ces viitoare se apunta pentru Vinerr la 25 Aprilie 1886. l'enel SENATUL .Sedinta de Mercuri 9 Aprilie 1886 Sedinta se deschide la ora 21/2 sub presidencia d -lui D. Gusti. Interpelarea d -lui Gherghel relativ la descrescerea populatiel romane ln Mol - dova de sus se amena pane dupe vacante. Se voteaza tara discutie proiectul de lege pentru fixarea pretulul chibriturilor Si cartilor de joc cum a Post votat de Camera. Se alege ca membru, din partea Senatului, In comisiunea pentru fixarea pretuiui ehibriturilor d -lut R. Opran cu unanimitate. Sei decide ca vacante sa dureze pana la 24 inclusivi. D. Ministru de Finance. Roaga Sena - tul se nu piece ceci trebue a se vota mai inulte proiecte de legt. D. II. Isvoranu. Sé mira cum v'a putea Senatul vota mai ?nulle legi când mai sunt 2 ore numa[ pena la ridicarea Sedintei, lar legile nici studiate In sectiunl n'atl Post. Poate d. Ministru are vre -uri mecarrism particular pentru votali. Se voteaza far& discutiune proiectul de lege prin care se fixeaza pretul mo netelor de aur streine dupe cum a Post votat de Camera. Sedinta se suspends la ora 3 112. La redeschiderea sedintei d. breche citeete proiectul de lege relativ la emiterea de renta 5 0!0 pentru conetructia EPOCA 10 APRILIE localulut scoalelor superioare ai iute rioare din tara. D. Gogu Stefanescu spune,ca cu toate buna- vointa ce ar aves de a vota legra nu poate, de oare -ce abia adineaorl s'a Impartit Senatuluiespuncrea tie moitve. Roaga Senatul a amena dikcutia dupa vacante. pentru ca fle -cite. se alba timpul a studia proiectul. D. Greche cere, a se vola chear azi acest proiect, de loare -ce este una din primele necesitan ale seri[, de a avea localurt pentru scoale. Legea se la tu considerare el se primeete cu 54 voturi contra 8. Se autoriza guvernul a emite renta 5 o'o pentru suma necesara reparare( catedralelor din Iris el Curtea de Arges. dista se ridica la ora 5. STIRI MARUNTE Asta- noapte la hotet Unirea unul din pasageri allume Papadopulo a fort gash mort to patul séo. Sc crede ca aceasta moarte ar fi provocata grin ruptura unul anevrism. Un consiliö de m inistril s'a tinut cezt sub presedinta d-lui I. C. Bratianu. Din causa saptamtnit marl conferinta d -Ina Traían Djuvaracare trebuea sé aiba loe Jul 10 Aprile seura, se amtna pana dupé sérbltorl. Asta seara va aveu. toc la Orieu Ban chetul Congresulul Corpului didactic. D. general Borendey a inspectat azi dimineata regimental I de genio. 11111131E 11l'OIt11.11'I I D. M. Kogalniceanu pleaca asta scura ln Dobrogea. Azl a apérut un nod organ de opozitie tntitulat Steaqul. Uram confratolui nostru isbandii buna. Se zite, ça guvernul a comandai o cupola de probir, la o mare usine engleza. Directorul si casierul Bitncel «Prevederea,» implicati in afacerea furtului de la creditul funciar urban, sl aü dat demisia. Se zice cà d. Genowitz, seful sectiunei de comision a Bancei NPrevedereaN ar ti denuntat consiliului de ad uiinistratie contractul siú. M. S. Regele a facut o visita P. S. S. Mitropolitului Primat. Azi la congresul corpului didactic mai multi membrii aú redactat o motiune de blam lu adresa d-lui Dim. Sturza. Aceastá motiune insa nu s'a putut supurre membrilor culigresului, de oare-ce s'a recunoscut, ca atributiunile congresului nu permit së se emitir un asemenea vot. Asta -zi a fost adunare generala ordinari a societatiï Dacia - Romania. In aceastá adunare s'a decis a se restitui actionarilor câte lei 50 In aur de tee -care actiune ; s'a fixat divi - dentul de lei 32 In bilete; s'a des - carcat consiliul de administratiune de gestiunea anului trecut. S'aú reales membrii principale D. Ghica, principeleAlex. *tirbey si d. Pacare Protopopescu, cari càzuserir la sorti. S'aú reales In fine, censori aceleasi persoane ca ln anul trecut adic& d -nei Ferd. Chica, Nicolae loanid si B. D. Arvaneso. In Sedinta de astil-zi a adunarií generale actionarilor Dacü-Rontanü s'a propus ca pasagiul noei clàdiri a acestei societati din strada Lipscani sé poarle numele de pasagiul prineipelui Dem. Ghica. 0 nenorocire s'a inti:mplat printului Dem. Ghica. Un cane turbat a muscat azi pe o nepoata a d-sale. Diseara va fi mare banchet nl membrilor congresului didactic in sala Orfeu. Presa este invitatà. ULTIMA ORA lena, 21 Aprilie. \men presa libero .pane en ennferliitn aus- (ro- romana dl.etita ba.ele unes noi convenitnni eunrerelnle. Aee- Indi zinr al lira ra dlspositiu alle stint nenni loarte fnvornbile unel ìnlelei eri. envi se erede en se ponte eonstnfn o intorsnturrr nari buna in eereurile ,trua ernnmentale Mn Pesta. Roma, 21 Aprilie. D. AranasovicI a sosit azi dimineata. A Post primis azi dimineata de contele Robilant. El va presinta moine M. S. Regelui scrisorile sale de rechemare .ei va pleca lune la Belgrad. Brindisi, 2i Aprilie. S'ari consta - tat In ultimele 24 de ore 5 casurl de holer& si 2 decese. ln provincia Venetier s'ari constatat asemenea 5 casurl el 2 decese. Londra, 21 Aprilie. Daily News constata ce e teama In lumea diplomatica In privinta apropiarir unu( conflict intre Turcia si Grecia. Anglia negociaza Intr'un mod activ Cu puterile In vedere de a evita res - belul. Francia secondeaza cu hotartrea sfortarile.et, dar pare ce Rusa Incuragiaza indaratnicia Greciei. Daily News mai constate ea Grecia are drepturi Si ca n'a Post multumita de Europa, care n'a facut ser se execute tratatul de la Berlin. Cu toste acestea e Inca posibil se se dea satisfactiune Grecielpe cale diplomatice,dace va con - simti ea va sta linstita. Atena. 21 Aprilie. Ministerul de marina a rechisitionat patru pacheboute care vor fi transformate In croa sori si vor fi armati cu tunuri mari. Se desminte sterile privitoare la insinuarile consulului grec la Canea. U scrisoare din Canea asigura ca partidul unionista repurtat un mare succes In alegerile pentru adunarea generala. BC!LETIN FINANCIAR Bucuresti, 9/41 Aprilie 1886. StIrile din stre?inatate ne indica o recrudescente In tendintele reaboinice ale Greciei. Din aceasta causa at&t la Bursele din atara si prin repercusiune la Bursa de aci, valorile ae perdue din fermitatea tor. Agiul s'a urcat le 14.40. Coca ce este mal ingrijitor se observa din paraca schimbulut, care se scum peste din lipsa de devize asupra streeinatatil. Asa cek Paris face 100.35. Cek Lon - dra 25.27 1/2. E semn reir ; caci daca In aceasta perioada a anulul, ecuivalentul ce'1 primim din atare pentru esportatiunile noastre este slab, sail eu totul minim, ce se va Inumpla, tend vom intra In perioada mai putin favorabila Comertulut. Notion In cota de asta-E1 : Daciele 293. Constructiunile 194 1, 2. Tendinta l;nistita. BULETIN COMERCIAL Grâü 3800 hect. n 2900 hect. 1 :300 hect. 1300 hect. 770 hect. Porumb vechi 3650 » . 3500 Orz. 2800 hect 1750 hect. 1400 hect. Braila, 8 Aprilie. 55 3/4 lib. 10.50 56 lib. 10.82 1/4 51 1/2 lib. 11.25 51 1/2 lib. 11.50 56 1/2 lib. 12 hect. 57 3/4 lib. 7.70 hect. 58 1/2 lib. 7.35 4 :3 lib. 5.62 1./2 43 1/4 lib. 5.62 1 2. 44 1/2 lib. 5.75 Din raporMil oficial a consulatulul austro -ungar din Aocaani estragem urmatoarele : «Situatiunea pietet se alla tet pe nivelul scazut, ca in lunile trecute, 'transactiunile de marfuri sunt netnsemnate, consumatiunea endetail foarte suba. Clientela din provincia este lipsita de or ce credit, Si din causa criad n'a putut se résufle plea acuma, leranul este lipsit de or ce rnijloace ; cu toate ateste, targui nostru 'Sr a apropiat tendinta ciudata, d'a urca de acuma preturile marfurilor, anticipand ast -fee regimul inevitabilulut tarif autonom. Aceasta dovedeete, ca nu prea exista vr'un excedent In merfurn, Si ca comercianti voeate se profite de accus ta ocasiune. 0 lupte de concurente Intre plugurt germane si austriace a avut rocc aicea, care s'a terminat In favoarea fabricantului germen: 100 de bucati s'aú vandut deja In cursul lune! curente (Martie) ei se spera In vinzarea altor 100 bucati. Din Belgia sosesc cantitatt Insemnate de fier si cue: ln ramure manufacturer nu se observa nici o miscare. Tendinta calma predomina, .ei comandele locale gasesc cu anevoe fabricants, care sa le efectueze. De remarcat este faptul, ça mat malt! Ungurl, comercianti de Vinurt, ad facut In local'tate cumpi rari Insemnate, ceea ce a lfost un mare bine pentru producatorii nostri cari ad pimnitele peine. Este Irisa de temut, ça eu timpul districtul nu face o concurente strasnica exportului vinurilor ungureetl. Stares semanaturilor e buna. BIBLIOGRAFIA A apparut la Paris : Quinze mois de Régime libéral en Roumaine si se alla de venzare la toate librariele din Capitale. I. C. Bratianu, l'ère nouvolle, la dictature, de Frédéric Damé redactorul -ref al Independe?fei Ro?rdne si se afta de vênzare la toate librariele. A aparut si se ana de vénzare la principalele hbrarit din tara, precum si la libraria ediloare Haimann, in Bucuresti : Oberon sae cornue minunat, basm cu gravure tine to culorl, format to 4o, cartonat frumos, let 1,50 baril Printut sparge alun si regele soarecilorbasm cu 6 gravure tine tri culorl, format to -lo, cartonat frumos, lel 1,50 bans. (;ulirer in tara piticilor, basm cu 0 gravurl fine In calori, format tu 4o, cartonat frumos, lei 1,50 baril. Guliver in tara uriasilor, basm eu 6 gravurl fine in culorl, format tu 4o, cartonat frumos, lee 1,50 baril. Flattait magic, basm cu 6 gravure fine to culorl, format to lo, cartonat frumos, lel 1,50 bane. La libraria Socek si C -nie se atla de vi'rizare: Curs de esploatarea posteior si telegrafelor de 7'homa Ilasilescu. Pretul 10 lei. A exit de sub tipar ei s'alla de @nzare la libraria Socec In lucuresti AI trellea supliment la cedicele romîtne, coprinzend toute legile, decretele Si regulamentele de la lanuarie 1882 pana la lanuarie 1886, editiunea B. Uoerescu continuatà de : C. Boe reseu si C. Vlahutzi. LOTERIA ATHENEULUI Trageroa luteriel Atheneului este tixata la 1 Maiü a c. persoanele ce ad bine voit a se Insercina cu desfacerea biletelor acestei lotera, sunt rugate ce pana la 15 Aprie se verse la Banca Nationale costui biletelor desfacute. Ultimile bilete sé gasesc la Banca Nationale sucursalele el, la debitanti de tutunuri, la oficiurile telegraflc -poetal la principale case de comer( etc. etc. 0 RUGAMINTE In ziva de 6 Aprilie, to trenul de la ora 4 1/2, tntre statiile Bucuresti- Piteet1, ant-an disparut o cutie to care era : 2 palaril de feutre - blanche garnisite cu velours de matase si panglicl albastre; 2 perechl pantot'l de pele albs; 2 perechi de ciorapi ei menue' de fil d'Ecosse, Iltsendu -mi to schimb o cutis cu un geamantanasio noo de mina, pe care 'I -am lasat la gara Pitesti, in primirea d -lui fief de static Dudescu. Cel ce din eroare 'mi va li luat -o, e rugat a 'ml -o N'imite la Slatina, «Capela- rlaestru lonescu». Il" LI 6E111 I1N,S11,111,.1\1 INt101, BUCURESTI ii. BULEVARDUL ELISABETTA 12. MODE Miercuri, 9121 Aprilie 1886. Deschiderea sesonulul de prima -véra cu espo.iitie pentru palarit de dantelesi jeurl pentru Doamne si Domnisoare, cu preture moderate. PRIMA SOCIETATE ROMANA .'F. , , FABRICAREA HARTIEI MaI multi domni actionari fondatorl ai fabricet de hartie, cerend ca, adunarea generala se se Intruneasca Duminica 20 Aprilie in loe de Miercurl 16 Aprile, Consiliul de administratie acestel Societati a hotarat ca adunarea sé se amane pentru 20 Aprilie 1886, In ziva de Duminica Tomei la ora 2 p. m. BucurestI 4 Aprilie 1886. Consiliul de admit(istra fiutte De la Sfdntu Gheorghe, O casa asezata pe strada Dorobanlilor No. 40; 20 odàl cu curte si gradina. A se adresa la proprieatea care locueete intrensa.
Page 1: ANUL I No. 117'. A DOUA EDITIUNE GR

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?