regulamentul local de urbanism al zonei construite ... - Primaria Bistrita

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL ZONEI CONSTRUITE
PROTEJATE A MUNICIPIULUI BISTRIŢA
I.DISPOZIŢII GENERALE
I.1. APLICAREA REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Cadrul juridic al prezentului Regulament Local de Urbanism (R.L.U.) aferent P.U.Z. pentru
zona construită protejată a municipiului Bistriţa este determinat de Ordinul ministerului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562 din 20 octombrie 2003 pentru aprobarea
Reglementarii tehnice "Metodologie de elaborare si continutul-cadru al documentaţiilor de urbanism
pentru zone construite protejate (PUZ)", Ordinul ministerului lucrărilor publice şi amenajării
teritoriului nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice “ Ghid privind elaborarea şi
aprobarea regulamentelor locale de urbanism”, indicativ G.M.- 007-2000, Hotărârea Guvernului
nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism , Legea nr.422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice , republicată, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul.
Un alt tip de documentaţii, care au stat la baza prezentului R.L.U. aferent P.U.Z. Pentru
Z.C.P.M.B., o constituie Planul Urbanistic General al Municipiului Bistriţa (2003), Planului Urbanistic
Zonal “Zona de Rezervaţie istorică şi de arhitectură a municipiului Bistriţa” - R.L.U. reprezentând
actualizarea acestuia, studiul istoric - avizate de C.N.M.I. şi aprobate de M.C.C. - elaborat pentru
fundamentarea modificărilor unor reglementări privind imobilele situate în perimetrul reglementat.
Zona construită protejată a municipiului Bistriţa, alcătuită din ansamblul urban fortificat şi din
zona de protecţie a acestuia este delimitată în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi cultelor
nr.339/Z/2007.
Ansamblul urban fortificat cuprinde zona delimitată de Bd. Republicii, latura de vest a
Hotelului Coroana de Aur (faţada posterioară), aleea de deservire a blocului din P-ta. Unirii, str.
Bistricioarei, str. Liviu Rebreanu, str. Ecaterina Teodoroiu pana la intersecţia cu str. Barbu Lautaru,
pasaj de intrare in Parcul Municipal, aleea din Parcul Municipal de pe traseul fostului val de
apărare, str. Nicolae Titulescu, str. Dogarilor, str. Mihai Eminescu
Zona de protecţie a ansamblului urban fortificat este delimitată de limita vestică a parcelei
ocupate de Spitalul Vechi de pe Bd-ul Independenţei (nr.30), str. Nicolae Bălcescu intre numerele 1
si 11, str. Gării, latura nordică a spaţiului verde amenajat de la intersecţia bd-ului Republicii cu str.
Gării, limitele nordice ale parcelelor de pe bd-ul Republicii, nr. 2-28 (inclusiv parcelele cu nr. 1 si 3
de pe str. Zimbrului), parcelele cu nr. 8-16 de la p-ţa Petru Rareş până la intersecţia cu str. Crinilor,
limita vestică a scuarului din p-ţa Petru Rareş, str. 1 Decembrie, str. Petre Ispirescu, str. Gen.
1

Grigore Bălan, str. Tudor Vladimirescu, str. Vasile Lupu, str Cimitirului, str. Roman Vivu, str. Vasile
Conta, str. Parcului, str. Ion Raţiu, capetele de lot ale parcelelor de la str. Al. Odobescu 20-2,
capetele de lot ale parcelelor frontului impar al bd-ului Independenţei, intre intersecţia str Al.
Odobescu şi str. Şt. O. losif.
În cadrul Planului Urbanistic General al Municipiului Bistriţa (2003) zona construită protejată
este cuprinsă în mare parte din U.T.R.1 şi în proporţie mult mai redusă din U.T.R. 18, U.T.R. 19,
U.T.R. 20. în cadrul Planului Urbanistic Zonal “Zona de Rezervaţie istorică şi de arhitectură a
municipiului Bistriţa", zona studiată a fost divizată în 8 Zone protejate.
Prezentul R.L.U. aferent P.U.Z. pentru C.I.M.B. are la bază etapa de analize preliminare
pentru fundamentare - avizată de C.N.M.I, în cadrul căreia au fost studiate reglementările şi
prevederile documentaţiilor amintite mai sus, dar şi nevoile actuale ale societăţii bistriţene impuse
de dezvoltarea oraşului.
Au fost astfel preluate şi adaptate o parte din reglementările existente, cazurile de
diferenţiere fiind generate de gradul mai ridicat de detaliere care a stat la baza prezentei
documentaţii, de concluziile etapei preliminare, de concluziile referitoare la conservarea, protecţia şi
punerea în valoare a patrimoniului cultural de interes naţional sau local pe care îl reprezintă zona
construită protejată a muncipiului Bistriţa.
În consecinţă, P.U.Z. pentru zona construita protejata, parte componentă a P.U.G Municipiul
Bistriţa, se va modifica exclusiv pe acele zone care fac parte parţial sau total zona construită
protejată. Astfel, zona construită protejată va fi divizată în subzone istorice de referinţă cu
reglementări specifice, dispoziţiile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG rămânând
aplicabile în această zonă, doar ca dispoziţii generale, numai acolo unde nu există dispoziţii
speciale, completând astfel reglemetările prezentului R.L.U.
Reglementările stabilite prin documentaţii de urbanism - Plan Urbanistic Zonal sau Plan
Urbanistic de Detaliu - aprobate prin Hotărâre de Consiliu Local anterior aprobării prezentului Plan
Urbanistic de Zonă Construită Protejată îşi păstrează valabilitatea şi aplicabilitatea chiar dacă
stabilesc indicatori urbanistici superiori celor reglementaţi prin prezentul Regulament Local de
Urbanism.
Zona construită protejată - în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor
şi turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi
conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (P.U.Z.)"
-reprezintă o Zonă Istorică de Referinţă (Z.I.R.) pentru care s-a propus o defalcare pe Subzone
Istorice de Referinţă/S.I.R. deoarece:
• actuala structură a ţesutului se compune dintr-o însumare de insule bine definite de trama
stradală;
2

• pe parcursul timpului fiecare insulă a căpătat o anumită personalizare;
• delimitarea nu creează confuzii;
• aplicarea şi controlul indicatorilor spaţiali nu creează dificultăţi în gestionare.
În unele cazuri, cumularea într-o singură S.I.R. a mai multor insule, a fost determinată de
asemănarea de ţesut şi posibila evoluţie funcţională în aceleaşi condiţii.
Pentru o adecvată conservare şi punere în valoare a celor două componente a Z.C.P. - MB ,
respectiv ansamblul urban fortificat/"centrul istoric" şi zona sa de protecţie, s-au stabilit:
sistemul de fortificaţii)
-26 S.I.R.-uri în cadrul ansamblului urban fortificat (delimitată până în secolul XIX de
-17 S.I.R.-uri în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat
Numerotarea unităţilor s-a făcut în consecinţă: 1-26 în zona ansamblului urban fortificat şi
27-44 în zona de protecţia ansamblului urban fortificat.
I.2. DELIMITAREA SUBZONELOR ISTORICE DE REFERINTA ( S.I.R.) CE
ALCĂTUIESC ZONA CONSTRUITĂ PROTEJATĂ A MUNICIPIULUI BISTRIŢA
• S.I.R.-01 - B-dul Republicii - Pasajul II - Str.Lupeni - Str.M.Eminescu
• S.I.R.-02 - B-ul Republicii - Str.Spiru Haret - Str.Lupeni - Pasajul II
• S.I.R.-03 - B-dul Republicii - Str.B.Delavrancea - Str.l.L.Caragiale - Str. Spiru Haret.
• S.I.R.-04 - Str.Lupeni - limita estică a parcelei nr.26 din Str.Gheorghe Şincai -
Str.M.Eminescu.
• S.I.R.-05 - Str.Lupeni (între numerele 27 şi 7) - limita vestică a parcelei nr.13 din Piaţa
Centrală - Str.Ghe. Şincai ( între numerele 12 şi 24) - limita parcelei Str.Ghe. Şincai nr.26
• S.I.R.-06 - Str.Lupeni, de la limita estică a parcelei cu numărul 7 - Str.Spiru Haret - Piaţa
Centrală - limita vestică a parcelei nr.13 din Piaţa Centrală
• S.I.R.-07
S.I.R. 07a - Str.l.L.Caragiale - Str.B.Delavrancea - Str.Dornei - Str. Spiru Haret.
S.I.R. 07b - Str.B.Delavrancea -Str.l.L.Caragiale -limita vestică a parcelei
Hotelului “Coroana de Aur" -Piaţa Unirii – Str.Dornei
• S.I.R.-08 - Str.Republicii - limita vestică a percelei hotelului “Coroana” - str.ILCaragiale -
Str.B.Delavrancea
• S.I.R.-09 - Str.Gheorghe Şincai - Piaţa Centrală - Str.George Coşbuc – Str.Dogarilor
• S.I.R.-10 - Piaţa Centrală
• S.I.R.-11 - Str.Dornei - Piaţa Unirii - Str.Liviu Rebreanu - Piaţa Centrală
• S.I.R.-12 - Piaţa Unirii - limita nordică a parcelei bisericii ortodoxe "Adormirea Maicii
Domnului” - limită nordică de pe Str.Gr.Bălan - Str.Bistricioarei - Str.G-ral Grigore Bălan
3

-Piaţa Unirii.
• S.I.R.-13 - Str.George Coşbuc- Piaţa Centrală - Str.Nicolae Titulescu – Str.Dogarilor.
• S.I.R.-14 - Str.Nicolae Titulescu - Piaţa Centrală - Piaţa Mică - Str.Dobrogeanu Gherea
• S.I.R.-15 - Str.Liviu Rebreanu - Str.Ecaterina Teodoroiu - Str. Vasile Alecsandri -Piaţa Mică.
• S.I.R.-16 - Str.Nicolae Titulescu - Str.Ciprian Porumbescu - Str.Mihail Kogălniceanu.
• S.I.R.-17 - Str.Dobrogeanu Gherea - Str.Albert Berger - Str.M.Kogălniceanu – Str.Ciprian
Porumbescu.
• S.I.R.-18 - Piaţa Mică - Str.Zorilor- Str.Ecaterina Teodoroiu - Str.Albert Berger
• S.I.R.-19 - Str.Vasile Alecsandri - Str.Ecaterina Teodoroiu – Str.Zorilor
• S.I.R.-20 - Str.Nicolae Titulescu - Str.Mihail Kogălniceanu – Str.Dogarilor
• S.I.R.-21 - Str.Mihail Kogălniceanu - Piaţa George Coşbuc/ din faţa casei municipale de
cultură - Tronsoul de zid fortificat – Str.Dogarilor
• S.I.R.-22 - Str.Dogarilor - limita estică a parcelei nr.20 din Str.Dogarilor – promenada
Parcului municipal - Str.Nicolae Titulescu.
• S.I.R.-23
S.I.R.-23a - (limita vestică a parcelei Casei municipale de cultură ) -Str.Dogarilor
-limita nordică a parcelei Casei municipale de cultură - Piaţa George Coşbuc – promenada Parcului
Municipal
S.I.R.-23b - Piaţa George Coşbuc - Str.Ecaterina Teodoroiu - trecerea pietonală din
continuarea Str.Ecaterina Teodoroiu - promenada Parcului Municipal
• S.I.R.-24 - Piaţa Unirii
• S.I.R.-25 - Piaţa Mică
• S.I.R.-26 - Piaţa Casei municipale de Cultură/ propunere: Piaţa George Coşbuc.
• S.I.R.-27 - str. Nicolae Bălcescu - Str. Gării - B-dul Independenţei - limita vestică a parcelei
nr.30 de pe Bd. Independenţei/ incinta spitalului.
• S.I.R.-28 - B-dul Independenţei - Str.Alexandru Odobesu - Str.Toamnei – fundurile
parcelelor de pe străzile A.Odobescu şi Independenţei – Str.Şt.O.losif.
• S.I.R.-29 - Limita nordică a parcelei nr.32 din Str.Alexandru Odobescu - Str.M.Eminescu -
Str.Gheorghe Şincai - Str. Alexandru Odobescu.
• S.I.R.-30 - B-dul Republicii - Str.M.Eminescu - latura nordică a parcelei nr.32 de pe
Str.Alexandru Odobescu. - Str.Gării
• S.I.R.-31 - Piaţa Mihai Eminescu.
• S.I.R.-32 - Limitele nordice ale parcelelor nr. 10-28 de pe B-dul Republicii - Str. Zimbrului -
4

B-dul Republicii - limita vestica a parcelei de pe B-dul Republicii 28
• S.I.R.-33 - Limita nordică a incintei Colegiului “Liviu Rebreanu” - Str.Ursului – B-dul
Republicii – Str.Zimbrului.
• S.I.R.-34 - Limitele nord-vestice ale parcelelor de pe B-dul Republicii şi Piaţa Petru Rareş
-limita estică a parcelei cu nr.16 - Piaţa Petru Rareş -B-dul Republicii – Str.Ursului.
• S.I.R.-35 - Subzona “Centrului civic nou” - Piaţa Petru Rareş - Str. 1 Decembrie – Str.Petre
Ispirescu - limita vestică a parcelelor de pe str. Petre Ispirescu, limitele nordice ale
parcelelor de pe Str.Gen.Bălan şi ale incintei bisericii ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului”.
• S.I.R.-36 - Limita nord-vestică a parcelelor nr. 1-15 de pe Str.Petre Ispirescu
-Str.Gen.Grigore Bălan - limita estică a incintei Muzeului Judeţean.
• S.I.R.-37 - Parcela Muzeului Judeţean - Str.G-ral Grigore Bălan.
• S.I.R.-38 - Limita sudică a parcelei nr.6 de pe Str.Bistricioarei (pe care este amplasată
clădirea BCR) şi limita nordică a parcelelor nr.9-17 de pe Str.Grigore Bălan - latura vestică a
incintei Muzeului Judeţean - Str.G-ral Grigore Bălan – Str.Bistricioarei.
• S.I.R.-39 - Str.G-ral Grigore Bălan - Str.Vasile Lupu - limita sudică a cimitirului – Str.Roman
Vivu.
• S.I.R.-40 - Str.Liviu Rebreanu - Str.Roman Vivu - Str Vasile Conta - Str.Parcului – limita
estică a parcului - Pasajul Parcului - Str.Ecaterina Teodoroiu
• S.I.R.-41 - Parcul municipal - Promenada 1 parcului( inclusiv parcela nr.22 str. Dogarilor)-
limita vestică a magazinului “Plus” - Str.Parcului - Aleea Phoenix.
• S.I.R.-42 - Str.Alexandru Odobescu - Promenada Parcului - Aleea Phoenix - Str.lon Raţiu.
• S.I.R.-43 - Str.Toamnei - Str.Alexandru Odobescu - fundurile de loturi nr. 10-20 de pe
Str.Alexandru Odobescu.
• S.I.R.-44 - Str.Gheorghe Şincai - Str.Dogarilor- Str.N.Titulescu - Str.Alexandru Odobescu.
I.3. NECESITATEA FUNDAMENTĂRII INTERVENŢIILOR DIN ZONA CONSTRUITĂ
PROTEJATĂ A MUNICIPIULUI BISTRIŢA PRIN STUDII ISTORICE
În vederea protejării, punerii în valoare şi conservării valorilor de patrimoniu arhitectural şi
urbanistic consemnate în Lista Monumentelor Istorice din 2004, cu modificările şi completările
ulterioare precum şi a valorilor culturale identificate prin studiul preliminar ce a stat la baza
prezentului R.L.U. aferent P.U.Z.C.P.M.B., este necesară elaborarea studiilor istorice de
fundamentare a documentaţiilor întocmite în vederea intervenţiilor de construire şi/sau amenajare
(inclusiv sub nivelul terenului natural) asupra acestor imobile, indiferent de natura regimului de
1 Se include sub această denumire şi taluzul adiacent până la limita S.I.R.
5

proprietate asupra terenului (public sau privat) şi indiferent de modul actual de utilizare al acestuia
(construit, neconstruit sau amenajat).
Studiul istoric preliminar ce a stat la baza prezentului R.L.U. aferent P.U.Z.C.P.M.B. poate fi
considerat studiu de fundamentare pentru documentaţiile întocmite în vederea unor intervenţii
asupra spaţiilor publice sau asupra clădirilor neconsemnate în Lista Monumentelor Istorice din
2004, urmând a fi completat cu detalii specifice fiecărei categorii de intervenţie, în vederea obţinerii
avizului de specialitate, la solicitarea avizatorilor.
Studiile istorice 2 de fundamentare a documentaţiilor pentru intervenţii în cadrul S.I.R. -urilor:
- trebuie să evidenţieze detaliat componentele semnificative ale imobilului asupra căruia se
solicită intervenţia precum şi a zonei învecinate, în scopul de a stabili posibilităţile şi limitele
intervenţiei
- trebuie să conţină concluzii privind posibilităţile de intervenţie prin care să se asigure
protecţia, punerea în valoare şi conservarea valorilor culturale ale imobilului sau ale spaţiului public
ca şi al zonei învecinate.
Studiile istorice de fundamentare a documentaţiilor pentru construire şi/sau amenajare
conţin grade de detaliere diferenţiată în funcţie de natura intervenţiilor solicitate şi în funcţie de
gradul în care aceste intervenţii se repercutează asupra imobilului, spaţiului public şi zonei
învecinate.
Astfel sunt posibile următoarele categorii de intervenţie în următoarele condiţii:
• Intervenţii asupra monumentelor istorice de valoare naţionala exceptionala-conform Legii
5/2000 de conservare-restaurare, posibile doar în baza unor studii istorice şi expertize
avizate în prealabil de M.C.C.
• Intervenţii asupra monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice de
conservare-restaurare-punere in valoare, cu eventuale intervenţii in vederea adecvării la
cerinţele de confort contemporane, doar in baza unor studii istorice, expertize si proiecte
avizate de M.C.C.
• Intervenţii asupra construcţiilor cu valoare ambientala si viabilitate arhitecturala si
urbanistica ridicata neînscrise în Lista monumentelor istorice, de conservare-restaurare-
punere in valoare, cu eventuale intervenţii in vederea adecvării la cerinţele de confort
contemporane, doar in baza avizului M.C.C
• Intervenţii asupra construcţiilor fara valoare ambientala si cu viabilitate arhitecturala si
urbanistica scăzuta de desfiinţare in vederea asanării unor zone si creării de legaturi sau
2 în cadrul capitolului de concluzii al studiului istoric se vor stabili obligatoriu următoarele categorii valorice:
• elemente cu valoare semnificativă: ce trebuie conservate şi puse în valoare
• elemente cu valoare nesemnificativă: asupra cărora se poate interveni fără restricţii de conservare
• elemente nocive: care trebuie înlăturate pentru punerea în valoare şi conservarea valorilor instituite şi
identificate la nivelul imobilului şi al zonei învecinate
6

pentru amplasarea unor noi obiective, doar in baza avizului M.C.C.
I.4. DEFINIRE P.O.T. SI C.U.T.
Indicatorii urbanistici POT(procent de ocupare a terenului) şi CUT(coeficient de utilizare a
terenului) vor fi utilizaţi cu următorul înţeles:
• Procentul de ocupare a terenului(POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la
sol a clădirii) şi suprafaţa parcelei.
POT=SC/ST x 100
Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor
descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces.
Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului
amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.
Suprafaţa parcelei considerate este suprafaţa terenului înscrisă în Cartea Funciară cu
elementele sale definitorii.
• Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită
desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu se iau în
calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până
la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile
tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor
deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor
neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele
de protecţie;
Conform legislaţiei în vigoare au fost stabilite următoarele excepţii de calcul ale indicatorilor
urbanistici POT şi CUT:
• dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este
destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adâugându-se
suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;
• dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja
construit, indicii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adâugându-
se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.
7

II.DISPOZIŢII APLICABILE ÎN ZONĂ
II.1.REGLEMENTĂRI GENERALE DE INTERVENŢIE, DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Şl
DE CONSTRUIRE ÎN S.I.R. CE ALCĂTUIESC ZONA CONSTRUITĂ PROTEJATĂ A
MUNICIPIULUI BISTRIŢA
II.1. 1.REGLEMENTĂRI GENERALE DE INTERVENŢIE ÎN S.I.R.
1.Cercetarea arheologică
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului
2.Structura parcelarului
Deoarece structura parcelarului existent în ZCPMB, indiferent de natura proprietăţii asupra
terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al acestuia (neconstruit, amenajat, construit)
reprezintă o mărturie a evoluţiei oraşului, rezultă necesitatea conservării lui.
Se pot accepta modificări ale structurii de lotizare doar în cazul în care o documentaţie
riguros argumentată şi avizată demonstrează imposibilitatea rezolvării unui concept funcţional
şi/sau structural în situaţia înscrierii în parcelarul existent, în S.I.R. -urile care permit în mod expres
acest lucru. într-un astfel de caz se vor respecta următoarele condiţii minime:
• conservarea particularităţilor cu valoare semnificativă, evidenţiate de studiul istoric
pentru fondul construit de pe terenul implicat în operaţiunea de schimbare a
parcelării
• conservarea tipologiei de ocupare a solului specifice parcelarului supus intervenţiei
precum şi a zonei învecinate, când este cazul.
• Informarea memoriei colective asupra modului în care era structurat parcelarul
înainte de a fi modificat, de exemplu prin tronsonarea faţadelor ca ritm, goluri,
finisaje etc.
Parcelarul poate fi modificat şi în cazul ocupării unor parcele actual mobilate cu construcţii
8

nesemnificative din punct de vedere cultural, cu condiţia argumentării printr-un studiu.
Modificările semnalate ca posibile vor trebui să se facă în baza unui proiect de urbanism,
plecând de la concluziile studiului istoric, documentaţie ce va fi supusă avizării C.N.M.I.
3.Spaţiul public şi mobilierul urban
Intervenţiile ce se vor face pentru amenajarea unui spaţiu public( piaţa, stradă, pasaj, scuar)
privind funcţionalitatea( carosabil, trotuar, terase etc), echiparea supra şi subterană( spaţii verzi,
mobilier) sau schimbări de conformaţii, materiale, cromatică, detalii la faţade, se vor încadra în
condiţiile reglementărilor PUZCP, în funcţie de valoarea patrimonială a obiectivelor din zonă.
În incinta ansamblului urban fortificat, cu ocazia modernizării străzilor structura actuală se va
înlocui cu pavaj din piatră naturală. Aceste intervenţii se vor face în timp, întotdeauna în baza unui
proiect tehnic specific pentru care se va obţine inclusiv avizul ministerului culturii, cultelor şi
patrimoniului cultural naţional.
Mobilierul urban reprezintă elemente funcţionale şi/sau decorative amplasate în spaţiile
publice care prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localităţii. Fac
parte din categoria mobilier urban: jardiniere, corpuri de iluminat, bănci, cabine telefonice, bariere şi
stălpi de delimitare a carosabilului de pietonal, coşuri de gunoi, chioşcuri, tonete, corpuri şi panouri
de afişaj,alte sisteme de transmitere a mesajelor publicitare( banner), panouri de direcţionare etc.
Mobilierul urban amplasat în incinta ansamblui urban fortificat va fi din aceeaşi famlie pentru
diferitele elemente de mobilier. Astfel, de exemplu, în cadrul sistemului de iluminat public corpurile
de iluminat din aceeaşi familie trebuie să acopere atât corpurile de iluminat carosabil de înălţime
mare cât şi corpuri pentru iluminatul zonelor pietonale sau al clădirilor.
Pentru zona de protecţie a ansamblului urban fortificat se va folosi o alta familie de mobilier
urban mai simplă ca imagine.
În toate cazurile stilul şi poziţia mobilierului urban vor fi avizate de către ministerul culturii şi
cultelor, prin direcţia de specialitate.
Amplasare şi funcţionarea teraselor sezoniere se autorizează la solicitarea comerciantului
interesat, în următoarele condiţii :
a. amplasamentul trebuie să fie în imediata apropiere, de regulă alipit de unitatea de alimentaţie
publică;
b. mesele şi scaunele se aşează direct pe sol sau pe podiumuri concepute cu soluţii constructive
optime pentru menţinerea integrităţii pavajului ;
c. suprafaţa ocupată de terasă se stabileşte în aşa fel încât să se rezerve pentru circulaţia pietonală
un culoar minim de 1.2 m. lăţime, în funcţie de densitatea traficului pietonal şi de minim 1.5 m
lăţime pe străzile Dornei, Liviu Rebreanu, Nicolae Titulescu şi Gh. Şincai.
Zona publică destinată funcţionării teraselor sezoniere se delimitează cu elemente
9

decorative, plante ornamentale, panouri din materiale transparente, etc.
Amplasarea teraselor sezoniere sau a altor corpuri destinate activităţii comerciale este
interzisă pe spaţiile verzi amenajate, parcări, locuri de joacă pentru copii, în apropierea intersecţiilor
pe o raza mai mică de 5m, pe trotuare mai înguste de 2.00 m, în locuri care blochează accesul în
incinte.
Pentru o eficientă şi corectă conservare şi întreţinere, Consiliul Local va trebui după
avizarea şi aprobarea prezentul Plan Urbanistic Zonal pentru Zona Construită Protejată a
Municipiului Bistriţa să elaboreze, aprobe şi sa aplice un “Regulament de estetică urbană” pentru
punerea în aplicare în detaliu a prevederilor PUZCP.
II.1.2. REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ÎN S.I.R.
1.Categorii de utilizări funcţionale existente
Pe teritoriul reglementat prin prezenta documentaţie se evidenţiază următoarele categorii de
utilizare funcţională a construcţiilor:
• imobile( teren+construcţie) destinate activităţilor instituţiilor publice: administraţie, cultură,
educaţie, sănătate, culte etc.
• imobile destinate unor activităţi mixte:comerţ, alimentaţie publică, servicii, birouri care se
adaugă la funcţia de locuire
• imobile utilizate cu prioritate pentru locuire şi colateral pentru alte activităţi compatibile cu
locuirea
Exceptând cazurile în care un imobil găzduieşte o singură funcţiune(locuire sau o instituţie)
se remarcă în modul de distribuire a activităţilor de la imobilele mixte că:
• la parter(şi supantă uneori) sunt spaţiile destinate comerţului, alimentaţiei publice, serviciilor etc;
• în incintă, spaţiul este folosit de activităţile gospodăreşti, parcare, iar recent, în unele cazuri
pentru terase destinate alimentaţiei publice
Pasajele pietonale( 1-13) sunt folosite preponderent ca spaţii de trecere. Fac excepţie unele
amenajări riverane destinate comerţului sau serviciilor.
Pieţele şi scuarurile sunt destinate odihnei de scurtă durată, iar plantaţiile de aliniament nu
sunt o regulă pentru centrul istoric.
Categoriile de utilizare funcţională menţionate au participat atât la definirea particularităţilor
ţesutului urban (morfologia masei construite cât şi modul de realizare a edificabilului pe parcelă) cât
şi la delimitarea S.I.R.
2.Utilizări admise
În cadrul fiecărui S.I.R. din cadrul Zonei Construite Protejate a Municipiului Bistriţa trebuie
să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale, expresive),menţinându-se
10

de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele utilizări care pastreza pana in
prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
Se vor menţine activităţile productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale
si atractive pentru turismul cultural; activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de
conversie sau relocare pe baza P.U.Z.;
În situaţia imobilelor care găzduiesc instituţii publice se va urmări conservarea spaţiului
utilizat, eliminarea disfuncţiilor şi asigurarea spaţiilor de parcare pe terenul propriu.
În cazul spaţiilor publice amenajate( pieţe, scuaruri, pasaje, spaţii verzi) sunt admise numai
acele activităţi( odihnă, promenadă, loisir, evenimente) ce nu presupun schimbarea amenajărilor
sau apariţia unor construcţii.
În funcţie de situaţiile existente, se va pretinde particularizarea reglementărilor pentru a se
favoriza acele activităţi specifice fiecărui S.I.R. şi a se evita utilizările funcţionale ce ar putea afecta
negativ caracteristicile, inclusiv cele culturale.
3.Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii în cadrul Zonei Construite Protejate a unei ponderi a locuinţelor de minim
30% din aria construita desfăşurată:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe toate străzile din cadrul ansamblului urban
fortificat precum si utilizarea pentru funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a
subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
11

espectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice prevăzute pentru S.I.R. din care face parte
• să reprezinte, eventual, o revenire la funcţia iniţială a imobilului( lot+construcţie)
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice prevăzute pentru S.I.R. din care face parte;
• să reprezinte, eventual, o revenire la funcţia iniţială a imobilului( lot+construcţie)
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice prevăzute pentru S.I.R. din care face parte;
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
• funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate
şi să se încadreze în reglementările specifice prevăzute pentru S.I.R. din care face
parte;
• să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
La nivelul imobilelor( teren+construcţie) înregistrate ca monumente istorice în lista, se poate
propune schimbarea de funcţiune dacă:
• nu afectează vecinătăţile
• nu afectează exteriorul sau caracterul interiorului
• nu afectează caracteristicile majore ale unor amenajări exterioare prin extinderi sau prin
realizarea unor locuri de parcare
4. Utilizări interzise
În aria ansamblului urban fortificat şi în zona sa de protecţie se interzic activităţile:
• incompatibile cu statutul de zonă protejată;
12

• ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
• care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
• ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje
etc.
II.1.3. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Structura parcelarului şi morfologia rezultată din modul de ocupare a parcelelor, formează
specificitatea zonei istorice ceea ce obligă la conservarea caracteristicilor menţionate.
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare, în S.I.R.-urile care permit expres acest lucru.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
În cazul imobilelor sau părţilor de imobil identificate fără valoarea culturală şi ţinând cont şi
de valoarea culturală a zonei învecinate, în urma unui studiu istoric se va urmări conservarea,
protecţia, punerea în valoare a următoarelor carateristici:
• modul de poziţionare a clădirilor pe parcelă
• alinierea clădirii
• relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri şi limitele parcelei, accesele în clădiri şi pe
parcelă
• relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri aflate pe aceeaşi parcelă
• alte caracteristici ce definesc edificabilul pe parcelă, relaţiile sale cu limitele parcelei şi
vecinătăţi ca şi procentul de ocupare a terenului specific S.I.R.
În cazul imobilelor sau părţilor de imobil identificate fără valoarea culturală învecinate sau
aflate intr-o zonă cu imobile cu valoare culturală, în stabilirea măsurilor de conservare şi protecţie
se vor avea în vedere:
• regimul de înălţime al clădirilor
13

• compoziţia volumetrică a clădirilor
• numărul de niveluri întregi
• modul de acoperire a construcţiilor
• valoarea coeficientului de utilizare a terenului
În conformitate cu art. 11 alin. 2) al Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
“ Desfiinţarea, distrugerea parţialã sau totalã, profanarea, precum şi degradarea monumentelor
istorice sunt interzise şi se sancţioneazã conform legii.” Desfiinţarea imobilelor care nu sunt clasate
ca monumente istorice se poate face în baza unei autorizaţii de desfiintare ce trebuie să aibă la
bază avizul ministerului culturii şi cultelor, prin direcţiile de specialitate.
Parcelele nou formate prin comasare sau subîmpărţire vor respecta dimensiunile minime
impuse prin HG 525/1996 - Regulamentul General de Urbanism:
sus.
• front la stradă de minim 8m pentru clădirile înşiruite şi de minim 12m pentru clădiri izolate
sau cuplate
• suprafaţa minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi respectiv 200 mp pentru
clădiri amplsate izolat sau cuplate
• adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei
Parcelele existente sunt considerate construibile chiar dacă nu respectă condiţiile de mai
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Se menţine neschimbată situaţia dominantă existentă pe fiecare stradă, de dispunere pe
aliniament sau de retragere fata de aliniament la o distanta variind între 3-5 metri, în funcţie de
caracteristica zonei şi de prevederile specifice S.I.R. în cazul amplasării construcţiei cu retragere de
la aliniament se interzice amplasararea garajului pe aliniament. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă - amenajare peisageră cu plante decorative sau gazon - iar
împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
În funcţie de caracteristicile fiecărei S.I.R. sau străzi amplasarea construcţiilor se poate face
în regim înşiruit, cuplat sau izolat în următoarele condiţii:
- În situaţia existenţei unui regim de construire continuu format prin alipirea calcanelor pe
14

limitele de proprietate, acesta se va menţine. Altfel, se va putea construi în regim continuu numai în
cazul parcelelor cu un front la stradă mai mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mare de 15 m este posibilă amplasarea construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în
cazul alipirii de un calcan existent, fiind interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de
construire continuu, corpul principal de clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor
invecinate, dispus pe limitele laterale ale parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar corpul secundar(din curte) se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage
de la cealaltă limită de proprietate cu H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim
8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retresa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin de 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin de 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
Pentru realizarea oricărui obiectiv pe o parcelă cu acces exclusiv din pasaj, în măsura în
care nu se pot respecta reglementările privind retragerea construcţiilor de la limitele separatoare
ale parcelelor, se va întocmi un Plan Urbanistic de Detaliu, avizat şi aprobat conform legislaţiei în
vigoare.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
15

dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
În urma analizei situaţiei existente, a posibilităţilor de devenire a zonei, a unor trăsături
repetabile în SIR-urile delimitate şi a funcţiunii dominate s-au stabilit următoarele categorii de POT:
POT max = 40%
POT max = 50%
POT max = 60%
POT max = 70%
Pentru imobilele, care în conformitate cu situaţia juridică a imobilelor la data elaborării
prezentului regulament au valori ale POT mai mari decît cele propuse s-a ţinut seama de
posibilitatea şi încurajarea dezafectării unor anexe parazitare existente pe parcelă şi luate în calcul
la determinarea POT sau de calitatea lor de monumente istorice înscrise în listă.
Pentru clădirile monument istoric intervenţiile de renovare, conservare,restaurare sunt în
continuare posibile în ciuda depăşirii indicilor maximi reglementaţi pentru SIR-ul din care fac parte.
În cazul celorlate imobile toate intervenţiile trebuie făcute cu respectarea indicelui reglementat,
chiar dacă aceasta presupune desfiinţarea unor anexe parazitare.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare a terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
În situaţia în care se solicită depăşirea POT şi trecerea la o categorie superioară celei
reglementate pentru un anumit imobil, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal
care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.în funcţie de respectarea
următoarelor elemente caracteristice existente pe parcelele învecinate:
• modul de amplasare a clădirilor pe parcelă
• alinierea clădirii spre aliniamentul parcelei
• relaţiile şi distanţele minime între clădiri situate pe aceeaşi parcelă
• relaţiile şi distanţele minime între clădiri şi limitele de proprietate
• asigurarea acceselor în clădire şi pe lot
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea construcţiilor a fost reglementată în funcţie de caracteristica zonei, cu date
specifice pentru fiecare S.I.R., de existenţa unor perspective valoroase spre Biserica Evanghelică şi
a fost exprimată în valori maxime şi uneori minime exprimate în metri şi în număr de niveluri, cele
16

două condiţionări trebuind sa fie respectate cumulativ. Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50
cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor alăturate. Cu excepţia unor accente, înălţimea medie
este de P+1+M - P+2+M.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări
tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi
logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
Orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca si modul de realizare al faţadelor unor
completări sau extinderi, necesită un proiect de specialitate, avizat conform legii. Se interzice
tratarea rustică a faţadei, adică folosirea unor materiale brute (lemn, piatră de râu, tencuieli
manuale, fier forjat) puse în operă într-o manieră meşteşugărească. Orice intervenţie asupra
monumentelor istorice înscrise în listă, se va putea realiza numai in condiţiile legii; pentru restul
clădirilor si pentru noile clădiri propuse se va tine seama de caracterul zonei, de exigentele create
17

de amplasarea lor în zona construită protejată a municipiului Bistriţa, de caracteristicile clădirilor din
proximitate ca volumetrie, arhitectura faţadelor, materiale de construcţie, firme, afisaj;
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
Este interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din
circulaţii publice.
Se admite ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă sau balcoane pe o distanţă de
maxim1.2m cu o înăţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului
ieşindului în consolă de minim 4 m.
În cazul imobilelor din incinta ansamblului urban fortificat tâmplăriile vor fi din lemn, lemn
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn pentru instituţiile publice sau clădirile cu funcţiune
comercială sau de birouri, mai puţin în cazul imobilelor de locuinţe colective existente construite
după cel de-al doilea război mondial.
În cazul imobilelor din zona de protecţie a ansamblului urban fortificat pot fi folosite pe lângă
lemn, lemn stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn şi alte materiale adecvate cu caracterul
construcţiei, precum PVC sau aliminiu de diferite culori.
În cazul înlocuirii unor tâmplarii existente degradate se va ţine seama de desenul şi
modenatura tâmplăriei iniţiale.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă. Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii şi se
vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, pastişe, imitaţii de
materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare.
Reabilitarea termică a clădirilor se poate face numai în baza unui proiect autorizat de
reabilitare a întregii clădiri, avizat de ministerul culturii şi cultelor prin direcţiile de specialitate. Este
interzisă reabilitarea termică a unui singur apartament din clădire. Aplicarea termosisteului se va
face cu precădere la interiorul clădirii, aplicarea la exterior fiind condiţionată de prezentarea unui
18

studiu de parament ale cărui concluzii să nu evidenţieze existenţa unor elemente valorase sau a
unor decoraţii care ar putea fi afectate de aceste lucări.
Firmele si reclamele vor face obiectul unei avizări speciale privind localizarea, dimensiunile
si forma acestora, putând fi dispuse perpendicular sau în planul faţadelor. Se interzice orice
dispunere a firmelor care inglobeaza parapetul etajului superior si desfigurează astfel arhitectura
clădirii.
Sistemul de acoperire va fi în general de tip şarpantă, fiind reglementat în cadrul fiecărui
S.I.R. Pentru acoperişurile cu şarpantă se va folosi o ţiglă ceramică neglazurată şi monocromă,
înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu englez. Prin excepţie, pentru învelitoare poate fi folosit şi
alt material cu avizul Ministerului culturii şi cultelor. Realizarea de lucarne nu va fi permisă.
al faţadei.
Burlanele si jgheaburile se vor face doar din metal, armonizate cromatic cu aspectul general
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare , a plăcilor de beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri
dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din
proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale, asigurarea
accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării,la care accesul carosabil nu era asigurat
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Prospectul tradiţional al stăzilor din cadrul ansamblului urban fortificat nu va putea fi
19

modificat decât în mod excepţional pe baza unor studii de specialitate avizate şi/sau aprobate.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
În cazul in care nu exista spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se
va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau in cooperare ori
concesionarea locurilor necesare la o distanţă de maxim 300m.
În cazul parcelelor situate la o stradă pietonală nu mai există obligativitatea asigurării
locurilor de parcare pe parcela proprietate proprie. În cazul intervenţiilor asupra monumentelor
istorice asigurarea locurilor de parcare necesare se va face în măsura în care nu se aduce atingere
imaginii, modului de folosire tradiţional al parcelei etc.
Schimbarea pavajului de pe circulaţiile publice se va face în baza unui studiu avizat.
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93 si
HG525/1996 . Vor fi avute în vedere următoarele reguli:
•Pentru sedii administrative şi de birouri vor fi prevăzute 1 loc de parcare pentru 10 salariaţi si
un spor de 20% pentru clienţi, dar nu mai puţin de 1 loc de parcare pentru 100 mp arie utila
•Pentru toate categoriile de construcţii financiar bancare vor fi prevăzute câte un loc de
parcare la 20 de salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi, dar nu mai puţin de 3 locuri de parcare
•Pentru restaurante va fi prevăzut câte un loc de parcare la 5 locuri la masa
•Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru clienţi, după cum
urmează:
• un loc de parcare la 200 mp suprafaţa desfăşurata a construcţiei pentru unităţi de pana la
400 mp;
• un loc de parcare la 100 mp suprafaţa desfăşurata a construcţiei pentru unităţi de 400-600
mp;
-Pentru construcţiile de cult numărul spaţiilor de parcare va fi stabilit în funcţie de obiectiv,
avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare.
•Pentru construcţiile culturale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori şi
personal, după cum urmează:
• pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 şi 1.5.2, câte un loc
de parcare la 50 mp spaţiu de expunere;
• pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3-1.5.12, un loc la 10
locuri în sala.
20

-Pentru construcţiile de învăţământ vor fi prevăzute 4 locuri de parcare la 12 cadre didactice.
•Pentru construcţii de sănătate vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează:
• pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.2-1.7.6, câte un loc de parcare
la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%;
• pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8-1.7.10, câte un loc de parcare
la 10 persoane angajate.
-Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute locuri de parcare
pentru personal, pentru public şi pentru sportivi, în funcţie de capacitatea construcţiei, după cum
urmează:
• pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1, 1.8.3 şi 1.8.4, un loc de
parcare la 20 de locuri;
• pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.5-1.8.7, un loc de parcare
la 30 de persoane.
-Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement vor fi prevăzute parcaje în
funcţie de capacitatea construcţiei, câte un loc de parcare pentru 20 de persoane
-Pentru moteluri se vor asigura 5 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
-Pentru toate categoriile de construcţii de turism vor fi prevăzute 4 locuri de parcare la 10 locuri
de cazare
-Pentru construcţii de locuinţe va fi prevăzut 1 loc de parcare la 1 apartament.
Notă : Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii,pentru care exista norme diferite
de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de
locuri de parcare.
10.Echipare cu reţele tehnico-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
21

-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.
-se interzice dispunerea pe faţadele vizibile dintr-o circulaţie publică a unităţilor exterioare
de aer condiţionat
11.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese.
Elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona
caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.
Necesarul de spaţii verzi va fi stabilit conform prevederilor HG525/1996. Vor fi avute în
vedere următoarele reguli:
-Pentru sedii administrative, construcţii financiar bancare şi de birouri vor fi prevăzute spaţii verzi
cu rol decorativ şi de protecţie, minimum 10% din suprafaţa totală a terenului
-Pentru restaurante vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie, minimum 10% din
suprafaţa totală a terenului
-Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de
agrement, în exteriorul clădirii sau în curţi interioare - 2-5% din suprafaţa totală a terenului
-Pentru construcţiile de cult vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de
agrement minimum 10 % din suprafaţa totală a terenului
-Pentru construcţiile culturale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihna, în
funcţie de capacitatea construcţiei - 10% din suprafaţa totală a terenului.
-Pentru construcţii de sănătate vor fi prevăzute spaţii verzi după cum urmează:
• pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.2-1.7.6, vor fi prevăzute spaţii
verzi şi plantate în interiorul incintei, după cum urmează:
- aliniamente simple sau duble, cu rol de protecţie;
- parc organizat cu o suprafaţa de 10-15 mp/bolnav.
• pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8-1.7.9, vor fi prevăzute spaţii
verzi şi plantate de 10-15 mp/copil.
• pentru programele medicale cu servicii în regim ambulatoriu, vor fi prevăzute spaţii verzi şi
22

plantate de minimum 10% din suprafaţa totală a terenului
-Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute spaţii verzi şi
plantate, minimum 30% din suprafaţa totală a terenului
-Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement vor fi prevăzute spaţii verzi
şi plantate, în funcţie de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 25% din suprafaţa
totală a terenului
•Pentru moteluri se vor asigura 5 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
•Pentru toate categoriile de construcţii de turism vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în
funcţie de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 10% din suprafaţa totală a
terenului
•Pentru construcţii de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de
locuire, dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului.
Notă : Regulile de mai sus sunt aplicabile în toate cazurile în care se realizează o construcţie nouă
sau se extinde o construcţie existentă. În cazul intervenţiilor de conservare, restaurare,
refuncţionalizare asupra unor clădiri existente fără creşterea gradului de ocupare a terenului se va
asigura suprafaţa maximă posibilă de spaţiu verde, intervenţia fiind posibilă chiar dacă nu se va
atinge procentul menţionat mai sus.
Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care exista cerinţe diferite
de spaţii verzi, vor fi luate în considerare cele care prevăd un procent mai mare de spaţiu verde
12. Spaţii amenajate cu rolul de a proteja,a securiza, a izola sau a racorda zona sau
subzona PUZ-ului faţă de vecinătăţi agresive
De-a lungul arterelor cu trafic auto intens,aliniamentele de arbori sau fâşiile plantate sunt
obligatorii, atât pentru diminuarea poluării (cu gaze,praf,sonoră) cât şi pentru asigurarea securităţii
pietonilor, prin gardurile vegetale.
Pentru atenuarea în cadrul ţesutului urban a aspectului fractal între blocurile socialiste şi
locuinţe înşiruite sau pavilionare se va promova o plantare de arbori care să introducă o scară
intermediară, de mediere.
Pentru a se asigura un cadru estetic adecvat şi o intimitate pentru riverani capetele de
parcele adiacente Promenadei Parcului vor fi delimitate cu o vegetaţie de talie medie, recomandabil
decorativă cromatic.
În perspectiva unor legături pietonale ale ansamblului urban fortificat cu amenajările de
agrement aflate de-a lungul râului Bistriţa şi pe versantul nordic al Dealului Codrişor, cele patru
trasee propuse în Zona PUZ Codrişor ( continuarea str.Vadului, continuarea str. Albert Berger prin
Parc şi la limita vestică a stadionului, continuarea spre sud a str. Roman Vivu; prelungirea spre sud
a intersecţiei străzilor Ion Minulescu cu Roman Vivu) vor beneficia de plantaţii de aliniament până la
23

albia râului Bistriţa.
II.1.4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 3 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
CUT max= 1.0
CUT max= 1.3
CUT max= 1.5
CUT max= 1.6
CUT max= 1.8
CUT max= 2.2
CUT max= 3.0
Fiecare imobil va trebui să se raporteze la CUT stabilit pentru SIR din care face parte.
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul. Stabilirea
valorii CUT se va face în funcţie de elementele de pe parcelele învecinate şi ţinând seama de :
• regimul de înălţime a clădirilor
• compoziţia volumetrică a clădirilor
• numărul de niveluri întregi
• modul de acoperire a clădirii
• alte elemente care se pot implica în stabilirea CUT
3 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
24

II.2.REGLEMENTĂRI GENERALE DE INTERVENŢIE, DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Şl
DE CONSTRUIRE ÎN CAZUL PASAJELOR DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA
II.2.1. REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ÎN CAZUL PASAJELOR
1.Categorii de utilizări funcţionale existente
Pasajele pietonale( 1-13) sunt folosite preponderent ca spaţii de trecere. Fac excepţie unele
amenajări riverane destinate comerţului sau serviciilor.
Din punctul de vedere al funcţiunilor clădirilor adiacente pasajelor se remarcă faptul că
predomină mixajul între funcţiunea de locuinţe şi cea de comerţ/servicii, dar există în suficiente
cazuri şi funcţiuni cu referire la stat şi oraş, sedii ale unor instituţii publice, mai ales în cazul
clădirilor de colt, cu acces şi la o stradă principală.
2.Utilizări admise
Se vor respecta reglementările specifice fiecărui SIR din care fac parte.
Se încurajează acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii,
alimentaţie publică de calitate-terase etc), funcţii culturale, funcţii care prin devenire nu vor afecta
calităţile patrimoniului arhitectural urbanistic şi care pot susţine o revitalizare a acestor spaţii.
În cazul funcţiunilor de interes general (alimentaţie publică, comerţ şi anticariate) este
permisă utilizarea spaţiului public pentru expunerea produselor sau, în cazul teraselor pentru
amplasarea mobilierului specific, în baza unor contracte cu autoritatea.
3.Utilizări admise cu condiţionări
Se vor respecta reglementările specifice fiecărui SIR din care fac parte.
4.Utilizări interzise
Se vor respecta reglementările specifice fiecărui SIR din care fac parte.
II.2.2. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE ÎN CAZUL PASAJELOR
Structura parcelarului şi morfologia rezultată din modul de ocupare a parcelelor, formează
specificitatea zonei istorice ceea ce obligă la conservarea caracteristicilor menţionate.
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare, în S.I.R.-urile care permit expres acest lucru.
Parcelele existente sunt considerate construibile chiar dacă nu respectă forma şi suprafaţa
25

impuse prin Regulamentul General de Urbanism, în măsura în care permit amplasarea unor
obiective cu respectarea celorlate dispoziţii legale.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor şi în
raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În funcţie de modul de ocupare a parcelelor la pasaj amplasarea construcţiilor se poate face
în regim înşiruit, cuplat sau izolat în condiţiile caracteristice fiecărui S.I.R. Pentru realizarea oricărui
obiectiv pe o parcelă cu acces exclusiv din pasaj, în măsura în care nu se pot respecta
reglementările privind retragerea construcţiilor de la limitele separatoare ale parcelelor, se va
întocmi un Plan Urbanistic de Detaliu, avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Procentul de ocupare a terenurilor
În urma analizei situaţiei existente, a posibilităţilor de devenire a zonei, a unor trăsături
repetabile în SIR-urile delimitate şi a funcţiunii dominate s-au stabilit următoarele categorii de POT:
POT max = 40%
POT max = 50%
POT max = 60%
POT max = 70%
Pentru imobilele, care în conformitate cu situaţia juridică a imobilelor la data elaborării
prezentului regulament au valori ale POT mai mari decît cele propuse s-a ţinut seama de
posibilitatea şi încurajarea dezafectării unor anexe parazitare existente pe parcelă şi luate în calcul
la determinarea POT sau de calitatea lor de monumente istorice înscrise în listă.
Pentru clădirile monument istoric intervenţiile de renovare, conservare, restaurare sunt în
continuare posibile în ciuda depăşirii indicilor maximi reglementaţi pentru SIR-ul din care fac parte.
În cazul celorlate imobile toate intervenţiile trebuie făcute cu respectarea indicelui
reglementat, chiar dacă aceasta presupune desfiinţarea unor anexe parazitare.
În situaţia în care se solicită depăşirea POT şi trecerea la o categorie superioară celei
reglementate pentru un anumit imobil solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal
26

care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.în funcţie de respectarea
următoarelor elemente caracteristice existente pe parcelele învecinate:
• modul de amplasare a clădirilor pe parcelă
• alinierea clădirii spre aliniamentul parcelei
• relaţiile şi distanţele minime între clădiri situate pe aceeaşi parcelă
• relaţiile şi distanţele minime între clădiri şi limitele de proprietate
• asigurarea acceselor în clădire şi pe lot
5.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor amplasate la pasaje poate depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin
aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi
domeniul public.
Înălţimea construcţiilor a fost reglementată în funcţie de caracteristica zonei, cu date
specifice pentru fiecare S.I.R., de existenţa unor perspective valoroase spre Biserica Evanghelică şi
a fost exprimată în valori maxime şi uneori minime exprimate în metri şi în număr de niveluri, cele
două condiţionări trebuind sa fie respectate cumulativ. Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50
cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor alăturate. Înălţimea medie este de P+1+M - P+2+M.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
6.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea modului
de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice,
etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
27

orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
Orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca si modul de realizare al faţadelor unor
completări sau extinderi, necesită un proiect de specialitate, avizat conform legii. Orice intervenţie
asupra monumentelor istorice înscrise în listă, se va putea realiza numai in condiţiile legii; pentru
restul clădirilor si pentru noile clădiri propuse se va tine seama de caracterul zonei, de exigentele
create de amplasarea lor în zona construită protejată a municipiului Bistriţa, de caracteristicile
clădirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura faţadelor, materiale de construcţie, firme, afisaj;
Se interzice amplasarea pe faţadele vizibile dintr-o circulaţie publică a unităţilor exterioare
de aer condiţionat.
Se admite ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă sau balcoane pe o distanţă de maxim
1.2m cu o înăţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în
consolă de minim 4 m. În cazul amplasării construcţiilor pe aliniamentul pasajului nu se admit
faţade oarbe, iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota
de călcare.
În cazul imobilelor din incinta ansamblului urban fortificat tâmplăriile vor fi din lemn, lemn
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn pentru instituţiile publice sau clădirile cu funcţiune
comercială sau de birouri, mai puţin în cazul imobilelor de locuinţe colective existente construite
după cel de-al doilea război mondial.
În cazul înlocuirii unor tâmplarii existente degradate se va ţine seama de desenul şi
modenatura tâmplăriei iniţiale.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor, dar se va permite desfiinţarea parapetului acestora în
vederea realizării unor accese directe din pasaj.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă. Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se
28

vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, pastişe, imitaţii de
materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare
Firmele si reclamele vor face obiectul unei avizări speciale privind localizarea, dimensiunile
si forma acestora. Firmele luminoase vor ieşi în consolă maxim 30 % din lăţimea pasajului
măsurată în dreptul lor dar nu mai mult de 1m şi se vor amplasa la o înăţime de minim 2.5m de la
cota de calcare. Se interzice orice dispunere a firmelor care inglobeaza parapetul etajului superior
si desfigurează astfel arhitectura clădirii.
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă şi se va folosi o ţiglă ceramică neglazurată şi
monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu englez. Realizarea de lucarne nu va fi
permisă.
al faţadei.
Burlanele si jgheaburile se vor face doar din metal, armonizate cromatic cu aspectul general
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă realizarea
împrejmuirilor se va face din materiale transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. împrejmuirile de
pe limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a elementelor prefabricate din
beton şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca
şi în cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
7.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă şi în lipsa unui acces carosabil dintr-o circulaţie publică, circulaţia
în pasaje fiind pietonală. Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia
staţionării exclusiv în afara spaţiului public.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Prospectul tradiţional al pasajelor din cadrul ansamblului urban fortificat nu va putea fi
modificat decât în mod excepţional pe baza unor studii de specialitate avizate şi/sau aprobate.
29

publice.
8.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
În cazul parcelelor cu acces numai din pasaj asigurarea locurilor de parcare prevăzute
conform dispoziţiilor normative nu mai este obligatorie. Totuşi, în situaţia în care o astfel de parcela
are asigurat acces auto este obligatorie amenajarea locurilor de parcare pe parcela, fiind interzisă
staţionarea autovehiculelor pe spaţiul public.
9.Echipare cu reţele tehnico-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV- satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă, a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
10.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor
fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese.
Elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona
caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.
30

11. Elemente de conformare a spaţiului public
• Conformarea spaţiului de călcare
Suprafaţa de călcare a pasajelor va fi tratată în aşa fel încât să fie accesibilă tuturor
categoriilor de utilizatori. În aces sens se vor elimina treptele şi alte alemente care pot împiedica
circulaţia fluentă. Sistemul de canalizare se va realiza în sistem de rigole deschise racordate în
cămine de canalizare pluvială.
Pentru a întări caracterul şi continuitatea pasajelor pietonale, acolo unde ele vor intersecta
alte străzi, circulaţia auto va fi supraînălţată pe zona de intersecţie cu pasajul în aşa fel încât să nu
apară diferenţe ale cotei de călcare în lungul acestuia. De-a lungul pasajului se va folosi acelaşi
material de pavaj sau combinaţie de materiale, inclusiv pe zonele în care pasajul traversează o altă
stradă, subliniindu-se astfel continuitatea circulaţiei pietonale în defavoarea circulaţiei auto.
Pentru suprafaţa de călcare a pasajelor se vor folosi dale din piatră naturală, în diferite
forme şi dimensiuni.
• Securitatea circulaţiei pietonale
În vederea asigurării securităţii persoanelor care traversează pasajele se va reconsidera
sistemul de iluminat de siguranţă, iar în zonele în care percepţia vizuală de-a lungul pasajului este
obturată se vor prevedea sisteme de supraveghere video.
• Mobilier urban şi signalectică
Datorită importanţei pasajelor ca elemente identitare ale spaţiului urban bistriţean se impune
accentuarea valorii lor istorice printr-o informare şi semnalizare corespunzătoare. În acest sens de-
a lungul pasajelor se vor amplasa panouri informative cu detalii referitoare la evoluţia oraşului
precum şi elemente de marcare a traseelor turistice istorice.
Pentru marcarea identităţii acestor spaţii mobilierul urban propus va fi distinct de cel folosit
în restul oraşului.
Pentru amenajarea pasajelor se recomandă realizarea unor concursuri de idei, lucrările
urmând a fi executate numai în baza unor proiecte tehnice avizate şi autorizate conform legii.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
31

− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
II.2.3. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 4 4, în vederea construirii pe parcelele aflate la
pasaje s-au stabilit următoarele categorii de CUT :
CUT max= 1.0
CUT max= 1.3
CUT max= 1.5
CUT max= 1.6
CUT max= 1.8
CUT max= 2.2
Fiecare imobil va trebui să se raporteze la CUT stabilit pentru SIR din care face parte.
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
4 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului
32

II.3. DISPOZIŢII SFECIFICE APLICABILE SUBZONELOR ISTORICE DE REFERINŢĂ
S.I.R.-01
A.DELIMITARE 5
B-dul Republicii – Pasajul II – Str.Lupeni – Str.M.Eminescu
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: B-dul Republicii
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut în general spre B-dul Republicii, promovându-se sistemul
pavilionar. Loturile au o formă mai puţin alungită ca în restul ansamblului urban fortificat, iar lăţimea
la stradă se apropie în majoritatea cazurilor de 15m, existând însă si unele loturi mai înguste.
Construcţiile nu au o valoare arhitecturală deosebită, sunt orientate cu precădere spre B-dul
Republicii, au un regim de înălţime variind între P şi P+1+Mansardă. Domină sistemul de acoperire
cu şarpantă.
• Modul de utilizare
instituţii.
Funcţiunea dominantă este locuirea. În perspectivă sunt preconizate locuire, activităţi mixte,
• Suprafaţa 6 = 7086 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizari publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizari care pastreza pana in prezent destinatia initiala a cladirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeste înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
5
Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
6
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
33

cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protectie al
cladirilor pentru functiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, functiuni teritare superioare, comert, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu conditia mentinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuintelor de minim 30% din aria construita
desfasurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii functiunilor din cladirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi functiuni si al reconstructiei unor cladiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul cladirilor si in curti a acelor functiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turistilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
functiuni atractive pentru turism a curtilor cladirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente, dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
34

proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare
sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniament, fie la str. Republicii fie la str. Lupeni. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă
amplasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament .
În cazul parcelelor cu acces la două străzi,dar care permit mobilarea numai a unui front, se
va mobila cu prioritate frontul de la stada principală.
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim cuplat sau izolat, în mod excepţional în
regim continuu,ţinînd cont de vecinătăţi, în următoarele condiţii:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
35

construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane.În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire(de la stradă) se va alipi de calcanele cladirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate iar pe cealalta latura se invecineaza cu o
cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand ferestre pe fatada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai putin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai putin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, cladirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii
masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel putin o treime din inaltimea cladirii dar nu mai putin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Cladirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
36

aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri, înălţimea
minimă la cornişă va fi de 6.5 m iar cea maximă de 10 m.Se permite depăşirea înălţimii maxime cu
50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor alăturate.
6.50m ≤ Hmax = P+2+M ≤ 10.00 m
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul cladirilor situate pe colt, la racordarea intre strazi avand regim diferit de inaltime,
daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul difera cu doua niveluri se va realiza o descrestere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea
impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;
-arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
-materialelor de construcţie -
armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor,nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
37

cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.Se va da
prioritate tratării pe orizontală.
• Gabaritul şi tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului II, se va putea realiza şi un portic pe
unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre
spaţiile publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest
nivel.
În cazul conversiei parterului cladirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al cladirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai multi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Republicii se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaje se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii şi se vor
evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăct în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
38

englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăti de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
39

administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 7 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
7 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
40

Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale,bine justificate când se doreşte trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonalîn conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la întreg S.I.R.-ul.
41

S.I.R.-02
A.DELIMITARE 8
B-ul Republicii - Str.Spiru Haret- Str.Lupeni - Pasajul II
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: B-dul Republicii
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea teritoriului s-a făcut aleatoriu, cu orientări ale construcţiilor spre străzile Republicii
şi Lupeni. Dimensiunile loturilor diferă mult având lăţimi între 8-35m la stradă.
Construcţiile nu fac parte din patrimoniul arhitectural , în majoritatea cazurilor sunt situate la
limitele spre stradă ale parcelelor, iar regimul de înălţime variază între P, P+2 (şcoală). Sistemul de
acoperire este preponderent cu şarpantă.
• Modul de utilizare
Funcţiunea dominantă este locuirea. În perspectivă se propune locuiere, activităţi mixte, instituţii.
• Suprafaţa 9 = 6838mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
8 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
9 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
43

. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
•in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii unor noi
funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la parterul clădirilor
si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turiştilor.
•se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru funcţiuni
atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
• funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente, dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specific
• să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela proprie.
• să se înscrie în caracterul zonei şi să contrubuie la amplificarea potenţialului acesteia
44

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
• incompatibile cu statutul de zonă protejată;
• ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoiu (arhitectural-urbanistic);
• care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
• ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniament, fie la str. Republicii fie la str. Lupeni. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă
ampalasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim cuplat sau izolat, în mod excepţional în
regim continuu, ţinînd cont de vecinătăţi, în următoarele condiţii:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
45

clădire(de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retresa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa dintre
corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
46

Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri,
înălţimea minimă la cornişă va fi de 6.5 m iar cea maximă de 7 m. Se permite depăşirea înălţimii
maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor alăturate.Peste înălţimea maximă
admisă, numai la strada Republicii, se poate accepta realizarea unui nivel retras în gabaritul
construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut cu verticala faţadei, având H.max=3m.
6.50m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi
logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament.Se admite ieşirea în consolă a
unor porţiuni de faţadă sau balcoane pe o distanţă de maxim 1.2m cu o înăţime liberă de la cota
47

trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală,excepţie în cazul construirii la pasaje sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de
construcţiile învecinate.Se va da prioritate tratării pe orizontală.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului II şi IV, se va putea realiza şi un
portic pe unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a
faţadei spre spaţiile publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv
pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str. Republicii se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaje se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor
evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat..
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
48

Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
49

-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor
fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
50

de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 10 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 1.6 Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe
CUT max= 1.3
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
10 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
51

S.I.R.-03
A.DELIMITARE 11
B-dul Republicii - Str.B.Delavrancea - Str.l.L.Caragiale - Str. Spiru Haret.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Centrul militar judeţean
spaţii: B-dul Republicii, largo-ul Str.B.Delavrancea monumente istorice:-
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
parcelelor.
de 10-25m.
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniament, în timp operându-se o divizare a lungimii
Exceptând incinta Centrului militar judeţean loturile au lungimi variind între 15-55m şi lăţimi
Construcţiile, cu 4 excepţii, nu fac front continuu la stradă, iar regimul de înălţime variază
între P, P+1 şi P+3 (Centrul militar judeţean). Sistemul de acoperire este mixt iar la şarpante se
foloseşte învelitoarea ceramică.
• Modul de utilizare
Funcţiunea dominantă este locuirea iar activităţile mixte sunt nesemnificative. În perspectivă
sunt preconizate locuire, activităţi mixte, instituţii.
• Suprafaţa 12 = 14243 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor
servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural
11 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
12 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
53

(sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
•in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii unor noi
funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la parterul clădirilor
si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turiştilor.
•se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru funcţiuni
atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
• funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
• să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela proprie.
• să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
54

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
• incompatibile cu statutul de zonă protejată;
• ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
• care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
• ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă ampalasarea de
anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
condiţii:
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu, cuplat sau izolat în următoarele
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
55

clădire(de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- în cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile distanţa dintre
corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
56

înălţimea maximă a construcţiilor variază între P+1+M şi P+2+M şi este diferenţiată în funcţie de
frontul mobilat, astfel:
str. Republicii - 6.50m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
str. Spiru Haret nr.6, 4,2 - Hmax = P+1+M < 6.5 m
str. Caragiale - Hmax = P+1+M < 6.5 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
alăturate.Peste înălţimea maximă admisă, numai la strada Republicii, se poate accepta realizarea
unui nivel retras în gabaritul construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut cu verticala
faţadei, având H.max=3m.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
57

• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament.Se admite ieşirea în consolă a
unor porţiuni de faţadă sau balcoane pe o distanţă de maxim 1.2m cu o înăţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, excepţie în cazul construirii la pasaj sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de
construcţiile învecinate.Se va da prioritate tratării pe orizontală.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului VI, se va putea realiza şi un portic
pe unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a faţadei
spre spaţiile publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest
nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Republicii se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaj se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor
evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
58

• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi
roşu englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare. În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se
recomandă realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de
pe limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare. Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate
în demisolul sau subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
59

canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
60

de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 13 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru înălţimea maximă de P+1+M
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 1.6
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.3
Pentru înălţimea maximă de P+2+M
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
În cazul parcelelor cu acces la străzi pentru care s-a reglementat regim de înălţime diferit se
vor aplica indicii urbanistici specifici străzii al cărui front este mobilat.
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
13 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului
61

S.I.R.-04
A.DELIMITARE 14
Str.Lupeni - limita estică a parcelei nr.26 din Str.Gheorghe Şincai - Str.Gheorghe Şincai
-Str.M.Eminescu.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: biserica Romano-Catolică
spaţii: Str.Gheorghe Şincai; incinta foarte mare şi neconstruită a bisericii
monumente istorice:
-BN-ll-a-A-01568, Ansamblul bisericii romano-catolice "Sf.Treime", Str. Şincai Gheorghe 26
-BN-ll-m-A-01568.01, Biserica romano-catolică ”Sf.Treime", Str. Şincai Gheorghe 26
-BN-ll-m-A-01568.02, Casa parohială a bisericii romano-catolice, Str. Şincai Gheorghe 26
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniament doar pe Str. Ghe.Şincai. Dimensiunile foarte mari
şi forma parcelelor ies din parcelarea tradiţională.
Construcţiile de asemenea, ies din tipologia folosită pe Str. Ghe. Şincai. Regimul de
înălţime, exceptând biserica, nu depăşeşte P+1 iar sistemul de acoperire foloseşte şarpanta cu
învelitoare ceramică.
• Modul de utilizare
Funcţia dominantă : culte. În perspectivă : culte, alte funcţii componente.
Suprafaţa 15 = 6307 mp
2.a Utilizări admise
Situaţia de la str. Gh. Şincai este o situaţie consolidată,clădirile de pe parcela de la nr.26
fiind înscrise în Lista monumentelor istorice.
Se vor susţine acele funcţiuni compatibile cu funcţiunea dominantă de culte.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare.
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
14 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
15 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
63

• funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să
se încadreze în reglementările specifice
• să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie
• să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată şi cu funcţiunea de culte;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea
în valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse
inflamabile sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea
apelor de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
Datorită faptului că suntem în prezenţa unei parcele de dimensiuni considerabile ocupată cu
clădiri clasate ca monumente istorice pentru mobilarea acesteia cu construcţii noi se impune
realizarea unui Plan Urbanistic de Detaliu.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul în care se doreşte mobilarea numai a unuia dintre fronturi va mobila cu prioritate
frontul de la strada principală - Gheorghe Şincai.
În cazul zonelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Distanţă dintre clădirile nou propuse şi limitele separatoare ale parcelelor se va stabili prin
Plan Urbanistic de Detaliu.
64

4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
Distanţa dintre clădirile nou propuse şi clădirile existente pe aceeaşi parcelă se va stabili
prin Plan Urbanistic de Detaliu.
max = 60%
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit prin raportare la funcţiunea propusă la POT
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Lupeni de 8m.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M, la str. M.Eminescu fiind de 10m iar la str.
În eventualitatea extinderii Casei parohiale a bisericii romano-catolice de la str. Gh. Şincai
se va menţine cornişa acesteia.
Str. M.Eminescu - Hmax = P+1+M < 10.00 m
Str. Gh. Şincai - Hmax = P+1+M < 8.00 m
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
65

construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament, iar cu o înăţime liberă de
la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.Se va da
prioritate tratării pe orizontală.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.M.Eminescu şi Gh. Şincai se va folosi o expresie plastică adecvată unor artere de
importanţă majoră. Pe str. Lupeni se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita
suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o
integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere
eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei.Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau
aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se
vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente,
se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor
exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
66

30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
67

-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor
fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 16 , s-a stabilit CUT max= 1.5.
16 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
68

2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
69

S.I.R.-05
A.DELIMITARE 17
Str.Lupeni (între numerele 27 şi 7) - limita vestică a parcelei nr.13 din Piaţa Centrală - Piaţa
Centrală între nr.12-7 şi Str.Ghe. Şincai( între numerele 2 şi 24) - limita parcelei Str.Ghe. Şincai
nr.26
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii:-
spaţii: Str.Gheorghe Şincai
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01566, Casă, Str. Şincai Gheorghe24
-BN-ll-m-B-01564, Casă, Str. Şincai Gheorghe 22
-BN-ll-m-A-01560, Casă, Str. Şincai Gheorghe 12
-BN-ll-m-B-01557, Casă, Str. Şincai Gheorghe 8
-BN-ll-m-B-01556, Casă, Str. Şincai Gheorghe 6
-BN-ll-m-B-01554, Casă, Str. Şincai Gheorghe 4
-BN-ll-m-B-01454, Casă, Piaţa Centrală 7
-BN-ll-m-B-01455, Casă, Piaţa Centrală 8
-BN-ll-m-A-01456, Casă, Piaţa Centrală 10
-BN-ll-m-A-01457 Casă, Piaţa Centrală 11
-BN-ll-m-B-01458 Casă, Piaţa Centrală 12
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniament numai pe Str. Ghe.Şincai şi Pasajul II.
Majoritatea loturilor au forme alungite iar dimensiunile variază ca lungime între 15-80m iar ca
lăţime, între 8- 20m.
Construcţiile în proporţie de 65% sunt în formă de L cu gang şi se inscriu în regimul
dominant de înălţime de P+1 spre Str. Ghe.Şincai. Acoperirea foloseşte sistemul şarpantă cu
învelitoare ceramică.
• Modul de utilizare
Utilizarea actuală este de locuire, funcţiuni mixte, instituţii. În perspectivă se menţin aceleaşi
funcţii, locuirea având o pondere de minimum 40%
• Suprafaţa 18 = 19628 mp
17 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
71

2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
18 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
72

La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate
şi să se încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe
parcela proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului
acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
• incompatibile cu statutul de zonă protejată;
• ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea
în valoare a elementelor de patrimoinu (arhitectural-urbanistic);
• care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse
inflamabile sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
• ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea
apelor de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau a două parcele pe fund de lot în vederea realizării unui pasaj
semipublic, sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat
şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
73

În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Mobilarea frontului va avea în vedere conservarea sau crearea de perspective spre Turnul
Bisericii Evanghelice.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniament, fie la str.Gh. Şincai fie la str. Lupeni. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi, dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
în cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu, cuplat sau izolat. Pentru str.
Lupeni se recomandă un regim de construire de tip discontinuu cuplat sau izolat, în timp ce la str.
Şincai se va construi în regim continuu. Vor fi respectate următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire(de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retresa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
74

vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul maxim de ocupare al terenului este POT max = 60%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
alăturate.
str. Lupeni 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
Pasajul I şi II 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
str. Gh. Şincai 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
75

7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajelor I şi II, se va putea realiza şi un
portic pe unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a
faţadei spre spaţiile publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv
pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
76

organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Gh. Şincai se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. Pe str. Lupeni şi la Pasajele I şi II se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se
vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
77

Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
78

condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor
fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime 19 , s-a un propus CUT max= 1.5
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a CUT,
solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
19 In cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
79

S.I.R.-06
A.DELIMITARE 20
Str.Lupeni, de la limita estică a parcelei cu numărul 7 - Str.Spiru Haret - Piaţa Centrală
-limita vestică a parcelei nr.13 din Piaţa Centrală
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Şirul Sugălete
spaţii: Piaţa Centrală; lotizarea medievală.
monumente istorice:
-BN-ll-a-A-01459, Ansamblul urban “Şirul Sugalete” - Piaţa Centrală 13-14
-BN-ll-m-A-01459.01, Casa parohială a bisericii evanghelice, Piaţa Centrală 13
-BN-ll-m-A-01459.02, Casă de locuit cu prăvălie, Piaţa Centrală 14
-BN-ll-m-A-01459.03, Casa Peterman, Piaţa Centrală 15
-BN-ll-m-A-01459.04, Casă, Piaţa Centrală 16
-BN-ll-m-A-01459.05, Casă, Piaţa Centrală 17
-BN-ll-m-A-01459.06, Casă, Piaţa Centrală 18
-BN-ll-m-A-01459.07, Casă, Piaţa Centrală 19
-BN-ll-m-A-01459.08, Casă, Piaţa Centrală 20
-BN-ll-m-A-01459.09, Casă, Piaţa Centrală 21
-BN-ll-m-A-01459.10, Casă, Piaţa Centrală 22
-BN-ll-m-A-01459.11, Casă, Piaţa Centrală 23
-BN-ll-m-A-01459.12, Galeriile de artă şi atelierele UAP, Piaţa Centrală 24
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut in aliniament numai pe P-ţa Centrală şi Str. Spiru Haret, în
general fără ocuparea fundului de lot în ciuda lungimii mari a parcelei. S-a păstrat lotizarea
medievală, parcelele foarte lungi având dimensiunile 6-15 lăţime şi 83-92m adâncime.Construcţiile ,
toate monumente şi cu gang, fac front continuu la Piaţă şi spre Str. Spiru Haret. Regimul de
înălţime este P+1. Sistemul de acoperire este cu şarpantă iar învelitoarea cu ceramică.
• Modul de utilizare
Activităţi mixte, locuire, instituţii. În perspectivă: se păstrează aceleaşi utilizări.
• Suprafaţa 21 = 10707 mp
20 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
21 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
81

2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru funcţiuni
atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
− intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
− să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în vigoare; să
se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
82

trebuie să se supună următoarelor condiţii:
• funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să
se încadreze în reglementările specifice
• să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea
în valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse
inflamabile sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea
apelor de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
Se va avea în vedere prezenta unui patrimoniu arhitectural (“Şirul Sugălete") şi urbanistic
-un parcelar deosebit de valoros.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Se propune începerea unei politici de achiziţionare şi trecere în domeniul public a imobilelor
care compun S.I.R. 06. în acest scop se impune demararea unei campanii de informare şi
conştientizare în vederea exercitării dreptului de preemţiune prevăzut la art. 4 din cadrul Legii
nr.422/2001 republicată privind protejarea monumentelor istorice care prevede următoarele:“Art.4
4) Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi
vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune ale statului roman, prin Ministerul
Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B,
ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancţiunea nulităţii
absolute a vânzării.“
În momentul în care aceste imobile vor aparţine domeniului public sau vor avea un unic
proprietar 22 reglementări de construire detaliate vor fi stabilite printr-un protect de urbanism,avizat şi
aprobat în conformitate cu dispoziţiile legale, în funcţie de obiectivele propuse. Până în acel
moment se instituie interdicţie de construire asupra parcelelor componente S.I.R.06.
22 Se va putea elabora PUD si in situaţia în care mai mulţi proprietari se asociază în vederea realizării unui obiectiv care
să vizeze toate parcelele
83

Asupra construcţiilor existente sunt permise numai intervenţii de restaurare - conservare, în
baza unor proiecte tehnice avizate şi autorizate în conformitate cu dispoziţiile legale.
1.Caracteristici ale parcelelor
Se impune menţinerea configuraţiei parcelarului existent, deosebit de valoros, fiind interzisă
comasare sau divizarea a două parcele alăturate sau a două parcele pe fund de lot, impunânu-se
de asemenea conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Situaţia imobilelor din acest S.I.R. este una consolidată. Astfel, construcţiile sunt dispuse pe
aliniamentul Pieţei Centrale, aliniamentul str. Lupeni rămânând nemobilat. Aliniamentul nemobilat
va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
Nu este posibilă implantarea unor noi construcţii, impunându-se conservarea situaţiei existente,
aria studiată fiind cosiderată « non aedificandi» întrucât imobilele (construcţii+parcelar) reprezintă
monumente istorice de valoare naţională excepţională.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
- fără obiect
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
- fără obiect
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Se menţine procentul de ocupare a terenului existent.
6.Înălţimea construcţiilor
Nu sunt posibile intervenţii care să afecteze regimul de înălţime existent( atât în număr de
nivele cât şi în metri).
7.Aspectul exterior al clădirilor
În cazul intervenţiile de restaurare-conservare arhitectura aspectului exterior al clădirilor se
va supune concluziilor studiilor istorice elaborate şi avizelor M.C.C. Lucrările vor fi supravegheate
de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare eventualele elemente
descoperite în timpul execuţiei.
8.Accese şi circulaţii
Intervenţiile posibile de restaurare-conservare nu aduc modificări acceselor existente, fiind
realizate asupra unor imobile existente, monumente istorice.
9.Staţionări şi pavaje
Se menţine situaţia existentă.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă, canalizare,
gaze naturale şi electricitate;
84

-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor
fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Se menţine coeficientul de utilizare a terenului existent.
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
85

CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul, doar după ce
imobilele componente ale acestui S.I.R. vor avea toate acelaşi proprietar.
86

S.I.R.-07
A.DELIMITARE 23
S.I.R.07a - Str.l.L.Caragiale - Str.B.Delavrancea - Str.Dornei - Str. Spiru Haret.
S.I.R.07b – Str.B.Delavrancea – Str.l.L.Caragiale – limita vestică a parcelei Hotelului
“Coroana de Aur" - Piaţa Unirii - Str.Dornei
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
Str.Dornei 1
construcţii: Casa Argintarului
spaţii: Str.Dornei, Piaţa Unirii
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01480 închisoarea oraşului Bistriţa, azi Liceul de arte plastice "Corneliu Baba",
-BN-ll-m-A-01481, Casă, Str. Dornei 3
-BN-ll-m-A-01482, Casa Argintarului, azi "Centrul judeţean pentru cultură" Str. Dornei 5
-BN-ll-m-B-01484, Casă, Str. Dornei 7
-BN-ll-m-B-01486, Casă, Str. Dornei 9
-BN-ll-m-B-01487, Casă, Str. Dornei 11
-BN-ll-m-B-20241, Casă(fatada casei), Str. Dornei 15
-BN-ll-m-B-01489, Casă, Str. Dornei 17
-BN-ll-m-B-01490, Casă, Str. Dornei 19
-BN-ll-m-B-01492, Casă, Str. Dornei 23
-BN-ll-m-B-01493, Casă, Str. Dornei 25
-BN-ll-m-B-01495, Casă, Str. Dornei 29
-BN-ll-m-B-20861, Casa, Str, Dornei 33
-BN-ll-m-B-01496, Casă, Str. Dornei 35
-BN-ll-m-B-01497, Casă, Str. Dornei 43
-BN-ll-m-B-01498, Casă, Str. Dornei 51
-BN-ll-m-B-01607, Casă, Piaţa Unirii 3
-BN-ll-m-B-01608, Casă, Piaţa Unirii 4
-BN-ll-m-B-01609, Casă, Piaţa Unirii 7
23 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
87

• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniament, în general la ambele capete ale parcelelor.
Exceptând un procent de 15% divizări pe lungime, s-a păstrat în general conformaţia parcelelor
medievale, ce au dimensiunile 6-25m lăţime şi 15-67m adâncime.
Construcţiile fac front continuu doar la Str.Dornei şi Piaţa Unirii, unde sunt prevăzute cu
gang, în timp ce spre Str.l.L.Caragiale sunt multe funduri de loturi. Regimul de înălţime este
dominant P+1 spre Str.Dornei şi P, P+1 spre Str.l.L.Caragiale. Domină sistemul de acoperire cu
şarpantă şi învelitoare ceramică.
• Modul de utilizare
Funcţiunile existente sunt reprezentate preponderent de locuinte şi funcţiuni mixte. În perspectivă
se preconizează o menţinere a locuirii de 60%, funcţiuni mixte, instituţii.
• Suprafaţa 24 = 18795 mp (S.I.R.07a)
• Suprafaţa= 3137 mp (S.I.R.07b)
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii, etc.)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
24 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
88

unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
− intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
− să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în vigoare; să
se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
89

sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Reglementările de construire sunt identice atât pentru S.I.R. 07a cât şi pentru S.I.R.
07b. Delimitarea în S.I.R. 07a şi S.I.R. 07b a fost realizată întrucât S.I.R. 07b are front la Piaţa
Unirii şi se invecinează cu un S.I.R.( S.I.R. 08) care permite amplasarea unui obiectiv de
interes major pentru oraş, şi s-a dorit acordarea posibilităţii de tratare împreună a celor două
S.I.R.-uri.
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se impune menţinerea configuraţiei parcelarului existent fiind vorba de un
parcelar protejat valoros. În cazul în care se impune o comasare sau o dezmemebrare a parcelelor
ca urmare a unei situaţii juridice, aceasta urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Mobilarea frontului va avea în vedere conservarea sau crearea de perspecive spre Turnul
Bisericii Evanghelice.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniament, fie la str.Dornei fie la str. I.L.Caragiale.
Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă,
fiind interzisă ampalsarea de anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajelor construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
90

3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu, cuplat sau izolat. Vor fi
respectate următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire(de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
91

Procentul maxim de ocupare al terenului este POT max = 60%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str. Dornei 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m
I.L.Caragiale 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
B.Delavrancea 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
Pasajul I şi II 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
În cazul mobilării frontului str. Dornei clădirile nou propuse nu vor depăşi regimul de înălţime
al cornişei imobilului de la nr.5 ( Casa Argintarului).
alăturate.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
92

alcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor,nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate, cu excepţia
construirii la pasaje.Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Dornei se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă majoră.
Pe celelalte străzi şi la pasaje se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita
suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o
integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere
eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau
aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se
vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente,
93

se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor
exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
94

Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
95

subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus25 25 , s-a stabilit un CUT max= 1.5
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
25 In cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
96

S.I.R.-08
A.DELIMITARE 26
Delavrancea
Str.Republicii – limita vestică a percelei hotelului “Coroana” - str. I. L. Caragiale – Str. B.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii:-
spaţii: Str. Republicii
monumente istorice:-
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Construcţiile de la strada Republicii sunt construite în regim izolat, pe parcele de dimensiuni
generoase. Regimul de înălţime este P+1. Acoperirea este cu şarpantă şi învelitoare
ceramică.
• Modul de utilizare
Domină funcţia de locuire. În perspectivă, se recomandă realizarea unui obiectiv cu
funcţiunea de servicii.
• Suprafaţa 27 = 1974 mp
2.a Utilizări admise
Se recomandă realizarea unui obiectiv cu servicii de interes municipal, preferabil prin
comasarea parcelelor. Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie
publică( comerţ, servicii etc) ce depăşeste înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu
vor afecta calităţile patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de
lux si cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protectie al
cladirilor pentru functiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
26
Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
27
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
97

invatamant, functiuni teritare superioare, comert, servicii profesionale si personale, loisir si turism.
• în cazul conversiei si extinderii functiunilor din cladirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi functiuni si al reconstructiei unor cladiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul cladirilor si in curti a acelor functiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turistilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
functiuni atractive pentru turism a curtilor cladirilor sau a subsolurilor.
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
În situaţia extinderii sau mansardării construcţiilor existente se poate menţine
funcţiunea de locuire. În situaţia demolării acestuia se impune realizarea unui obiectiv de
servicii publice.
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− locuinţele colective
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
98

sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În cazul în care este posibilă se reacomandă o comasare a parcelelor în vederea realizării
unui obiectiv major, aceasta urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat
şi aprobat conform legislaţiei în vigoare. Indicii reglementaţi au în vedere realizarea unui astfel de
obiectiv.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile nou propuse se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat
va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea
de anexe sau garaje pe acest aliniament .
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim cuplat sau izolat. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate iar pe cealalta latura se invecineaza cu o
cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand ferestre pe fatada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai putin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai putin 3.00 metri. Cladirile se vor retrage faţă de
limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornise dar nu
mai putin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de proprietate există calcan, este
posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel putin o treime din inaltimea cladirii dar nu mai putin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Cladirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
99

cladirii masurată la cornişe dar nu mai putin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul maxim de ocupare al terenului este POT max = 60%
Procentul maxim de ocupare a terenului în situaţia extinderii construcţiilor existente este
stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor nou propuse nu poate depăşi 24m.
Înălţimea maximă în cazul supraetajării construcţiilor existente nu va depăşi :
la str. Republicii - 6.50m ≤ Hmax = P+2+M ≤ 10.00 m
str. Caragiale - Hmax = P+1+M ≤ 6.5 m
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată. Peste înălţimea maximă admisă, numai la strada Republicii, se poate accepta
realizarea unui nivel retras în gabaritul construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut
cu verticala faţadei, având H.max=3m.
În cazul cladirilor situate pe colt, la racordarea intre strazi avand regim diferit de inaltime,
daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul difera cu doua niveluri se va realiza o descrestere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
100

-volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea
impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;
-arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
-materialelor de construcţie -
armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul şi tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului cladirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al cladirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai multi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
101

plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn, iar la
clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer
condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul clădirilor retrase de la aliniament existente cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare,a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăti de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
102

conformitate cu normele în vigoare.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
103

1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 28 , pentru obiective nou propuse s-a prevăzut
un CUT max= 3.00.
În situaţia extinderii clădirilor existente,luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul
zonei, corelarea dintre procentul maxim de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus, s-au
stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru înălţimea maximă de P+1+M
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 1.6
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.3
Pentru înălţimea maximă de P+2+M
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
În cazul parcelelor cu acces la străzi pentru care s-a reglementat regim de înălţime diferit se
vor aplica indicii urbanistici specifici străzii al cărui front este mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazul în care se doreşte trecerea la o categorie superioară a CUT, solicitarea va impune
realizarea unui Plan Urbanistic Zonal care să studieze această posibilitate raportându-se la întreg
S.I.R.-ul.
28 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
104

S.I.R.-09
A.DELIMITARE 29
Str.Gheorghe Şincai - Piaţa Centrală - Str.George Coşbuc - Str. Dogarilor.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Primăria veche, Primăria nouă spaţii: Piaţa Centrală; Str.Gheorghe Şincai.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01553, Casă, Str. Şincai Gheorghe 3
-BN-ll-m-B-01555, Casă, Str. Şincai Gheorghe 5
-BN-ll-m-B-01559, Casă, Str. Şincai Gheorghe 11
-BN-ll-m-B-01561, Casă,Str. Şincai Gheorghe 13
-BN-ll-m-B-01562, Casă, Str. Şincai Gheorghe 15
-BN-ll-m-B-01563, Casă, Str. Şincai Gheorghe 17
-BN-ll-m-B-01565, Casă, Str. Şincai Gheorghe 23
-BN-ll-m-B-01567, Casă, Str. Şincai Gheorghe 25
-BN-ll-m-B-01569, Casă,Str. Şincai Gheorghe 27
-BN-ll-m-B-01570, Casă, Str. Şincai Gheorghe 29
-BN-ll-m-B-01571, Casă, Str. Şincai Gheorghe 31
-BN-ll-m-B-01573, Casă, Str. Şincai Gheorghe 35
-BN-ll-m-A-01451, Primăria veche, Piaţa Centrală 2
-BN-ll-m-B-01452, Casă, Piaţa Centrală 3
-BN-ll-m-B-01453, Casă, Piaţa Centrală 4
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut perimetral, pe aliniament pe Str. Tibleşului, fundurile de loturi
neconstruite reprezentând cca 63%. Conformaţia medievală a fost alterată, conformaţiile prezente
sunt foarte variate, exceptând parcela Primăriei noi au dimensiuni de 6-15m lăţime şi 20-58m
adâncime.
Construcţiile fac front continuu doar spre Piaţa Centrală şi parţial spre Str.George Coşbuc.
Forma variază între compact şi L. Regimul de înălţime este dominant P+1 (o singură clădire P+2),
pe Str.Gheorghe Şincai şi Piaţa Centrală şi variază între P, P+1 pe străzile George Coşbuc şi
Tibleşului.
29 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
105

Modul de utilizare
Locuirea dominantă se asociază cu funcţiuni mixte şi instituţii. În perspectivă se încurajează
tendinţa de creştere pentru activităţiile mixte.
• Suprafaţa 30 = 20839 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
30 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
106

La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în vigoare; să
se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să
se încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoinu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
107

conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor, indiferent de frontul mobilat.
Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă,
fiind interzisă amplasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu, cuplat sau izolat. Pentru str.
Şincai, Piaţa Centrală, George Coşbuc se reglementează un regim de construire de tip continuu, în
timp ce la str. Ţibleşului se va construi în regim continuu sau discontinuu. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
108

proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la frontul mobilat:
str. Şincai şi Piaţa Centrală - POT max = 60%
str. Coşbuc.Ţibleşului şi Dogarilor- POT max = 50%
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str. Gh.Şincai 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m
Piaţa Centrală Hmax = P+1+M < 10.00 m -
La Piaţa Centrală regimul de înălţime al clădirilor nou propuse se va alinia cu regimul de
înălţime la cornişa Primăriei Vechi.
alăturate.
Str. G.Coşbuc 6.50m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
Str. Dogarilor 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.50 m
Str. Ţibleşului Hmax = P+1+M < 7.50 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
109

şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual
al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
110

În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Şincai, Piaţa Centală se va folosi o expresie plastică adecvată unor artere de
importanţă majoră. Pe celelalte străzi se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor
evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
111

conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
112

condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 31 , s-au propus următoarele valori:
str. Şincai şi Piaţa Centrală - CUT max =1.5
str. Coşbuc.Ţibleşului şi Dogarilor - CUT max = 1.3
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un coeficient de
utilizare a terenului diferit se va aplica valoarea corespunzătooare frontului mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
31 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
113

114

S.I.R.-10
A.DELIMITARE
Piaţa Centrală
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B.NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Biserica Evanghelică
spaţii: Piaţa Centrală
monumente istorice:
-BN-ll-m-A-01450, Biserica evanghelică, Piaţa Centrală
-BN-lll-m-A-01732 Statuia lui Andrei Mureşanu, Piaţa Centrală
• Modul de utilizare
actuale.
Spaţiu de destindere, manifestaţii, practicarea cultului. În perspectivă: se menţin activităţile
• Suprafaţa 32 = 8419mp
2.a. Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări.
Prioritate sunt funcţiunile de reprezentare, cult, destindere.
b.Utilizări admise cu condiţionări
Pot fi organizate festivaluri culturale fără instalaţii fixe şi fără a se aduce prejudicii
vegetalului, punerea în valoare a unor vestigii arheologice corelate cu amenajările de destindere.
c.Utilizări interzise
Se interzice orice activitate incompatibilă cu cele prevăzute la punctul a. sau care aduce
prejudicii monumentului de arhitectură sau vegetalului.
C.REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Orice intervenţie de amenajare va avea la bază un Plan Urbanistic de Detaliu care va studia
şi legătura cu zonele învecinate şi un proiect tehnic avizate MCC.
Având în vedere importanţa Bisericii evanghelice şi dimensiunile reduse ale pieţii nu se
admite amplasarea de tonete pe insula aferentă monumentului.
32 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
115

Pe baza documentaţiilor de specialitate se vor stabili:
- amplasamentele pentru lucrările de artă de for public
- amplasarea mobilierului urban şi caracteristicile acestuia
- sistemul de iluminat general şi local
- poziţia unor eventuale puncte de informare
- zonele de parcare auto şi velo
- amplasarea traseelor echipamentelor din infrastructură şi a eventualelor grupuri sanitare
subterane
- traseele pietonale, cicliste sau accesele în subteran dacă e cazul
- materiale recomandate pentru îmbrăcăminţile de alei, platforme ş.a.
Se va asigura accesul pietonal în zonă în deplină siguranţă.
Se vor crea condiţii adecvate pentru odihna de scurtă durată.
Reclamele şi signalectica vor fi restrânse la strictul necesar, iar împreună cu poziţia
vegetalului de talie mijlocie şi mare ca şi cea a mobilierului vor trebui să nu afecteze perspectivele
favorabile monumentelor.
Se vor introduce restricţii la nivelul circulaţiei auto perimetrale, favorizându-se circulaţia şi
securitatea pietonală.
Se vor respecta reglementările de la S.I.R. participante la fronturile pieţei.
Nu se vor permite activităţi/manifestări care pot defavoriza chiar şi vizual valoarea
ansamblului pieţii.
Se va acorda o atenţie deosebită punerii în valoare a bisericii evanghelice.
116

S.I.R.-11
A.DELIMITARE 33
Str.Dornei - Piaţa Unirii - Str.Liviu Rebreanu - Piaţa Centrală.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice :
construcţii: -
spaţii: Piaţa Centrală; Piaţa Unirii.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01460, Casă, P-ţa Centrală 25
-BN-ll-m-B-01461, Casă, P-ţa Centrală 26
-BN-ll-m-B-01462, Casă, P-ţa Centrală 27
-BN-ll-m-B-01463, Casă, P-ţa Centrală 28
-BN-ll-m-B-01464, Casa Districtuală de Economii si Înaltul Tribunal Regal, P-ţa Centrală 29
-BN-ll-m-B-01483, Casă, Str. Dornei 6
-BN-ll-m-A-01485, Casă, Str. Dornei 10
-BN-ll-m-B-01488, Casă, Str. Dornei 12
-BN-ll-m-B-01494, Casă, Str. Dornei 28
-BN-ll-m-B-01518, Casă, Str. Rebreanu Liviu 1
-BN-ll-m-B-01520, Casă, Str. Rebreanu Liviu 3
-BN-ll-m-B-01522, Casă, Str. Rebreanu Liviu 5
-BN-ll-m-B-01524, Casă,Str. Rebreanu Liviu 7
-BN-ll-m-B-01527, Casă, Str. Rebreanu Liviu 11
-BN-ll-m-B-01530, Casă, Str. Rebreanu Liviu 15
-BN-ll-m-B-01531, Casă, Str. Rebreanu Liviu 17
-BN-ll-m-B-01533, Casă, Str. Rebreanu Liviu 21
-BN-ll-m-B-01535, Casă, Str. Rebreanu Liviu 23
-BN-ll-m-B-01537, Casă, Str. Rebreanu Liviu 25
-BN-ll-m-B-01541, Casă, Str. Rebreanu Liviu 35
-BN-ll-m-B-01542, Casă, Str. Rebreanu Liviu 37
-BN-ll-m-B-01543, Casă, Str. Rebreanu Liviu 39
-BN-ll-m-B-01546, Casă, Str. Rebreanu Liviu 43
33 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
117

-BN-ll-m-B-01548, Casă, Str. Rebreanu Liviu 45
-BN-ll-m-B-01549, Casă, Str. Rebreanu Liviu 47
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut perimetral pe aliniament. Parcelarul păstrează structura
medievală iar dimensiunile loturilor (exceptând parcelele nr.27/ Rebreanu şi 29/ Piaţa Centrală)
sunt de 8.5-19m lăţime şi 20-45m adâncime.
Construcţiile formează fronturi continue pe 98% din cele patru loturi ale subzonei, mai puţin
pe Pasajele III şi VI. Conformaţia dominantă este cea de L, iar regimul dominant de înălţime este
P+1 şi este depăşit cu un nivel spre Piaţa Centrală şi la două imobile de pe Str. Dornei.
• Modul de utilizare
În prezent în zonă există locuire, funcţiuni mixte, instituţii. În perspectivă că se consideră
locuirea nu va trebui să coboare sub 35%, în ciuda dezvoltării serviciilor şi instituţiilor
• Suprafaţa 34 = 22578 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 35% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
34 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
118

parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în vigoare; să
se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente, dar şi cu cele din vecinătate şi să
se încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
119

− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul pasajului construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe, iar
golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu sau cuplat. Pentru Piaţa
Centrală, str.Dornei, Liviu Rebreanu se reglementează un regim de construire de tip continuu, în
mod excepţional pentru intervenţiile la imobile existente aflate în această situaţie fiind permisă
amplasarea construcţiilor cuplate pe un calcan. Vor fi respectate următoarele condiţii generale:
- În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de clădire(de la stradă) se va
alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o adâncime
de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte) se va alipi de unul din
calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu H/2, dar nu mai puţin de 3
m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
120

aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului, tinând cont de situaţia existentă este POT max = 70%
Pentru parcelele de la Piaţa Centrală, care constituie un front închegat, mobilat cu clădiri
clasate ca monumente istorice cu o ocupare a terenului de aproape 100% orice intervenţie de
dezvoltare, mai puţin de restaurare-conservare se va face în baza unui plan urbanistic de detaliu
avizat şi aprobat conform dispoziţiilor legale.
Pentru parcelele pentru care procentul de ocupare al terenului reglementat este mai mic
decât cel existent s-a avut în vedere posibilitatea demolării unor anexe parazitare. Pentru aceste
parcele, cu condiţia respectării valorii CUT este posibilă operaţiunea de mansardare chiar dacă
POT este mai mare decât cel reglementat.
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str. Dornei 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m
str. Liviu Rebreanu 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m
Piaţa Unirii 7.50m < Hmax = P+1+M < 8.50 m
Pasaje 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
121

Piaţa Centrală 8.50m < Hmax = P+1+M < 12.00 m - orice intervenţie
privind regimul de înălţime se va face în baza unui PUD.
alăturate.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual
al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor,nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
122

principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. în cazul pasajelor se va putea realiza şi un portic pe
unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre
spaţiile publice va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest
nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Dornei, Liviu Rebreanu, Piaţa Centală se va folosi o expresie plastică adecvată
unor artere de importanţă majoră. Pe celelalte străzi se va acorda o atenţie mai mare detalierii
plasticii şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza
materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să
permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei.Tâmplăria va folosi lemnul
masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile
supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a
altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă
amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
123

anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelelor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
124

- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
- noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
125

de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 35 , s-a propus - CUT max = 1.8
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
35 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
126

S.I.R.-12
A.DELIMITARE 36
Piaţa Unirii - limita nordică a parcelei bisericii ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului”-
Str.Bistricioarei - Str.Liviu Rebreanu - Piaţa Unirii.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului”.
spaţii:Piaţa Unirii.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-20862, Casă, Str. Rebreanu 61
-BN-ll-a-A-01610, Mănăstirea minorită/franciscană ”Sf.Andrei” azi ansamblul bisericii
ortodoxe"Intrarea in Biserică a Maicii Domnului”, Piaţa Unirii 8
-BN-ll-m-A-01610.01, Biserica mănăstirii minorite, azi biserica ortodoxă "Intrarea in biserică
a Maicii Domnului”, Piaţa Unirii 8
-BN-ll-m-A-01610.02, Incinta fostei mănăstiri (fragment), Piaţa Unirii 8
-BN-ll-m-A-01610.03, Protopopiatul bisericii ortodoxe, Piaţa Unirii 9
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului nu respectă tipologia tradiţională. Parcelele de pe Str.Gr. Bălan sunt de
formă alungită cu dimensiuni de 18-27m lăţime şi 70-78m adâncime. Parcela bisericii este atipică.
Construcţiile au forme diferite iar regimul de înălţime spre Str.Gr. Bălan este P, P+1, P+2,
excluzând biserica. Acoperirea este în sistem şarpantă.
• Modul de utilizare
Funcţia dominantă este cea de cult la care se asociază cea de locuire. În perspectivă: pot
creşte activităţile mixte.
• Suprafaţa 37 = 7955 mp
2.a. Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări de cult ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine funcţiunea de cult, acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie
36 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
37 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
127

publică( comerţ, servicii etc) ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu
vor afecta calităţile patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de
lux si cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, restaurante specializate, baruri etc) a unor
servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
128

vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor,
orice intervenţie de extindere fiind făcută în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat în
conformitate cu prevederile legale.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor situate la str. Liviu Rebreanu la
numerele 55-59. Pentru o nouă mobilare a parcelei de la numărul 61 se va realiza un PUD ce va
stabili şi limitele geometrice ale str. Bistricioarei, amplasarea construcţiei fiind făcută cu retragere
de la aliniament. Aliniamentul nemobilat al parcelelor de pe str. Liviu Rebreanu nr.57-61 va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă mobilarea
129

acestuia cu construcţii de orice fel.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat.Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
Pentru parcelele de pe str. Liviu Rebreanu nr.57-61 clădirile se vor retrage faţă de limita
posterioară la 25m, fiind interzisă mobilarea frontului opus cu construcţii de orice fel.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
130

Procentul de ocupare al terenului este POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
alăturate.
Piaţa Unirii 9.50m < Hmax = P+1+M < 10.50 m
str. Liviu Rebreanu 9.50m < Hmax = P+1+M < 10.50 m
str. Bistricioarei 8.50m < Hmax = P+1+M < 9.50 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
131

străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str. Liviu Rebreanu şi Piaţa Unirii se va folosi o expresie plastică adecvată unor artere
de importanţă majoră. Pe str.Bistricioarei se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se
vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
132

Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelelor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic- edilitare
133

Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
134

D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 38 , s-a propus - CUT max = 1.3
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
38 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
135

136

S.I.R.-13
A.DELIMITARE 39
Str.George Coşbuc - Piaţa Centrală - Str.Nicolae Titulescu - Str. Dogarilor.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii:-
spaţii: Str.Nicolae Titulescu monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01575, Casă, Str. Titulescu Nicolae 2
-BN-ll-m-B-01577, Casă, Str. Titulescu Nicolae 4
-BN-ll-m-B-01579, Casă, Str. Titulescu Nicolae 6
-BN-ll-a-A-01581, Casă, Str. Titulescu Nicolae 8
-BN-ll-m-B-01583, Casă, Str. Titulescu Nicolae 10
-BN-ll-m-B-01584, Casă, Str. Titulescu Nicolae 12
-BN-ll-m-B-01586, Casă, Str. Titulescu Nicolae 14
-BN-ll-m-A-01588, Casă, Str. Titulescu Nicolae 16
-BN-ll-m-A-01590, Casă, Str. Titulescu Nicolae 18
-BN-ll-m-B-01592, Casă, Str. Titulescu Nicolae 20
-BN-ll-m-B-01593, Casă, Str. Titulescu Nicolae 22
-BN-ll-m-A-01594, Casă, Str. Titulescu Nicolae 24
-BN-ll-m-B-01596, Casă, Str. Titulescu Nicolae 28
-BN-ll-m-B-01597, Casă, Str. Titulescu Nicolae 32
-BN-ll-m-B-01599, Casă, Str. Titulescu Nicolae 34
-BN-ll-m-B-01600, Casă, Str. Titulescu Nicolae 36
-BN-ll-m-B-01601, Casă, Str. Titulescu Nicolae 38
-BN-ll-m-B-01602, Casă, Str. Titulescu Nicolae 40
-BN-ll-m-B-01603, Casă, Str. Titulescu Nicolae 42
-BN-ll-m-B-01604, Casă, Str. Titulescu Nicolae 44
-BN-ll-m-B-01605, Casă, Str. Titulescu Nicolae 46
-BN-ll-m-B-01606, Casă, Str. Titulescu Nicolae 48
39 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
137

• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului pe cele cinci străzi s-a făcut pe aliniament. În proporţie de cca 70% s-a
păstrat parcelarul tradiţional dar cu subdiviziuni pe lungime. Dimensiunile parcelelor tipice au
dimensiuni de 8-15m lăţime şi15-64m adâncime.
Construcţiile fac front continuu la Str.Nicolae Titulescu şi paţial la Str.George Coşbuc
Conformaţia în formă de L reprezintă cca 65%. Regimul de înălţime este dominat de locuinţele cu
un singur nivel (sunt doar două construcţii P+2) pe Str.George Coşbuc şi variază între P, P+1 pe
celelalte străzi. Acoperirea se face cu sistemul şarpantă şi învelitoare ceramică.
• Modul de utilizare
Domină locuirea la care se adaugă funcţiuni mixte. în perspectivă se încurajează tendinţa
de creştere a funcţiunilor mixte.
• Suprafaţa 40 = 20147 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 35% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
40 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
138

turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
139

de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea de
anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajului construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu, cuplat sau izolat. Pentru str.
Nicolae Titulescu se reglementează un regim de construire de tip continuu, fiind vorba de un front
consolidat ocupat în mare măsură cu clădiri clasate ca monumente istorice. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu în cazul parcelelor cu un front la stradă mai mic
de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire(de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar(din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
140

H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat(posibil pe str. Baba Novac, prin dimensiunea
parcelelor) distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală cu cel puţin o treime din
inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil. Clădirile se vor retrage fata
de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar
nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile, distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la frontul mobilat:
str. N.Titulescu şi str.G.Coşbuc între Piaţa Centrală şi Pasajul XII - POT max = 60%
str. Baba Novac şi str.G.Coşbuc între Dogarilor şi Pasajul XII - POT max = 50%
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
141

Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str. Dogarilori 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.50 m
str. G.Coşbuc 6.50m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
str. Baba Novac Hmax = P+1+M < 7.50 m
Pasaje 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
str. N.Titulescu 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m - se va respecta cornişa existentă,
fiind vorba de un front edificat cu clădiri clasate ca monumente istorice
alăturate.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al
unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
142

străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor,nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului XII, se va putea realiza şi un portic
pe unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a faţadei
spre spaţiile publice va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest
nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Nicolae Titulescu se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de
importanţă majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaje se va acorda o atenţie mai mare detalierii
plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza
materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să
permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul
masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile
supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a
altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă
amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
143

integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
144

9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
- noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţie pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
145

documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 41 , s-au propus următoarele valori:
str. N.Titulescu şi str.G.Coşbuc între Piaţa Centrală şi Pasajul XII - CUT max = 1.5
str. Baba Novac şi str.G.Coşbuc între Dogarilor şi Pasajul XII - CUT max = 1.3
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un coeficient de
utilizare a terenului diferit se va aplica valoarea corespunzătoare frontului mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
41 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
146

S.I.R.-14
A.DELIMITARE 42
Str.Nicolae Titulescu - Piaţa Centrală - Piaţa Mică - Str.Dobrogeanu Gherea
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii:-
spaţii: Piaţa Centrală, Piaţa Mică.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01574, Casă, Str. Titulescu Nicolae 1
-BN-ll-m-A-01576, Casă, azi CCIA-Centrul de formare şi perfecţionare, Str. Nicolae
Titulescu 3
-BN-ll-m-B-01578, Casă, Str. Nicolae Titulescu 5
-BN-ll-m-B-01580, Casă, Str. Nicolae Titulescu 7
-BN-ll-m-A-01582, Casă.Str. Nicolae Titulescu9-11
-BN-ll-m-A-01585, Casă, Str. Nicolae Titulescu 13
-BN-ll-m-B-01587, Casă, Str. Nicolae Titulescu 15
-BN-ll-m-A-01466, Casă, Piaţa Centrală 37
-BN-ll-m-B-01467, Casă, Piaţa Centrală 38
-BN-ll-m-B-01468, Casă, Piaţa Centrală 39
-BN-ll-m-B-01469, Casă, Piaţa Centrală 40
-BN-ll-m-B-01470, Casă, Piaţa Centrală 41
-BN-ll-m-B-01471, Casă, Piaţa Centrală 42
-BN-ll-m-B-01472, Casă, Piaţa Centrală 43
-BN-ll-m-B-01473, Casă, Piaţa Centrală 44
-BN-ll-m-B-01474, Casă, Piaţa Centrală 45
-BN-ll-m-B-01475, Casă, Piaţa Centrală 47
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut perimetral pe aliniament. Parcelarul medieval a cunoscut
dezmembrări pe lungime sau modificări după anularea Canalului Morii. Loturile tradiţionale au
dimensiuni de 8-18 m lăţime şi 30-80m adâncime. Conformaţia în L este cea mai frecventă.
Regimul de înălţime este dominant de P+1. Acoperirea este în sistemul şarpantă cu învelitoare
42 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
147

ceramică.
• Modul de utilizare
instituţii.
Domină locuirea la care se adaugă funcţiuni mixte. în perspectivă se vor implementa şi
• Suprafaţa 43 = 21105 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural( sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
43 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
148

• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contrubuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
149

C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor la toate străzile. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă
amplasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajului construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau excepţional, la str.AI
Vlahuţă izolat. Pentru str. Nicolae Titulescu şi Piaţa Centrală se reglementează un regim de
construire de tip continuu, fiind vorba de un front consolidat ocupat în mare măsură cu clădiri
clasate ca monumente istorice. Vor fi respectate următoarele condiţii generale:
- În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de clădire (de la stradă) se va
alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o adâncime
de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte) se va alipi de unul din
calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu H/2, dar nu mai puţin de 3
m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
150

obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat(posibil pe str. Baba Novac, prin dimensiunea
parcelelor) distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală cu cel puţin o treime din
inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil. Clădirile se vor retrage fata
de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar
nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la frontul mobilat:
str. N.Titulescu şi Piaţa Centrală - POT max = 60%
str. Dobrogeanu Gherea, Al Vlahuţă şi str.Albert Berger(Piaţa Mică) - POT max = 50%
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str. N.Titulescu 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m - se va respecta cornişa
existentă, fiind vorba de un front edificat cu clădiri clasate ca monumente istorice
Piaţa Centrală 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m - se va respecta cornişa
existentă, fiind vorba de un front edificat cu clădiri clasate ca monumente istorice
str.Dobrogeanu Gherea 6.50m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
Pasaj şi str.AI. Vlahuţă 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
151

str. AI.Berger(Piaţa Mică) 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m
Clădirile de la str. N.Titulescu şi Piaţa Centrală fiind clasate ca monumente istorice nu vor
putea suferi decât intervenţii de conservare-restaurare, fără modificarea cornişei existente. În
situaţia inserării unor corpuri noi de clădire pe aceste parcele, în limitele permise de indici
urbanistici reglementaţi se vor respecta înălţimile maxime de mai sus.
alăturate.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului
vizual al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
152

cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului X se va putea realiza şi un portic pe
unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre
spaţiile publice va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest
nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Nicolae Titulescu, Piaţa Centrală şi Piaţa Mică se va folosi o expresie plastică
adecvată unor spaţii publice de importanţă majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaj se va acorda o
atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari
dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu
clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei.
Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu
funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea
aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi
supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile
din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
153

Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
154

supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
- noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
155

− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZAREA TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 44 , s-au propus următoarele valori:
str. N.Titulescu şi Piaţa Centrală - CUT max =1.5
str. Dobrogeanu Gherea, Al Vlahuţă şi str.Albert Berger(Piaţa Mică) - CUT max = 1.3
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un coeficient de
utilizare a terenului diferit se va aplica valoarea corespunzătooare frontului mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
44 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
156

S.I.R.-15
A.DELIMITARE 45
Str.Liviu Rebreanu - Str.Ecaterina Teodoroiu - Str. Vasile Alecsandri - Piaţa Mică.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Casa Ion Zidaru
spaţii: Str. Liviu Rebreanu, Piaţa Mică
monumente istorice:
-BN-ll-m-A-01465, Casa Andreas Beuchel, cunoscută sub denumirea "Casa loan Zidaru"
municipiul BISTRIŢA Piaţa Centrală 30
-BN-ll-m-B-01519, Casă, Str. Rebreanu Liviu 2
-BN-ll-m-B-01521, Casă, Str. Rebreanu Liviu 4
-BN-ll-m-B-01523, Casă, Str. Rebreanu Liviu 6
-BN-ll-m-B-01525, Casă, Str. Rebreanu Liviu 8
-BN-ll-m-B-01526, Casă, Str. Rebreanu Liviu 10
-BN-ll-m-B-01528, Casă, Str. Rebreanu Liviu 12
-BN-ll-m-B-01529, Casă, Str. Rebreanu Liviu 14
-BN-ll-m-B-01532, Casă, Str. Rebreanu Liviu 20
-BN-ll-m-B-01534, Casă, Str. Rebreanu Liviu 22
-BN-ll-m-B-01536, Casă, Str. Rebreanu Liviu 24
-BN-ll-m-B-01538, Casă, Str. Rebreanu Liviu 26
-BN-ll-m-B-01539, Casă, Str. Rebreanu Liviu 28
-BN-ll-m-B-01540, Casă, Str. Rebreanu Liviu 32
-BN-ll-m-B-01544, Casă, Str. Rebreanu Liviu 40
-BN-ll-m-B-01545, Casă, Str. Rebreanu Liviu 42
-BN-ll-m-B-01547, Casă, Str. Rebreanu Liviu 44
-BN-ll-m-B-01505, Casă, Piaţa Mică 2
-BN-ll-m-B-01506, Casă, Piaţa Mică 3
-BN-ll-m-B-01507, Casă, Piaţa Mică 4
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut perimetral pe aliniament. Cu unele destructurări provocate de
apariţia blocurilor, parcelarul a rămas cel medieval, suferind doar subîmpărţiri pe lungimea parcelei.
45 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
157

Loturile tradiţionale au dimensiunii de 8-16m lăţime şi 25-65m adâncime.
Construcţiile au conformaţia în L, sunt prevăzute cu gang şi fac front continuu la Str.Liviu
Rebreanu, Piaţa Mică şi parţial la Str. Vasile Alecsandri. Înălţimea generală de P, P+2+Mansardă(la
blocuri) pe Str.Vasile Alecsandri şi P+1 pe Str.Liviu Rebreanu, ajungând la P+3 sau P+4 etaje la
blocurile de pe Str.Ecaterina Teodoroiu.
• Modul de utilizare
Domină locuirea la care se adaugă funcţiuni mixte. În perspectivă se prevăd tendinţe de
creştere ale funcţiunilor mixte şi apariţia unor instituţii.
• Suprafaţa 46 = 32216 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
46 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
158

În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
159

elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor, excepţie imobilele de la str.
Ecaterina Teodoroiu. Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea
va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se va
mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul blocurilor existente, construite cu retragere faţă de aliniament este interzisă
extinderea acestora pînă la aliniament, fiind obligatorie amenajarea unor grădini de faţadă.
În cazul pasajului construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau excepţional, izolat,
pentru blocurire existente la str. Ecaterina Teodoroiu şi Vasile Alecsandri. Pentru Piaţa Centrală şi
str.Liviu Rebreanu se reglementeză un regim de construire de tip continuu, fiind vorba de un front
consolidat ocupat în mare măsură cu clădiri clasate ca monumente istorice. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
- În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de clădire (de la stradă) se va
alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o adâncime
de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte) se va alipi de unul din
calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu H/2, dar nu mai puţin de 3
m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
160

laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile.distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la frontul mobilat:
Piaţa Centrală, str.Liviu Rebreanu şi str. Vasile Alecsandri - POT max = 70%
Piaţa Mică şi str. Vasile Născu - POT max = 80%
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
În zonele de blocuri, aria garajelor intră în aria construită pentru stabilirea P.O.T.
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
161

str. Liviu Rebreanu 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m - se va respecta
cornişa existentă, fiind vorba de un front edificat cu clădiri clasate ca monumente istorice
blocurilor.
alăturate.
Piaţa Centrală 7.50m < Hmax = P+1+M < 10.00 m
Pasaje 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
Piaţa Mică şi str. Vasile Născu 6.50m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
str. VasileAlecsandri 7.00m < Hmax = P+1+M < 9.00 m
Pentru str. Ecaterina Teodoroiu se va respecta situaţia existentă determinată de cornişa
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
162

străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament, cu excepţia blocurilor de
locuinţe existente. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă sau a balcoanelor, nu va depăşi 1,2
m de la aliniament cu o înăţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al
intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajelor VIII şi IX, se va putea realiza şi un
portic pe unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a
faţadei spre spaţiile publice va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv
pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Liviu Rebreanu se va folosi o expresie plastică adecvată unor spaţii publice de
importanţă majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaje se va acorda o atenţie mai mare detalierii
plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza
materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să
permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul
masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile
supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a
altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă
amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
163

În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
164

9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
- noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
165

documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 47 , s-au propus următoarele valori:
Piaţa Centrală, str.Liviu Rebreanu şi str. Vasile Alecsandri - CUT max = 1.8
Piaţa Mică şi str. Vasile Născu - CUT max = 2.00
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un coeficient de
utilizare a terenului diferit se va aplica valoarea corespunzătooare frontului mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
47 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
166

S.I.R.-16
A.DELIMITARE 48
Str.Nicolae Titulescu - Str.Ciprian Porumbescu - Str.Mihail Kogălniceanu.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: Str.Nicolae Titulescu.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01589, Casă, Str.Nicolae Titulescu 17
-BN-ll-m-B-01591, Casă, Str.Nicolae Titulescu 19
-BN-ll-m-B-01595, Casă, Str.Nicolae Titulescu 27
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut perimetral în aliniament pe Str.Nicolae Titulescu şi aproape
integral pe Str.M.Kogălniceanu. Loturile au fost dezmembrate în timp şi cu forme atipice. Exceptând
incinta foarte mare de la nr. poştale 23-25, parcelele au dimensiuni de 6-15/15-50m. Construcţiile
au conformaţii diferite iar îngemănarea ajunge ajunge la maximum trei parcele. Regimul de înălţime
variază între P, P+1. Acoperirea se face cu sistemul şarpantă iar învelitorile sunt diferite.
• Modul de utilizare
Domină locuirea la care se adaugă funcţiuni mixte.
• Suprafaţa 49 = 8070 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor
servicii(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural
48 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
49 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
167

(sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
168

proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contrubuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Pentru parcela de la str. Nicolae Titulescu nr.23-25, datorită dimensiunilor generoase ale
acesteia pentru mobilare se va realiza un Plan Urbanistic de Detaliu avizat şi aprobat în
conformitate cu dispoziţiile legale.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă ampalsarea de
anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
În cazul pasajului construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
169

Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. în cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile. Distanţa
170

dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este - POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str.NicoIaeTitulescu 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m - când construcţia nou
propusă va fi lipită de o clădire monument isoric se va putea prelua cornişa acesteia deşi de
depăşeşte 8.00m
alăturate.
str. M.Kogălniceanu 5.50m < Hmax = P+1+M < 7.00 m
Pasaj 5.00m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
str. Ciprian Porumbescu 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea
impactului vizual al unor lucrări tehnice, eto;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
171

orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor,nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului XI, se va putea realiza şi un portic
pe unul din fronturi pentru satisfacerea unor funcţiuni publice. Rezolvarea arhitecturală a faţadei
spre spaţiile publice va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest
nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Nicolae Titulescu se va folosi o expresie plastică adecvată unor spaţii publice de
importanţă majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaj se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii,
şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care
172

să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
173

Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
- noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
174

12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 50 , s-a propus - CUT max =1.3
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
50 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
175

176

S.I.R.-17
A.DELIMITARE 51
Porumbescu.
Str.Dobrogeanu Gherea – Str. Albert Berger – Str. M. Kogălniceanu – Str. Ciprian
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: -
monumente istorice:
-BN-II-m-B-01476, Casă, Str. Dobrogeanu - Gherea Constantin 1
-BN-II-m-B-01477, Casă, Str. Dobrogeanu - Gherea Constantin 3
-BN-II-m-B-01478, (fost BN-II-m-A-01478), Casă, Str. Dobrogeanu - Gherea Constantin 5
-BN-II-m-B-20859 Casă, azi Biserica Creştină Baptistă "Haru" Str. Dobrogeanu - Gherea
Constantin 9
-BN-II-m-B-01448, Imobil destinat activitaţilor meseriaşilor, azi Fundaţia Universitară
“Banatul”- TM- str.Albert Berger 4
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut în general perimetral pe aliniament. Lotizarea tradiţională o
regăsim mai ales în jumătatea estică a subzonei iar aici, parcelele tipice au dimensiuni de cca
8-20m lăţime şi 20-60m adâncime.
Construcţiile în formă de L reprezintă doar 25%, în rest fiind conformaţii diferite. Regimul de
înălţime oscilează între P, P+1. Domină acoperirea cu sistemul şarpantă.
• Modul de utilizare
Domină locuirea la care se adaugă un număr redus de funcţiuni mixte. În prespectivă se pot
înmulţi funcţiunile mixte.
• Suprafaţa 52 = 16122 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizari publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizari care pastreaza pana in prezent destinatia initiala a cladirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
51
Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
52
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
177

ce depăşeste înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protectie al
cladirilor pentru functiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, functiuni teritare superioare, comert, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu conditia mentinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuintelor de minim 30% din aria construita
desfasurată din cadrul S.I.R:
- în cazul conversiei si extinderii functiunilor din cladirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi functiuni si al reconstructiei unor cladiri fara valoare este necesara dispunerea la parterul
cladirilor si in curti a acelor functiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turistilor.
- se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
functiuni atractive pentru turism a curtilor cladirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii
minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
178

vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare
sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomanda conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Pentru parcela de la str. Dobrogeanu Gherea nr.15-17, datorită dimensiunilor generoase ale
acesteia pentru mobilare se va realiza un Plan Urbanistic de Detaliu avizat şi aprobat în
conformitate cu dispoziţiile legale. Pentru parcela de la nr.15-17 s-a prevăzut realizarea unui
obiectiv pentru servicii publice, în acest sens stabilindu-se o interdicţie de construire pentru orice
altă funcţiune timp de 2 ani sau până la realizarea demersurilor legale de preluarea a parcelei în
domeniul public. De asemenea se instituie un drept de preemţiune în favoarea municipiului Bistriţa
179

exercitat prin autorităţile locale competente .
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea de
anexe sau garaje pe acest aliniament .
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane.În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele cladirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate iar pe cealalta latura se invecineaza cu o
cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand ferestre pe fatada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai putin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai putin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, cladirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii
masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel putin o treime din inaltimea cladirii dar nu mai putin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Cladirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
180

Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este - POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
alăturate.
6.50m ≤ Hmax = P+1+M ≤ 7.50 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul cladirilor situate pe colt, la racordarea intre strazi avand regim diferit de inaltime,
daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul difera cu doua niveluri se va realiza o descrestere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea
impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;
-arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
181

alustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
-materialelor de construcţie -
armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor,nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul şi tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului cladirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al cladirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai multi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcatîn lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării.
182

În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă
de 30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi
roşu englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăti de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
183

conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
184

sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 53 , s-a propus - CUT max = 1.3
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazul în care se doreşte trecerea la o categorie superioară a CUT, solicitarea va impune
realizarea unui Plan Urbanistic Zonal care să studieze această posibilitate raportându-se la întreg
S.I.R.-ul.
53 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
185

186

S.I.R.-18
A.DELIMITARE 54
Piaţa Mică - Str.Zorilor- Str.Ecaterina Teodoroiu - Str.Albert Berger. Situat în incinta
ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: frontul estic al Pieţei Mici
spaţii: Piaţa Mică, Piaţa George Coşbuc din faţa casei Municipale de Cultură.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01509, Casă, Piaţa Mică 6
-BN-ll-m-B-01510 Casă, Piaţa Mică 8
-BN-ll-m-B-01511, Casă,Piaţa Mică 9
-BN-ll-m-B-01512, Casă, Piaţa Mică 10
-BN-ll-m-B-01513, Casă, azi "Serviciul de metrologie legală", Piaţa Mică 11
-BN-ll-m-B-01514, Casă, Piaţa Mică 12
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniament doar spre Piaţa Mică şi Str.Zorilor, Albert Berger.
Lotizarea tradiţională este păstrată numai în proporţie de 75% din cauza subîmpărţiriilor şi apariţiei
blocurilor. În zona Pieţei Mici, parcele tipice au dimensiuni de 9-12 m lăţime şi 50-80m adâncime,
iar cele din est au dimensiuni de 7-17m lăţime şi 22-48m adâncime. Parcelele atipice au forme şi
dimensiuni foarte diferite.
Construcţiile din parcelarul tradiţional au optat pentru forma în L, iar front continuu, cu ganguri,
întâlnim spre Piaţa Mică şi parţial pe străzile Zorilor şi Albert Berger. Regimul de înălţime este
dominat de partere şi atinge patru-cinci niveluri în cazul blocurilor. Acoperirea apelează la
acoperişuri cu şarpantă în majoritatea cazurilor şi la sistemul terasă.
• Modul de utilizare
In prezent domină locuirea. In prespectivă se recomandă creşterea ponderii funcţiunilor
mixte, compatibile cu locuirea.
• Suprafaţa 55 = 19043 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
54 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
55 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
187

expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
188

• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
189

2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor, excepţie făcând construcţiile de la
str. Ecaterina Teodoroiu care se vor dispune cu o retragere de la aliniament de 3m. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă
amplasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament.
In cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se va
mobila cu prioritate frontul de la strada Zorilor.
În cazul pasajului construcţiile pot fi amplasate pe aliniamentul pasajului fără faţade oarbe,
iar golurile şi nişele practicate nu vor avea parapetul mai mare de 1.80 m de la cota de călcare.
Grădinile orientate către pasaj vor fi amenajate şi vor avea o împrejmuire transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. în cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane.în cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
-În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
-În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
190

-În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi
egală cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul
Civil. Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din
inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
Pentru str. Ecaterina Teodoroiu se impune o construire în regim izolat sau cuplat pe un
calcan existent, fiind interzisă cuplarea a mai mult de 2 calcane.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
In cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat,raportat la frontul mobilat.
Piaţa Mică şi str. Albert Berger - POT max = 60%
str. Zorilor şi str. Ecaterina Teodoroiu - POT max = 50%
In cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
alăturate.
6.50m < Hmax = P+1+M < 7.50 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
191

7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane,
evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate
ca proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament cu excepţia str. Ecaterina
Teodoroiu. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă sau a balcoanelor, nu va depăşi 1,2 m de la
aliniament cu o înăţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului
ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. În cazul Pasajului VIII frontul la parter nu se va închide
cu clădiri anexe. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice va avea în vedere şi
amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
192

În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu două sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Albert Berger şi Piaţa Mică se va folosi o expresie plastică adecvată unor spaţii
publice de importanţă majoră. Pe celelalte străzi şi la pasaj se va acorda o atenţie mai mare
detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor
utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi
care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei.Tâmplăria va folosi
lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, mai
puţin în cazul imobilelor de locuinţe colective existente construite după cel de-al doilea război
mondial, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor
de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării,
fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia
publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
In cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
193

conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În cazul loturilor amplasate la pasaje sau alte căi pietonale,
asigurarea accesului auto nu este obligatorie. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele
existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea
lui fără a se aduce atingere imobilului existent.
Parcelele care au acces doar din pasaj pot avea acces auto cu condiţia staţionării exclusiv
în afara spaţiului public
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
Prin demolarea garajelor se va deschide circulaţiei publice legătura dintre str. Ecaterina
Teodoroiu - în dreptul nr. 6A şi str. Zorilor.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
194

-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
Se vor demola garajele de la intersecţia str. Ecaterina Teodoroiu cu str. Zorilor spaţiul astfel
rezultat fiind amenajat ca spaţiu verde.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 56 , s-a propus - CUT max = 1.3
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
56 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
195

legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
196

S.I.R.-19
A.DELIMITARE 57
Str.Vasile Alecsandri - Str.Ecaterina Teodoroiu - Str.Zorilor
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: -
monumente istorice: -BN-ll-m-B-01508, Casă, Piaţa Mică 5
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului, exceptând blocurile, s-a făcut perimetral pe aliniamentul parcelelor la
stradă. Lotizarea tradiţională, dar mai târzie, s-a menţinut excluzând zona blocurilor. Parcelele
au dimensiuni de cca 7-18m lăţime şi 20-43m adâncime, după ce au suferit în timp subîmpărţiri.
Construcţiile au format fronturi continue cu ganguri de acces. Exceptând blocurile cu P+2 niveluri,
în restul subzonei domină parterele. S-a folosit sistemul de acoperire cu şarpantă.
mixte.
• Modul de utilizare
Domină funcţiunea de locuire. În perspectivă sunt condiţii pentru dezvoltarea activităţilor
• Suprafaţa 58 = 10808 mp
2.a Utilizări admise
In principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
57 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
58 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
197

. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
In cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
• conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
198

− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor, excepţie făcând construcţiile de la
str. Ecaterina Teodoroiu care se vor dispune cu o retragere de la aliniament de 3m şi blocurile de
pe str. Vasile Alecsandri care nu vor putea fi extinse până la aliniament. Aliniamentul nemobilat va
fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea de
anexe sau garaje pe acest aliniament.
In cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada Zorilor.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
-Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
199

mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
-In cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
în toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin Ordinul
1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa dintre
corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este - POT max = 60%
6.Înălţimea construcţiilor
Inălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
200

Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele valori pentru înălţimea minimă şi maximă:
alăturate.
str. Vasile Alecsandri 7.00m < Hmax = P+1+M < 9.00 m
str. Zorilor 6.00m < Hmax = P+1+M < 8.00 m
Str. Ecaterina Teodoroiu Hmax = P+1+M < cornişa actuală a zonei de blocuri
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane,
evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate
ca proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca
transparenţă a balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice
a străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor. Nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
201

cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală, cu excepţia pasajelor sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Inălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu două sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, mai puţin în cazul imobilelor de locuinţe colective existente construite
după cel de-al doilea război mondial, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile
existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul
de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat
pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
202

• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
In toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
Prin continuarea Pasajului VIII,în prezent blocat, se va face o asanare şi ambientare a
trecerii până la str. Zorilor.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
203

canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor
fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
Se vor demola garajele de la intersecţia str. Ecaterina Teodoroiu cu str. Zorilor spaţiul astfel
rezultat fiind amenajat ca spaţiu verde.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
204

1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 59 , s-a propus - CUT max = 1.5
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
59 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
205

206

S.I.R.-20
A.DELIMITARE 60
Str.Nicolae Titulescu - Str.Mihail Kogălniceanu - Str.Dogarilor
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: -
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01598, Casă, Str. Titulescu Nicolae 33
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului a ţinut seama doar parţial de poziţionarea construcţiilor pe aliniament.
Exceptând cele trei loturi dinspre Str.Nicolae Titulescu, ce permit un construibil satisfăcător,
celelalte au o lăţime de 6-14m şi lungimi de 12-40m.
Construcţiile fac parţial un front continuu. Numărul de niveluri pendulează între P şi P+1.
Acoperirea s-a făcut cu sistemul şarpantă.
• Modul de utilizare
Domină funcţiunea de locuire. În perspectivă, printr-o reconsiderare a lotizării, pot apărea
funcţiuni mixte compatibile cu locuirea.
• Suprafaţa 61 = 3905 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
60 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
61 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
207

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
208

proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor. Aliniamentul nemobilat va fi
amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea de
anexe sau garaje pe acest aliniament.
În cazul parcelelor cu acces la două străzi, dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada M.Kogălniceanu.
In cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
-Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
209

construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
-În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
-În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
-În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi
egală cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul
Civil. Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din
inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este - POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Inălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
210

especta următoarele înălţimi minime şi maxime:
str.NicoIaeTitulescu 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m - când construcţia
nou propusă va fi lipită de o clădire monument isoric se va putea prelua cornişa acesteia deşi
depăşeşte 8.00m
str. M.Kogălniceanu şi str. Dogarilor 5.50m < Hmax = P+1+M < 6.50 m (Nu se va
depăşi înălţimea la cornişă a Azilului de bătrâni.)
alăturate.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
211

porţiuni de faţadă sau a balcoanelor. Nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor.Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă
de 30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi
roşu englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
212

În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelelor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele avizului
Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
213

-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Largoul format de strada M.Kogălniceanu în dreptul azilului de bătrâni va fi amenajat în
baza unui studiu de urbanism şi proiect tehnic avizat MCC.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
214

de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 62 , s-a propus - CUT max = 1.3
2.Condiţii de depăşire a CUT
In cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
62 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
215

216

S.I.R.-21
A.DELIMITARE 63
Str.Mihail Kogălniceanu - Piaţa George Coşbuc/ din faţa casei municipale de cultură-
Tronsoul de zid fortificat - Str. Dogarilor.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
fortificat.
construcţii: azilul de bătrâni (corp al fostei mănăstiri Dominicane); fragmentele din zidul
Spaţii: Piaţa George Coşbuc
monumente istorice:
-BN-ll-m-A-01504 Mănăstirea dominicană, azi Cămin pentru persoane vârstnice Str.
Kogălniceanu Mihail nr.23
-BN-ll-m-A-01479.01, Str. Dogarilor nr.18, 22 si latura sud-estică a parcelelor din
str.M.Kogălniceanu nr.1,3,5,7,9,11. Fragmente ale zidului de incintă a cetăţii medievale Bistriţa
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
In cazul acestei subzone sunt două arii componente: cea adiacentă zidului fortificat cu
parcele cam de aceeaşi formă şi mărime (cca 16/20m) şi cea în care prezenţa incintei fostei
Mănăstiri Dominicane şi apariţia blocurilor, au redus la 35% structura parcelarului medieval.
Construcţii pe aliniament întâlnim numai pe prima arie a subzonei, cu locuinţe parter şi acoperire cu
şarpantă în a ll-a arie, regimul de înălţime creşte de la P la P+2 (în cazul blocurilor).
• Modul de utilizare
Aici domină locuirea, exceptând azilul. În perspectivă se menţin aceleaşi funcţiuni sau funcţiuni
compatibile cu locuirea.
• Suprafaţa 64 = 10198 mp
2.a Utilizări admise
In principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
63 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
64 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
217

patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru
turism( hoteluri de mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc)
a unor servicii( sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
218

Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile sau
toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Se interzice mobilarea suplimentară a parcelelor ocupate de blocuri.
Pe parcela de pe str. M.Kogălniceanu nr.23 vor putea fi amplasate construcţii pe aliniament
atât la str. M.Kogălniceanu cât şi la str. Dogarilor, dar numai în urma unui Plan Urbanistic de
Detaliu avizat şi aprobat în conformitate cu dispoziţiile legale şi a unei cercetări arheologice
preliminare.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul str. M.Kogălniceanu, cu excepţia zonei ocupate
cu blocuri pentru care este interzisă extinderea lor până la aliniament. La str. Dogarilor clădirile vor
219

fi retrase cu 5m de la aliniament. Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar
împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea de anexe sau garaje pe acest aliniament
În cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală - str.M.Kogălniceanu.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
In cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
In cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. Este interzisă mobilarea pe limita posterioară a
parcelei şi lipirea de zidul cetăţii.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală cu cel
puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil. Clădirile
se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
In toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
220

4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este - POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Inălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se va
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
alăturate.
5.50m < Hmax = P+1+M < 6.50 m - nu se va depăşi cornişa Azilului de Bătrâni.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
221

materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament, excepţie la str.Dogarilor.
Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă sau a balcoanelor. Nu va depăşi 1,2 m de la aliniament
cu o înăţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în
consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor.Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
In cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, mai puţin în cazul imobilelor de locuinţe colective existente construite
după cel de-al doilea război mondial, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile
existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul
de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat
pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
222

integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
In cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
In cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelelor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
223

supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
224

sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 65 , s-a propus - CUT max = 1.3
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
65 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
225

226

S.I.R.-22
A.DELIMITARE 66
Str.Dogarilor - limita estică a parcelei nr.20 din str.Dogarilor - promenada Parcului
municipal- Str.Nicolae Titulescu.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Turnul Dogarilor; fragmente din sistemul de fortificaţii madievale.
spaţii: Parcul Municipal.
monumente istorice:
-BN-ll-m-A-01479.02, Turnul Dogarilor, Str Dogarilor 18
-BN-ll-m-A-01479.01, Str. Dogarilor nr.18,22 si latura sud-estică a parcelelor din
str.M.Kogălniceanu nr.1,3,5,7,9,11 Fragmente ale zidului de incintă a cetăţii medievale Bistriţa.
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniament numai pe străzile N.Titulescu şi Dogarilor.
Lotizările dinspre str.N.Titulescu sunt atipice pentru această arteră ca mărime (cca 700 şi 1450mp)
şi formă. Parcelele adiacente Str.Dogarilor sunt rezultatul unor reglementări urbanistice din 1880,
au dimensiunile de 15-38m lăţime şi 40-45m adâncime şi ocupă fostul şanţ de apărare a cetăţii.
Construcţiile adiacente str.Dogarilor au configuraţia din tranziţia secolului XIX-XX, cu maximum
două niveluri şi cu acoperire cu şarpantă, iar spre str.N.Titulescu nu se înscriu în tipologia frontului
continuu caracteristic acestei străzi.
• Modul de utilizare
În prezent domină locuirea. În perspectivă se preconizează posibila dezvoltare a funcţiunilor mixte.
• Suprafaţa 67 =12310 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si
66 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
67 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
227

cultural( anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, baruri a unor servicii( sedii ale
unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală) precum şi a
unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural( sisteme info, trasee
adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• în cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
228

− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Pe parcelele de pe Dogarilor nr.4 şi nr.18 se instituie interdicţie de construire şi/sau
amenajare pentru a se proteja monumentul istoric (zid şi turn), fiind considerate suprafaţe necesare
pentru extinderea Parcului Municipal. Această interdicţie va fi aplicabilă până la declararea loturilor
respective de utilitate publică, dar nu mai mult de 2 ani de la aprobarea prezentului regulament.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul str. N.Titulescu şi Dogarilor. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă
mobilarea acestui aliniament cu orice fel de construcţii.
In cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim discontinuu, cuplat sau izolat, şi în mod
excepţional în regim continuu, ţinând cont de situaţia vecinătăţilor, în următoarele condiţii generale:
229

-Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament.
-În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri.
-În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 20.0 metri. Este interzisă mobilarea pe limita posterioară a
parcelei.
-În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi
egală cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul
Civil. Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din
inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 20.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la frontul mobilat:
str. N.Titulescu(nr.37,39,41) - POT max = 50%
str. Dogarilor - POT max = 40%
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un procent de
ocupare terenului diferit se va aplica procentul corespunzător frontului mobilat.
6.Înălţimea construcţiilor
Inălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
230

înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
de Bătrâni.
alăturate.
str. N.Titulescu 6.50m < Hmax = P+1+M < 8.00 m
str. Dogarilor 5.50m < Hmax = P+1+M < 6.50 m - nu se va depăşi cornişa Azilului
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
In cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor. Nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la
231

cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor.Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.N.Titulescu se va folosi o expresie plastică adecvată unor artere de importanţă
majoră.Pe celelalte străzi se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita
suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o
integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere
eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau
aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se
vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente,
se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor
exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
232

În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelelor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neînscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
233

-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 68 , s-au propus următoarele valori:
str.N.Titulescu - CUT max = 1.3
68 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
234

str. Dogarilor - CUT max = 1.0
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un coeficient de
utilizare a terenului diferit se va aplica valoarea corespunzătooare frontului mobilat.
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul. În cazul
mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
235

236

S.I.R.-23
A.DELIMITARE 69
S.I.R.-23a - (limita vestică a parcelei Casei municipale de cultură) -Str. Dogarilor - limita
nordică a parcelei Casei municipale de cultură - Piaţa George Coşbuc - promenada Parcului
Municipal
S.I.R.-23b Piaţa George Coşbuc - Str. Ecaterina Teodoroiu - trecerea pietonală din
continuarea Str. Ecaterina Teodoroiu - promenada Parcului Municipal
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Casa municipală de cultură
spaţii: Piaţa George Coşbuc
• monumente istorice:-BN-ll-m-A-01449 Casa Asociaţiei meseriaşilor din Bistriţa, azi Casa de
Cultură a municipiului Bistriţa Str. Berger Albert 10
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului spre Str. Ecaterina Teodoroiu şi Promenadă, s-a făcut pe aliniament.
Parcelele , rezultate în urma desfinţării în secolul XIX a sistemului de fortificaţie, sunt de foarte mari
dimensiuni, între 28/30m şi 30/115m.
Construcţiile, amplasate pavilionar, au configuraţii diferite(secolele XIX-XX) şi folosesc acoperirea
cu şarpantă. Regimul de înălţime are unul-două niveluri.
• Modul de utilizare
Funcţii diferite: instruire, cultură, alimentaţie publică, locuire. În perspectivă: este posibilă
perpetuarea aceloraşi funcţii.
Suprafaţa 70 =17243 mp din care:
Suprafata S.I.R 23a =5740 mp
Suprafata S.I.R. 23b = 11503 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Pentru S.I.R. 23a se menţine obligatoriu funcţiunea existentă de Casă municipală de
69 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
70 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
237

cultură.Sunt permise numai acele funcţiuni conexe funcţiunii existente şi de terasă.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, baruri a unor servicii (sedii ale unor
asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală) precum şi a unor
ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme info, trasee adecvat
amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative,
culturale, de invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale,
loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
238

vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
− pentru S.I.R. 23a se interzice funcţiunea de locuire.
Se interzic orice alte activităţi care nu sunt prevăzute mai sus şi care pot aduce atingere
unei corecte exploatări a Parcului municipal sau îndeplinirii funcţiei de zonă centrală.
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
S.I.R. 23a reprezintă o parcelă deja consolidată ocupată de o clădire clasată ca monument
istoric. În cazul unei mobilări suplimentare cu construcţii permanente se impune realizarea unui
Plan Urbanistic de Detaliu.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune numai pe aliniamentul str.EcaterinaTeodoriu sau Dogarilor.
Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă,
fiind interzisă mobilarea acestui aliniament cu orice fel de construcţii.
239

În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face numai în regim discontinuu, cuplat sau izolat. În
următoarele condiţii generale:
În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri. Clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel
puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 10.0 metri. Este
interzisă mobilarea pe limita posterioară a parcelei.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 10.0 metri Este interzisă mobilarea pe limita
posterioară a parcelei.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
In cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 40%
6.Inălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri, se va
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
alăturate.
str. Ecaterina Teodoriu 5.50m < Hmax = P+1+M < 6.50 m
Pentru S.I.R. 23 a se conservă situaţia existentă în privinţa regimului de înălţime.
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
240

configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, e
vitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate
ca proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca
transparenţă a balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament şi nici Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoane spre străzile Dogarilor şi Ecaterina Teodoroiu
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Se va da prioritate tratării pe orizontală,iar în expresia plastică se va urmări o integrare de
scară, materiale, detalii în consonanţă cu frontul de vis-a-vis,evitându-se agresivităţile pe străzile
Dogarilor şi Ecaterina Teodoroiu.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Având în vedere căderea de teren spre sud, nu se admite retragerea parterului adiacent
străzilor Dogarilor şi Ecaterina Teodoroiu. Nu se vor prevedea trepte de acces la ieşirea spre
stradă.
241

Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea depăşi
cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor.Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice va
avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
In cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
242

cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neînscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
243

Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 71 , s-a propus - CUT max = 1.0
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
71 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
244

S.I.R.-24
A.DELIMITARE
Piaţa Unirii
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii : Piaţa Unirii
monumente istorice:-
• Caracteristicile spaţiului
-organizare aleatorie şi personalizare indecisă.
-lipsă de unitate.
-dominarea circulaţiei carosabile
• Modul de utilizare
Spaţiu de tranzit pentru circulaţia auto şi pietonală, cu amenajări pentru odihna de scurtă
durată. În perspectivă se impune realizarea unui plan de segregare a circulaţiei, amenajare
peisajeră şi personalizare inclusiv prin restaurarea memoriei locului (fosta Mănăstire minorită, apoi
franciscană).
• Suprafaţa 72 = 1775 mp
2. a.Utilizări admise
Prioritate sunt funcţiunile de reprezentare,destindere.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Pot fi organizate festivaluri culturale fără instalaţii fixe şi fără a se aduce prejudicii
vegetalului, punerea în valoare a unor vestigii arheologice corelate cu amenajările de destindere.
c. Utilizări interzise
Se interzice orice activitate incompatibilă cu cele prevăzute la punctul a. sau care aduce
prejudicii monumentului de arhitectură sau vegetalului.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Orice intervenţie de amenajare va avea la bază un Plan Urbanistic de Detaliu şi un proiect
tehnic avizate MCC.
72
Pe baza documentaţiilor de specialitate se vor stabili :
• amplasamentele pentru lucrările de artă de for public
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
245

• amplasarea mobilierului urban şi caracteristicile acestuia
• sistemul de iluminat general şi local
• poziţia unor eventuale puncte de informare
• zonele de parcare auto şi velo
• amplasarea traseelor echipamentelor din infrastructură şi a eventualelor grupuri sanitare
subterane
• traseele pietonale, cicliste sau accesele în subteran dacă e cazul
• materiale recomandate pentru îmbrăcăminţile de alei, platforme ş.a.
Se va asigura accesul pietonal în zonă în deplină siguranţă.
Se vor crea condiţii adecvate pentru odihna de scurtă durată.
Reclamele şi signalectica vor fi restrânse la strictul necesar,iar împreună cu poziţia
vegetalului de talie mijlocie şi mare ca şi cea a mobilierului vor trebui să nu afecteze perspectivele
favorabile monumentelor.
Se vor introduce restricţii la nivelul circulaţiei auto perimetrale, favorizându-se circulaţia şi
securitatea pietonală.
Se vor respecta reglementările de la S.I.R. participante la fronturile pietei.
Nu se vor permite activităţi/manifestări care pot defavoriza chiar şi vizual valoarea
ansamblului pieţii.
246

S.I.R.-25
A.DELIMITARE
Piaţa Mică
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii : Piaţa Mică
monumente istorice:-
• Caracteristicile spaţiului
-definirea prin fronturi continue a perimetrului
-arhitectură nereprezentativă pe loturile de nord şi vest ale pieţei
-dominarea caracterului de piaţă de alimente în dauna funcţiei de destindere.
• Modul de utilizare
Este folosită cu precădere ca platformă de vânzare a produselor agroalimentare.
Destinderea nu beneficiză de amenajări adecvate şi nici de existenţa pe cele patru laturi a unor
activităţi cu atracţie continuă. În perspectivă se evidenţiază necesitatea unui proiect de specialitate
avizat MCC de reconsiderare funcţională, segregarea circulaţiei, amenajare peisajeră şi completare
a fronturilor, renovare imobile (construcţie+incintă).
• Suprafaţa 73 = 1775 mp
2. a.Utilizări admise
Prioritare sunt funcţiunile de reprezentare, destindere.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Pot fi organizate festivaluri culturale fără instalaţii fixe şi fără a se aduce prejudicii
vegetalului, punerea în valoare a unor vestigii arheologice corelate cu amenajările de destindere.
c. Utilizări interzise
Se interzice orice activitate incompatibilă cu cele prevăzute la punctul a. sau care aduce
prejudicii monumentului de arhitectură sau vegetalului.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Orice intervenţie de amenajare va avea la bază un Plan Urbanistic de Detaliu şi un proiect
tehnic avizate MCC.
73
Pe baza documentaţiilor de specialiatate se vor stabili :
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
247

• amplasamentele pentru lucrările de artă de for public
• amplasarea mobilierului urban şi caracteristicile acestuia
• sistemul de iluminat general şi local
• poziţia unor eventuale puncte de informare
• zonele de parcare auto şi velo
• amplasarea traseelor echipamentelor din infrastructură şi a eventualelor grupuri sanitare
subterane
• traseele pietonale, cicliste sau accesele în subteran dacă e cazul
• materiale recomandate pentru îmbrăcăminţile de alei, platforme ş.a.
Se va asigura accesul pietonal în zonă în deplină siguranţă.
Se vor crea condiţii adecvate pentru odihna de scurtă durată.
Reclamele şi signalectica vor fi restrânse la strictul necesar,iar împreună cu poziţia
vegetalului de talie mijlocie şi mare ca şi cea a mobilierului vor trebui să nu afecteze perspectivele
favorabile monumentelor.
Se vor introduce restricţii la nivelul circulaţiei auto perimetrale, favorizându-se circulaţia şi
securitatea pietonală.
Se vor respecta reglementările de la S.I.R. participante la fronturile pietei.
Nu se vor permite activităţi/manifestări care pot defavoriza chiar şi vizual valoarea
ansamblului pieţii.
248

S.I.R.-26
A.DELIMITARE
Piaţa Casei municipale de Cultură/ propunere: Piaţa George Coşbuc.
Situat în incinta ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii : Piaţa Casei municipale de Cultură
monumente istorice:-
• Caracteristicile spaţiului
-indecizie privind funcţiile şi circulaţia
-fronturi necontrolate vizual
-poziţie cu multe atu-uri nevalorificate.
• Modul de utilizare
După apariţia fântânii a devenit un spaţiu de tranziţie pentru circulaţia carosabilă (activă şi
pasivă) şi cea pietonală. În perspectivă se evidenţiază necesitatea unui proiect de specialitate
avizat MCC de reconsiderare funcţională, segregare a circulaţiei, amenajare peisajeră pentru
favorizarea destinderii, renovare imobile (construcţie+incintă) şi personalizare inclusiv prin
restituirea memoriei locului (fosta “Poartă a broaştelor”).
• Suprafaţa 74 = 1432 mp
2. a.Utilizări admise
Prioritare sunt funcţiunile de reprezentare, destindere.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Pot fi organizate festivaluri culturale fără instalaţii fixe şi fără a se aduce prejudicii
vegetalului, punerea în valoare a unor vestigii arheologice corelate cu amenajările de destindere.
c. Utilizări interzise
Se interzice orice activitate incompatibilă cu cele prevăzute la punctul a. sau care aduce
prejudicii monumentului de arhitectură sau vegetalului.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Orice intervenţie de amenajare va avea la bază un Plan Urbanistic de Detaliu şi un proiect
tehnic avizate MCC.
74
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
249

Pe baza documentaţiilor de specialitate se vor stabili :
• amplasamentele pentru lucrările de artă de for public
• amplasarea mobilierului urban şi caracteristicile acestuia
• sistemul de iluminat general şi local
• poziţia unor eventuale puncte de informare
• zonele de parcare auto şi velo
• amplasarea traseelor echipamentelor din infrastructură şi a eventualelor grupuri sanitare
subterane
• traseele pietonale, cicliste sau accesele în subteran dacă e cazul
• materiale recomandate pentru îmbrăcăminţile de alei, platforme ş.a.
Se va asigura accesul pietonal în zonă în deplină siguranţă.
Se vor crea condiţii adecvate pentru odihna de scurtă durată.
Reclamele şi signalectica vor fi restrânse la strictul necesar,iar împreună cu poziţia
vegetalului de talie mijlocie şi mare ca şi cea a mobilierului vor trebui să nu afecteze perspectivele
favorabile monumentelor.
Se vor introduce restricţii la nivelul circulaţiei auto perimetrale, favorizându-se circulaţia şi
securitatea pietonală.
Se vor respecta reglementările de la S.I.R. participante la fronturile pietei.
Nu se vor permite activităţi/manifestări care pot defavoriza chiar şi vizual valoarea
ansamblului pieţii.
250

S.I.R.-27
A.DELIMITARE 75
str. Nicolae Bălcescu - Str. Gării - str Al. Odobescu - B-dul Independenţei - limita vestică a
parcelei nr.30 de pe Bd. Independenţei/ incinta spitalului.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Spitalul
spaţii: B-dul Independenţei
monumente istorice:-BN-ll-m-B-01502, Casă, azi Societatea agricolă "Viitorul", Str.
Independenţei 18
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului a respectat doar parţial aliniamentul spre stradă. Din cauza intervenţiilor
din secolele XIX şi XX, parcelarul este doar în proporţie de cca. 70% tradiţional iar dimensiunile
loturilor sunt de 6-20 lăţime şi 40-70m adâncime. Cea mai mare parcelă atipică este a Spitalului de
cea. 100 lăţime şi 115m adâncime.Construcţiile sunt foarte diferite ca şi configuraţie şi nu s-a
realizat un front continuu. Exceptând biserica, regimul de înălţime dominant este P+1.
• Modul de utilizare
Funcţii existente: locuire, sănătate, activităţi mixte. În perspectivă: se vor păstra aceste funcţiuni.
• Suprafaţa 76 =39269 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
75 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
76 în suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
251

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
252

proprie
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
In principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor de la Bd. Independenţei şi cu o
retragere de 5 m de la aliniamentul str. N.Bălcescu şi Al. Odobescu şi Gării. Aliniamentul nemobilat
va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă, fiind interzisă amplasarea
de anexe sau garaje pe acest aliniament.
In cazul parcelelor cu acces la două străzi dar care permit mobilarea numai a unui front se
va mobila cu prioritate frontul de la strada principală.
Pe parcela de la Bd. Independenţei nr.30 se va putea construi numai cu retragere, aliniat cu
faţada clădirii existente.
In cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
253

condiţii generale:
Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor de la Bd. Independenţei,
cu un front la stradă mai mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m
este posibilă amplasarea construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un
calcan existent, fiind interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu,
corpul principal de clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe
limitele laterale ale parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul
secundar (din curte) se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită
de proprietate cu H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
În cazul fronturilor discontinue, inclusiv pe str. Nicolae Bălcescu, in care parcela se
invecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate
iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având
ferestre pe faţada laterala, corpul principal al clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent
pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va
retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3, dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar
al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de
limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00
metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
In cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
254

Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Inălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri, se va
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
8.00m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
alăturate.Peste înălţimea maximă admisă, numai la Bd.Independenţei, se poate accepta realizarea
unui nivel retras în gabaritul construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut cu verticala
faţadei, având H.max=3m.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări
tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi
logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
255

construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile vor fi dispuse pe aliniament sau retrase de la acesta în funcţie de frontul mobilat.
Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament
şi va avea o înăţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului
în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
In cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre Bd. Independenţei şi str. Al. Odobescu se va folosi o expresie plastică adecvată unei
artere de importanţă majoră. Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita
suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Pe str. N.Bălcescu se vor utiliza materiale
care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
256

integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe Bd. Independenţei, pe baza
unui studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
257

conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţie pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
258

− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 77 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
2.Condiţii de depăşire a CUT
In cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
77 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
259

260

S.I.R.-28
A.DELIMITARE 78
B-dul Independenţei - Str.Alexandru Odobesu - Str.Toamnei - fundurile parcelelor de pe
străzile A.Odobescu şi Independenţei - Str.Şt.O.losif.
O particularitate o reprezintă parcela de pe str. Independenţei nr.23, actuala şcoală Ana.
Aici limita zonei de protecţie
-se suprapune pe limita estică a corpului de proprietate C3 din cadrul parcelei - la sud faţă
de colţul parcelei de pe str. Independenţei nr. 21 – până la colţul sud-estic al corpului C3,
-apoi se suprapune pe limita sudică a corpului C3 continuând această direcţie până se
intersectează cu o dreaptă dusă în prelungirea limitei vestice a corpului de proprietate C5
-în continuare se suprapune pe limita vestică a corpului de proprietate C5 până la intersecţia
cu colţul sud-estic al parcelei de pe str. Independenţei nr.25.
Această delimitare în cazul parcelei de pe str. Independenţei nr. 23 încearcă să reconstituie
parcela iniţială şi să prindă în zona de protecţie elementele relevante din punct de vedere al
protecţiei patrimoniului.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Comandamentul de Jandarmi; Liceul de Arte Plastice; Liceul de muzică,
Şcoala generala nr.2.
spaţii: străzile Independenţei, Al.Odobescu.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01499, Liceul de arte plastice "Corneliu Baba", Str. Independenţei 3-5
-BN-ll-m-B-01500, Comandamentul de Jandarmi, Str. Independenţei 7
-BN-ll-m-B-01501, Agenţia taberelor şi turismului şcolar, Str. Independenţei 9
-BN-ll-m-B-01515, Casa, azi Liceul de muzica municipal, Str. Odobescu Alexandru 4
-BN-ll-m-B-01516, Şcoala regească de stat maghiară, azi Şcoala generală nr.2, Str.
Odobescu Alexandru 8
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Spre B-dul Independenţei s-a urmărit poziţionarea clădirilor pe aliniament pe 16 din cele 18 parcele
şi în general s-a conservat un parcelar tradiţional, cu dimensiuni ale loturilor de 9-23 m lăţime şi 35-
75m adâncime. Spre Str.Alexandru Odobescu, organizarea loturilor a fost modificată radical de
apariţia unor dotări.
78 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest.
261

Construcţiile de pe ambele străzi, nu respectă o tipologie anume. Regimul de înălţime general este
de P+1, iar acoperirea cea mai frecventă este cu şarpantă. Tipul de învelitoare este şi el
diversificat.
• Modul de utilizare
Funcţiunile existente sunt locuire, educaţie, instituţii diverse, comerţ, activităţi mixte. În perspectivă
se vor păstra aceleaşi funcţiuni, exclusiv cele interzise.
• Suprafaţa 79 =32511 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
•in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii unor noi
funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la parterul clădirilor
si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turiştilor.
•se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru funcţiuni
atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
79 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
262

conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate.
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
263

C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Odobescu.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor de la Bd. Independenţei şi str.AI.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele condiţii
generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor de la Bd. Independenţei,
cu un front la stradă mai mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m
este posibilă amplasarea construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un
calcan existent, fiind interzisă formarea de noi calcane.în cazul regimului de construire continuu,
corpul principal de clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe
limitele laterale ale parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul
secundar (din curte) se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită
de proprietate cu H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. Este interzisă formarea de noi calcane pe limita
posterioară de proprietate.
264

În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri, se va
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
8.00m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
alăturate.Peste înălţimea maximă admisă, numai la Bd.Independenţei, se poate accepta realizarea
unui nivel retras în gabaritul construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut cu verticala
faţadei, având H.max=3m.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
265

expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări
tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi
logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor, nu va depăşi 1,2m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă
de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor.Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
266

Spre Bd. Independenţei şi str. Al. Odobescu se va folosi o expresie plastică adecvată unor
artere de importanţă majoră. Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita
suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Pe celelalte străzi se vor utiliza materiale
care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe Bd. Independenţei, pe baza
unui studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul clădirilor existente retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20 m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
267

una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
268

evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 80 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
80 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
269

270

S.I.R.-29
A.DELIMITARE 81
Limita nordică a parcelei nr.32 din Str.Alexandru Odobescu - Str.M.Eminescu -Str.Gheorghe
Şincai - Str. Alexandru Odobescu.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
32
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Clădirea “Romtelecom”
spaţii: Str.Gheorghe Şincai.
monumente istorice: -BN-ll-m-B-01572, Casă, azi sediu Romtelecom, Str. Şincai Gheorghe
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea perimetrală a terenului a fost afectată de realizarea blocului. Parcelele rămase
sunt tipice lotizării realizate după demolarea sistemului de fortificaţii având dimensiuni de cca.
20-30 lăţime cu 40-45m adâncime.
şarpantă.
Construcţiile formau, inainte de destructurare, un front continuu spre Str.Gheorghe Şincai.
Regimul de înălţime a crescut de la P+1 la P+4 sistemul de acoperire folosit fiind cel cu
• Modul de utilizare
În prezent există locuire şi instituţii. În perspectivă se vor păstra aceleaşi funcţiuni.
• Suprafaţa 82 =5428 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor şi de faptul că suntem în
prezenta unei situaţii deja consolidate.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică( comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
81 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest.
82 În suprafata subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
271

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comercialepe străzile perimetrale si utilizarea pentru funcţiuni
atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot
accepta modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele
condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
272

− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia.
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare, iar în cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau
pentru care sunt semnalate valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi
conservarea, este obligatorie conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea
modului de ocupare a parcelelor.
Pentru parcela de la str.Gh.Şincai nr.30-32 sunt permise numai intervenţii de restaurare-
conservare, pentru intervenţiile de asanare dezvoltare asupa celorlalte construcţii decât
construcţiile clasate ca monumente istorice fiind necesară întocmirea unui plan urbanistic de detaliu
pentru reglementarea morfologiei masei construite.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul parcelelor, cu excepţia blocurilor existente
pentru care este interzisă extinderea parterului.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim continuu, cuplat sau izolat în următoarele
condiţii generale:
273

-Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. Este interzisă formarea de noi calcane pe limita
posterioară de proprietate.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 60%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
274

Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M pentru construcţiile de la stradă şi de
P+2+M pentru construcţiile de pe aceeaşi parcelă amplasate în spate, pe parcelele de la str. Al.
Odobescu şi Gh.Şincai. Indiferent de numărul de niveluri, se va respecta următoarea înălţime
minimă şi maximă:
alăturate.
8.00m < Hmax = P+2+M < 10.00 m - (fără a se depăşi cornişa existentă)
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate
direcţiile din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului
vizual al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor
învecinate,evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei,
respectarea materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înăţime liberă
275

de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada principală
sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str. Al. Odobescu şi Gh. Şincai se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de
importanţă majoră. Pe celalalte străzi se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor
evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, mai puţin în cazul
imobilelor de locuinţe colective iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire este de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
276

În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul aliniamentelor nemobilate se va amenaja o grădină de faţadă şi se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea acestuia fără a
se aduce atingere construcţiei existente.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
277

-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 83 , s-a stabilit următoarea valoare CUT max=
1.8
83
2.Condiţii de depăşire a CUT
În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
278

În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
279

280

S.I.R.-30
A.DELIMITARE 84
B-dul Republicii - Str.M.Eminescu - latura nordică a parcelei nr.32 de pe Str.Alexandru
Odobescu. - Str.Gării
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: blocul turn
spaţii: străzile Ghe.Gării şi Republicii
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului în secolele XIX şi XX nu a mai fost făcută pe aliniament iar loturile actuale sunt
atipice faţă de vecinătăţi.
Construcţiile existente sunt total diferite în privinţa conformaţiei, la fel în privinţa regimului de
înălţime ce trece de la P+1 la P+10.
• Modul de utilizare
În prezent există instituţii si servicii publice, culturale şi locuire. Se preconizează o suplimentare a
serviciilor, birourilor.
• Suprafaţa 85 =4942 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor şi de faptul că suntem în
prezenţa unor parcele care suportă un obiectiv de servicii, birouri.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
84
Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
85
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
281

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisirsi turism.
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
282

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare sau
subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
Existenţa unei parcele libere de construcţii de dimensiuni importante determină posibilitatea
de amplasare a unui obiectiv cu funcţiune de birouri, servicii în baza unui Plan Urbanistic de
Detaliu.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune retrase de la aliniament, aliniate cu construcţiile învecinate de
pe str. Republicii şi de pe str. Gării.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face numai în regim izolat, iar distanţa faţă de limitele
laterale ale parcelei va fi egală cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9
metri prevăzută de Codul Civil. Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel
puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
283

În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 60%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
înălţimea maximă a construcţiilor nu va depăşi 20 m. Numărul de niveluri supraterane va fi maxim
5.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea între străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale
şiorizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate
caproporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
284

Construcţiile se vor amplasa cu retragere faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor, nu va depăşi 1,2m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă
de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor.Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str. Al. Odobescu şi Republicii se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de
importanţă majoră. Pe celalalte străzi se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor
evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să
asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o
întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv,
stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse
restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
285

englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
286

antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZAREA TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 86 , s-a prevăzut un CUT max= 3.00.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
86
În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
287

288

S.I.R.-31
A.DELIMITARE
Piaţa Mihai Eminescu.
Situat în afara incintei ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii : Piaţa Mihai Eminescu.
monumente istorice:-
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Piaţa s-a realizat în a II-a jumătate a secolului XX prin desfinţarea parcelarului iniţial şi
mobilarea pe două laturi cu construcţii noi.
• Modul de utilizare
Spaţiu de destindere şi pacare auto. În perspectivă se propune: menţinerea şi
favorizarea destinderii prin amenajarea de spaţii verzi şi locuri de joacă, diminuarea parcării la
sol şi realizarea unui parcaj subteran. Piaţa urmează a fi supusă şi unui studiu de reconsiderare
funcţională şi amenajare ambientală.
• Suprafaţa 87 = 9053 mp
2. a.Utilizări admise
Prioritare sunt funcţiunile de reprezentare, destindere.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Pot fi organizate festivaluri culturale fără instalaţii fixe şi fără a se aduce prejudicii
vegetalului, punerea în valoare a unor vestigii arheologice corelate cu amenajările de destindere.
c. Utilizări interzise
Se interzice orice activitate incompatibilă cu cele prevăzute la punctul a. sau care aduce
prejudicii monumentului de arhitectură sau vegetalului.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
Orice intervenţie de amenajare va avea la bază un Plan Urbanistic de Detaliu şi un proiect
tehnic avizate MCC.
87
Pe baza documentaţiilor de specialitate se vor stabili :
În suprafaţa subzonei nu se include străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
289

• amplasamentele pentru lucrările de artă de for public
• amplasarea mobilierului urban şi caracteristicile acestuia
• sistemul de iluminat general şi local
• poziţia unor eventuale puncte de informare
• zonele de parcare auto şi velo
• amplasarea traseelor echipamentelor din infrastructură şi a eventualelor grupuri sanitare
subterane
• traseele pietonale, cicliste sau accesele în subteran dacă e cazul
• materiale recomandate pentru îmbrăcăminţile de alei, platforme ş.a.
Se va asigura accesul pietonal în zonă în deplină siguranţă.
Se vor crea condiţii adecvate pentru odihna de scurtă durată.
Reclamele şi signalectica vor fi restrânse la strictul necesar,iar împreună cu poziţia
vegetalului de talie mijlocie şi mare ca şi cea a mobilierului vor trebui să nu afecteze perspectivele
favorabile monumentelor.
Se vor introduce restricţii la nivelul circulaţiei auto perimetrale, favorizându-se circulaţia şi
securitatea pietonală.
Se vor respecta reglementările de la S.I.R. participante la fronturile pietei.
Nu se vor permite activităţi/manifestări care pot defavoriza chiar şi vizual valoarea
ansamblului pieţii.
290

S.I.R.-32
A.DELIMITARE 88
Limitele nordice ale parcelelor nr. 10-28 de pe B-dul Republicii - Str. Zimbrului - B-dul
Republicii - limita vestica a parcelei de pe .B-dul Republicii 28.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Liceul "Andrei Mureşanu”
spaţii: B-dul Republicii.
monumente istorice: -BN-ll-m-B-01552, Scoală Regală Medie de Fete Bistriţa, azi Colegiul
Naţional "Andrei Mureşanu”, Bd. Republicii 26
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut cu o retragere a clădirilor de la aliniamentul spre bulevard. Loturile
realizate la sfârşitul secolului XIX sunt în general generoase, ajungând şi la cca 6570mp în cazul
Liceului Sanitar sau cca 4230mp în cazul liceului "Andrei Mureşanu”. Construcţiile, exceptând
fabrica de mobilă, sunt pavilionare şi cu conformaţii diferite, provenite din secolele XIX şi XX.
• Modul de utilizare
Domină funcţia de instruire cu spaţii de cazare elevi. Locuirea şi unele activităţi sunt pe plan
secund. În perspectivă se promovează funcţia de instruire.
• Suprafaţa 89 = 26742 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
88 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
89 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
291

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
292

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune cu o retragere de 5m de la aliniament, la str. Republicii.
Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în principiu numai în regim izolat. În mod
excepţional se poate construi în regim cuplat, în funcţie de situaţia vecinătăţilor. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
-în cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
linia de retragere de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o
distanta egala cu H/3, dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se
293

va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei
se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri. Clădirile se vor
retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la
cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. In toate cazurile este interzisă formarea de noi calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri .
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă.
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus, cu excepţia construirii la
aliniamentul pasajelor. Prin aliniament se înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre
proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri,
înălţimea minimă la cornişă va fi de 6.5 m iar cea maximă de 10 m.Se permite depăşirea înălţimii
maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor alăturate.
6.50m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
Peste înălţimea maximă admisă, la strada Republicii, se poate accepta realizarea unui nivel
retras în gabaritul construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut cu verticala faţadei,
având H.max=3m.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
294

daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile se vor dispune cu retragere de 5 m faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă
de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
295

organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Republicii se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. În rest se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele
strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de
scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se
interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu
îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, mai puţin în cazul imobilelor de locuinţe
colective existente construite după cel de-al doilea război mondial iar la clădirile supuse restaurării
se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor
echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea
unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
296

vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
297

mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 90 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
90
În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
298

S.I.R.-33
A.DELIMITARE 91
Zimbrului.
Limita nordică a incintei Colegiului “Liviu Rebreanu” - Str. Ursului - B-dul Republicii - Str.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Colegiul “Liviu Rebreanu”
spaţii: B-dul Republicii
monumente istorice: -BN-ll-m-A-01551, Gimnaziul evanghelic-luteran de băieţi Bistriţa, azi
Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu, Bd. Republicii 8
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Din fosta incintă, azi Colegiului ii revine doar o parte cu amenajările botanice şi de recreere,
în rest fiind alte dotări de învăţământ şi adiacente acestora. Construcţia, un edificiu reprezentativ
pentru secolul al XlX-lea este dezvoltată pe trei niveluri supraterane.
• Modul de utilizare
Funcţiunea existentă de înstruire se va păstra şi în viitor, existând posibilitatea de
amplasarea altor servicii publice.
• Suprafaţa 92 = 45728 mp
2.a. Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine funcţiunile de educaţie sau alte funcţiuni de utilitate publică.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Sunt permise alte funcţiuni cu condiţia de a fi compatibile cu educaţia şi de a nu afecta
statutul monumentului istoric şi a grădinii dendrologice, declarată ca zonă naturală protejată prin
HCJ nr. 3/1995.
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
91 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
92 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
299

încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− locuinţe colective
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Zona delimitată de grădina dendrologică şi Liceu este declarată ca zonă neconstruibilă, fiind
permise numai intervenţii de conservare-restaurare asupra clădirii monument existente.
Pentru zona din spatele Liceului Liviu Rebreanu, pentru orice obiectiv nou propus se va
întocmi un Plan Urbanistic de Detaliu care va respecta următoarele reguli de construire.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune cu o retragere de 5m de la aliniamentul str. Zimbrului şi Ursului.
Aliniamentul nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
300

3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în principiu numai în regim izolat în mod
excepţional se poate construi în regim cuplat, în funcţie de situaţia vecinătăţilor. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
- în cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retresa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent. Clădirile se vor retrage faţă de limita
posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai
puţin de 5.0 metri. In toate cazurile este interzisă formarea de noi calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile, distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului se va prelua din HG.525/1996 privind Regulamentul
General de Urbanism, raportat la obiectivul propus şi se va reglementa prin PUD.
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor nu va depăşi cornişa Liceului Liviu Rebreanu.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7.Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
301

ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări
tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi
logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile se vor dispune cu retragere faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de
faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înăţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de însemne informative exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
302

pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe baza unui studiu al frontului,
ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%. Se va folosi o
ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu englez. Se vor
interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare. În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se
recomandă realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de
pe limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiile asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
303

una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11.Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
304

acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului ce se va stabili prin PUD şi regimul de înălţime permis 93 , s-a stabilit un CUT
max= 3.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
93 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
305

306

S.I.R.-34
A.DELIMITARE 94
Limitele nord-vestice ale parcelelor de pe B-dul Republicii şi Piaţa Petru Rareş - limita estică
a parcelei cu nr.16 - Piaţa Petru Rareş -B-dul Republicii - Str.Ursului.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: B-dul Republicii.
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului nu s-a făcut pe aliniamentul dinspre stradă ci cu o retragere pentru
grădini de faţadă. Loturile au dimensiuni variind între 6-8m lăţime şi 35-65m adâncime. Construcţiile
unifamiliale sunt dispuse în sistem pavilionar, cu un singur nivel suprateran (exclusiv clădirea P+2
realizată recent pe parcela nr.2 de pe b-dul Republicii).
• Modul de utilizare
aceasta.
Domină funcţia de locuire. În perspectivă se pot înmulţi unele activităţi compatibile cu
• Suprafaţa 95 = 9635 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
94
Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest.
95
În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
307

. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale,
de invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si
turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
308

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune cu o retragere de 5m de la aliniament, la str. Republicii şi cu o
retragere de 4 m de la aliniament la str. Petru Rareş. Zona de retragere de la aliniament va fi
amenajată ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul parcelelor de colţ se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în principiu numai în regim izolat. În mod
excepţional sepoate construi în regim cuplat, în funcţie de situaţia vecinătăţilor. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
-în cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
reatragerea de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o
309

distanta egala cu H/3, dar nu mai puţin 1.9. Clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o
distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0
metri. In toate cazurile este interzisă formarea de noi calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5.Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la funcţiunea propusă şi la
strada mobilată astfel:
Str. Republicii şi Str. Petru Rareş nr.9:
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte POT max = 60%
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe POT max = 50%
Str. Petru Rareş nr.10-16, indiferent de funcţiune: POT max = 50%
6.Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri, se vor
respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
alăturate.
str. Republicii 8.00m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
str. Petru Rareş 6.50m < Hmax = P+2+M < 8.50 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
Peste înălţimea maximă admisă, la strada Republicii, se poate accepta realizarea unui nivel
retras în gabaritul construcţiei, ce se va înscrie sub unghiul de 45 grade făcut cu verticala faţadei,
având H.max=3m.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
310

şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări
tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii
ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi
logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile se vor dispune cu retragere faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de
faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
311

limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.Republicii se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. În rest se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele
strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de
scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se
interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu
îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor
respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va
stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de
aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul terasă se poate admite, temeinic justificat, numai pe str. Republicii, pe baza unui
studiu al frontului, ce se va supune avizării. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%.
Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
312

avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8.Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9.Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
313

evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 96 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Str. Republicii şi str. Petru Rareş nr.9
Pentru construcţii cu funcţiuni mixte CUT max= 2.2
Pentru construcţii cu funcţiunea de locuinţe CUT max= 1.8
Str. Petru Rareş nr.10-16, indifent de funcţiune CUT max= 1.8
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
96 în cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
314

S.I.R.-35
A.DELIMITARE 97
Subzona “Centrului civic nou” str. Petru Rareş - Piaţa Petru Rareş - Str. 1 Decembrie
-Str.Petre Ispirescu - limita vestică a parcelelor de pe str. Petre Ispirescu, limitele nordice ale
parcelelor de pe Str.Gr.Bălan şi ale incintei bisericii ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului”.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Sediul Consiliului Judeţean, hotelul “Coroana".
spaţii: Piaţa Petru Rareş.
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01517, Casă, P-ţa Petru Rareş 1
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Desfiinţându-se proprietatea privată, parcelele au fost comasate iar amplasarea
construcţiilor s-a făcut pe baza unor studii urbanistice.
Construcţiile au fost realizate la sfârşitul secolului XX şi doar câteva după 1990. Se remarcă
o largă gamă în domeniul conformaţiei şi expresiei plastice. Regimul de înălţime variază între P-
P+4.
• Modul de utilizare
Domină prezenţa instituţiilor iar locuirea e asociată cu clădiri destinate turismului,
alimentaţiei şi alte activităţi mixte. În perspectivă se va păstra mixajul de funcţii adecvat unei zone
centrale.
• Suprafaţa 98 = 59070mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
97 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
98 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
315

(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
• funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
316

încadreze în reglementările specifice
• să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
• să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
Se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent.
S.I.R. 35 este componenta nouă a zonei centrale a municipiului Bistriţa şi ea a intervenit
după alte principii în ţesutul urban. Clădirile sunt reprezentative pentru deceniulal 8-lea, având
şanse de a fi înscrise în lista monumentelor istorice, împunându-se păstrarea lor ca elemente reper
pentru Centrul Nou.
În consecinţă, pentru orice nou obiectiv propus în această zonă se impune realizarea unui
Plan Urbanistic de Detaliu pentru a se integra, ţinând seama de caracteristicele acestei zone, altfel
fiind permise numai intervenţii de restaurare conservare.
Regulile de mai jos sunt reguli reper pentru realizarea Planului Urbanistic de Detaliu şi
pentru intervenţiile de restaurare conservare.
zonei.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune cu o retragere de la aliniament, cu respectarea caracteristicilor
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Conform PUD.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
317

Conform PUD.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului nu va depăşi POT max = 50%
6. Inălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Nu se va depăşi actualul regim de înălţime şi nu se vor afecta perspectivele medii şi lungi
spre biserica evanghelică.
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de ţesut urban
şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie
arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de caracteristicile
clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
- volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc.;
- arhitectura faţadelor
- armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
- materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
- culoare
- armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile se vor dispune cu retragere faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de
faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament cu o înăţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
318

• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m., iar înălţimea maximă la spaţiile publice va putea
depăşi cu cel mult 50 cm pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str. 1 Decembrie se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. În rest se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele
strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de
scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se
interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu
îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, mai puţin în cazul blocurilor de locuinţe
colective iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea
aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi
supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile
din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi
monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
319

În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe
limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
320

11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 99 , s-a stabilit CUT max= 2.2.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
99 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
321

322

S.I.R.-36
A. DELIMITARE 100
Limita nord-vestică a parcelelor nr. 1-15 de pe Str.Petre Ispirescu - Str.Gen.Grigore Bălagan
- limita estică a incintei Muzeului Judeţean.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: -
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut cu o retragere de la aliniamentul spre stradă. Lotizarea, pe
cca.60% din suprafaţa subzonei, conservă fâşiile tradiţionale cu dimensiuni de 7-27m lăţime şi
40-65m adâncime. Partea de sud a zonei a fost destructurată.
Construcţiile, pe parcelarul tradiţional, sunt de mici dimensiuni şi au regimul de înălţime
preponderent de P iar clădirile noi ajung la un echivalent de P+2.
• Modul de utilizare
existente.
Domină locuirea ce va putea fi asociată şi-n viitor cu alte activităţi compatibile pe lângă cele
• Suprafaţa 101 = 11.449mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive),menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastreaza pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
100 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
101 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
323

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contrubuie la amplificarea potenţialului acesteia
324

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor
de pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune cu o retragere de 5m de la aliniament la str. Petre Ispirescu.
Zona de retragere de la aliniament va fi amenajată ca grădină de faţadă, iar împrejmuirea va fi
transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în principiu numai în regim izolat. În mod
excepţional se poate construi în regim cuplat, în funcţie de situaţia vecinătăţilor. Vor fi respectate
următoarele condiţii generale:
-În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasa de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul clădirii se
poate alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la retragerea de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
325

dar nu mai puţin 1.9. Clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin
jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. In toate cazurile
este interzisă formarea de noi calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri,
înălţimea maximă nu va depăşi 10m.
Hmax = P+2+M < 10.00 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
alăturate. În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia
menţinerii configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
326

- volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual
al unor lucrări tehnice, etc;
- arhitectura faţadelor
- armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
- materialelor de construcţie
- armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor
învecinate,evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei,
respectarea materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
- culoare
- armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile sevor dispune cu retragere de 5 m faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor
porţiuni de faţadă sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înăţime liberă
de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor limita strict
la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
327

cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
328

conformitate cu normele în vigoare.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
329

sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 102 , s-a stabilit CUT max= 1.8.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
102 In cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
330

S.I.R.-37
A. DELIMITARE 103
Parcela Muzeului Judeţean - Str.G-ral Grigore Bălan.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Clădirea Muzeului
spaţii: Str.G-ral Grigore Bălan.
monumente istorice: BN-ll-B-01447 - cazarmă, azi Muzeul Judeţean de Istorie
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului de fosta cazarmă şi anexe s-a făcut perimetral, cu o retragere de
cca.15m de la aliniamentul spre stradă şi acces prin gang.
Construcţia în formă de U este dezvoltată pe două niveluri şi acoperită cu sistemul şarpantă.
• Modul de utilizare
Muzeul Judeţean de Istorie cu posibile extinderi în viitor a unor funcţiuni culturale.
• Suprafaţa 104 = 12290 mp.
2a. Utilizări admise
Trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei( funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine funcţiunile socio - culturale sau alte funcţiuni de utilitate publică.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Fără obiect.
c. Utilizări interzise
Se interzic orice alte funcţiuni în afara celor menţionate mai sus.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
Fiind vorba de un imobil înscris în lista monumentelor istorice este obligatorie conservarea
structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
103 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
104 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
331

În cazul în care se propune amplasarea unui nou obiectiv cu funcţiune compatibilă se va
întocmi un Plan Urbanistic de Detaliu ce va stabili atât relaţia cu actualul muzeu cît şi cu « noul
centru civic ». Nu se permite amplasarea unui nou obiectiv în perimetrul fostei cazarme, mobilarea
fiind permisă numai dincolo de limita nordică a cazarmei.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Clădirile se dispun cu retragere faţă de aliniament.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor faţă de limitele separatoare ale parcelelor se va face conform
PUD cu respectare unei retrageri obligatorii de H/2 dar nu mai puţin de 5m de la limita posterioară
de proprietate.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
Conform PUD.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 35%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi actuala cornişă a aripilor Muzeului.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Spre limita posterioară de proprietate se va prevedea faţadă.
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului
vizual al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
332

Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Pentru intervenţiie asupra clădirilor clasate ca monumente istorice documentaţiile de
conservare restaurare se vor face în baza unui studiu istoric elaborat de un specialist, iar lucrările
vor fi supravegheate de un specialist în probleme de patrimoniu pentru a se putea pune în valoare
eventualele elemente descoperite în timpul execuţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Se menţine actualul acces auto pe parcelă.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face
în conformitate cu normele în vigoare.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
333

mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului ce se va stabili prin PUD şi regimul de înălţime permis 105 , s-a stabilit un
CUTmax= 1.00
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a CUT,
solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul
105 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
334

S.I.R.-38
A.DELIMITARE 106
Limita nordică a parcelei nr.6 de pe Str.Bistricioarei şi a parcelelor nr.1-17 de pe Str.Grigore
Bălan - latura vestică a incintei Muzeului Judeţean - Str.G-ral Grigore Bălan - Str.Bistricioarei.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: Largoul Str.G-ral Grigore Bălan.
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Ocuparea terenului s-a făcut pe aliniamentul spre stradă. Pacelele alungite tradiţionale
suburbiei au dimensiuni de 9-24m lăţime şi 60-110m adâncime. Spre Str. Bistricioarei formele
parcelelor sunt diferite cu suprafeţe de peste 1000 mp.
Construcţiile fac numai parţial front continuu spre Str.Gr.Bălan şi sunt dezvoltate pe unul,
două niveluri, având acoperire cu sistemul şarpantă.
• Modul de utilizare
Domină locuirea. Activităţiile mixte din prezent pot fi amplificate.
• Suprafaţa 107 = 11962 mp.
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
106 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
107 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
335

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative,
culturale, de invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale,
loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
336

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Pe parcela de de str. Gen. Grigore Bălan nr.17( adiacentă Muzeului Judeţean de Istorie) se
va putea realiza un acces spre obiectivul de utilitate publică - parcaj public - prevăzut în SIR 35, în
baza unui parteneriat între autorităţile publice şi proprietarul acesteia. Accesul va fi de tip gang,
parcela rămânând construibilă.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul străzilor Bistricioarei şi Grigore Bălan.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în principiu în regim continuu, cuplat sau în mod
excepţional în regim izolat. Vor fi respectate următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
337

clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasă de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. Este interzisă formarea de noi calcane pe limita
posterioară de proprietate.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri,
înălţimea minimă va fi de 6.5m iar înălţimea maximă nu va depăşi cornişa Muzeului Judeţean de
Istorie.
6.5m < Hmax = P+1+M < cornişa Muzeului Judeţean de Istorie
338

Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
alăturate. În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia
menţinerii configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; dacă regimul diferă cu două niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile nu se vor retrage faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă
sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
339

Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă, sistemul terasă fiind interzis. Acoperişurile se
vor realiza cu pantă minimă de 30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-
se între nuanţele de bej şi roşu englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime
de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
340

Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu este posibilă asigurarea lui fără a
se aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă, canalizare,
gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
341

amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 108 , s-a stabilit CUT max= 1.3.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
108 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
342

S.I.R.-39
A. DELIMITARE 109
Str.G-ral Grigore Bălan - Str.Vasile Lupu - limita sudică a cimitirului - Str.Roman Vivu.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Sinagoga
spaţii: largoul Str.Gr.Bălan
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-01446, Sinagogă, Str. Gr. Bălan nr.10
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Spre str.Gr.Bălan, ocuparea loturilor s-a făcut pe aliniament. Parcelarul de suburbie a suferit
în timp unele modificări (apariţia sinagogii, dezvoltarea cimitirului) parcelele fiind foarte diferite.
Construcţiile sunt de tipul semiurban, cu un singur nivel şi sunt acoperite cu şarpantă.
• Modul de utilizare
Dominantă este funcţia de locuire şi cea de cimitir, utilizări ce se vor menţine şi în viitor. Sinagoga
va deveni sală de concerte.
• Suprafaţa 110 = 31617 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
109 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
110 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele
343

. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative,
culturale, de invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale,
loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contrubuie la amplificarea potenţialului acesteia
344

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Se interzice schimbarea funcţiunii din cimitir în altă funcţiune.
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1.Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul străzii Grigore Bălan.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor va face în principiu în regim continuu, cuplat sau în mod
excepţional în regim izolat. Vor fi respectate următoarele condiţii generale:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
345

H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasă de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin de 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. Este interzisă formarea de noi calcane pe limita
posterioară de proprietate.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri,
înălţimea minimă va fi de 6.5m iar înălţimea maximă nu va depăşi cornişa navei de la Sinagogă.
6.5m < Hmax = P+1+M < 8.50m (cornişa navei de la Sinagogă).
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
alăturate. în cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia
menţinerii configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
346

şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; dacă regimul diferă cu două niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile nu se vor retrage faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă
sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Spre str. Grigore Bălan se va realiza o plastică ce va ţine seama de importanţa străzii şi
care va prelua din ritmul plin-gol al frontului construit, dând prioritate orizontalei.Se vor respecta
axele traveelor între parter şi etaj.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
347

În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente.
Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă
ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele
vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime
de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
348

8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile
publice a persoanelor cu dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
349

12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 111 , s-a stabilit CUT max= 1.3.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate, când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
111 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
350

S.I.R.-40
A. DELIMITARE 112
Str.Liviu Rebreanu - Str.Roman Vivu - Str Vasile Conta - Str.Parcului - limita estică a
parcului - Pasajul Parcului - Str.Ecaterina Teodoroiu
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Moara veche, sala Sporturilor
spaţii: Promenada Piaţa Morii, Piaţa Sălii Sporturilor.
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Subzona a fost destructurată ca parcelar (au rămas doar trei loturi) în cea de-a ll-a jumătate
a secolului XX, reamenajarea făcându-se în baza unui detaliu de sistematizare ce a propus o
circulaţie carosabilă perimetrală şi una pietonală interioară.
Exceptând Moara şi cele trei locuinţe unifamiliale, restul construcţiilor sunt blocuri cu P+3 şi
P+4 spre Str.Grigore Bălan
• Modul de utilizare
Domină locuirea cu activităţi compatibile la frontul Str.Gr.Bălan. Se adaugă funcţia de sport
şi cea comercială prin construirea magazinului “Plus”. Aceste funcţii ce se vor menţine şi în viitor.
• Suprafaţa 113 = 46650 mp
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Pentru parcelele de la sud de str. Barbu Lăutaru, în eventualitatea schimbării funcţiunii
actuale singurele funcţiuni permise vor fi pentru sport şi loisir.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
112 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
113 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
351

mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor
servicii(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere
personală) precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului
cultural( sisteme info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale,
de invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si
turism:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor exstente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
352

încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate.
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare a
două parcele alăturate sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de
detaliu avizat şi aprobat conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor înscrise în lista monumentelor istorice sau pentru care sunt semnalate
valori culturale care necesită protecţia, punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie
conservarea structurii parcelarului şi se recomandată conservarea modului de ocupare a parcelelor.
Imobilele de la str. Ecaterina Teodoroiu nr.14, 16, 20 vor putea fi extinse cu condiţia păstrării
funcţiunii de locuinţă individuală şi numai în condiţiile respectării cumulative a tuturor regulilor de
construire. Asupra acestor imobile şi asupra clădirii vechii mori se instituie drept de preemţiune în
favoarea municipiului Bistriţa exercitat prin intermediul autorităţilor locale competente cu ocazia
tranzacţionării acestor imobile.
Se interzice îndesirea construcţiilor în zona imobilelor de locuinţe colective «Ansamblul
morii »precum şi extinderea parterelor până la aliniament.
Parcelele de la sud de str. Barbu Lăutaru reprezintă o zonă pretabilă pentru amplasarea
unui obiectiv sau amenajări de utilitate publică pentru sport şi loisir, prin urmare orice intervenţie se
va putea face numai în baza unui Plan Urbanistic de Detaliu avizat şi aprobat în conformitate cu
353

dispoziţiile legii.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul str. Ecaterina Teodoroiu. În ceea ce priveşte
celelalte fronturi se interzice îndesirea construcţiilor precum şi extinderea parterelor până la
aliniament.în cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se va face în regim izolat, iar distanţa fata de limitele laterale ale
parcelei va fi egală cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri
prevăzută de Codul Civil. Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin
jumătate din inaltimea clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a noilor construcţii pe parcelele str. Ecaterina Teodoroiu,nr.14, 16, 20
este de P+1+M cu o înlţime maximă de 10m.
6.5m < Hmax = P+1+M < 8.00m
În cazul amplasării unui obiectiv pentru sport şi loisir, pe parcelele de la sud de str. Barbu
Lăutaru, înălţimea maximă va fi de 20m.
Obiectiv de sport - Hmax < 20.00m
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca pe intreaga parcela; dacă regimul diferă cu două niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
354

caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual
al unor lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare
- armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Clădirile nu se vor retrage faţă de aliniament. Ieşirea în consolă a unor porţiuni de faţadă
sau a balcoanelor nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o înălţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile
învecinate.Se va da prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei
documentaţii avizate.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice, va avea în vedere şi amplasarea de
firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
355

plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, cu excepţia blocurilor de locuinţe colective unde poate fi folosit şi alt
material iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor
de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării,
fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia
publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă, respectându-l pe cel al blocurilor învecinate.
Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de 30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi
monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În zona blocurilor se interzic îngrădirile de suprafaţă la nivelul solului.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile
publice a persoanelor cu dificultăţi de deplasare.
Nu se admite obturarea actualelor accese auto şi pietonale.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
356

conformitate cu normele în vigoare.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
357

D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1.CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 114 , s-a stabilit:
-pentru extinderile de pe str. Ecaterina Teodoroiu,nr.14, 16, 20 - CUT max= 1.3
-pentru obiectiv pentru sport şi loisir- CUT max= 1.5
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
114 In cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
358

S.I.R.-41
A. DELIMITARE
Parcul municipal - Promenada 115 parcului (inclusiv parcela nr.22 str. Dogarilor)- limita vestică
a magazinului “Plus” - Str.Parcului -Aleea Phoenix. În cadrul S.I.R.-ului se disting două zone: una
dominantă reprezentată de parcul propriu – zis şi una mai redusă cuprinzând terenul şi clădirile
aferente băii populare, conform fişei de corp de proprietate.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: -
spaţii: participarea la Piaţa George Coşbuc
monumente istorice:
-BN-ll-m-A-01479.01, Str. Dogarilor nr. 18, 22 si latura sud-estică a parcelelor din Str.
M.Kogălniceanu nr. 1,3,5,7,9,11 Fragmente ale zidului de incintă a cetătii medievale Bistriţa
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Singurele construcţii sunt: baia populară ce nu mai funcţionează şi pavilionul pentru fanfară.
• Modul de utilizare
Toate amenajările sunt destinate funcţiei de destindere. În perspectivă se păstrează aceeaşi
funcţie prioritară.
• Suprafaţa 116 = 52,528mp
2. a.Utilizări admise
Sunt admise numai amenajări şi echipamente destinate agrementului.
Pe amplasamentul actualei băi populare se va amplasa un alt obiectiv de utilitate publică - o
piscină publică, o sală de sport sau altă funcţiune publică de agrement compatibilă cu caracterul
zonei.
b. Utilizări admise cu condiţionări
Pot fi organizate festivaluri culturale fără instalaţii fixe şi fără a se aduce prejudicii
vegetalului, punerea în valoare a unor vestigii arheologice corelate cu amenajările de destindere.
c. Utilizări interzise
Se interzice orice activitate incompatibilă cu cele prevăzute la punctul a. sau care contravin
115 Se include sub această denumire şi taluzul adiacent până la limita S.I.R.
116 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
359

funcţiei de agrement sau echipamentele care prin funcţionare pot produce poluare fonică sau gaze.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
În zona Parcului orice intervenţie de amenajare va avea la bază un Plan Urbanistic de
Detaliu avizat de MCC.
astfel:
În zona băii populare se poate amplasa un obiectiv de utilitate publică, conform punctului 2a
− pe aliniamentul străzii Parcului
− pe limita de proprietate spre zona de parc, având obligatoriu ferestre de vedere şi accese
pentru public dinspre Parc
− cu o retragere de minim 2 m faţă de limita de proprietate estică spre magazinul Plus.
Prin amplasarea obiectivului de utilitate publică în incinta actualei băi populare şi prin
amplasarea celorlate echipamente de întreţinere, raportat la întreaga suprafaţă a parcului nu se pot
depăşi următorii indici: POT 5% şi CUT 0.08.
Se interzice orice concesionare, dezmembrare sau schimb de terenuri din zona de Parc,
aceste operaţiuni fiind permise pentru zona băii populare.
Echipamentele destinate întreţinerii parcului şi cele igienico -sanitare vor beneficia de o
mascare vegetală.
Pentru deservirea zonei Parcului şi a Băii Populare, se vor folosi parcajele publice din zona
Salii de Sport, a piaţetei din faţa Casei Breslelor, şi cel prevăzut adiacent str. Parcului prin P.U.Z.
Dealul Codrişor, aprobat prin H.C.L. 164/30.11.2006.
Se interzice utilizarea cablurilor în versiune aeriană.
Delimitarea incintei sau a unor zone funcţionale se va face numai cu gard viu.
Reclamele şi signalectica vor fi restrânse la strictul necesar.
Se vor introduce restricţii la nivelul circulaţiei auto perimetrale, favorizându-se circulaţia şi
securitatea pietonală.
360

S.I.R.-42
A. DELIMITARE 117
Str.Alexandru Odobescu - Promenada Parcului - Aleea Phoenix- Str.lon Raţiu.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii: Banca “Ion Tiriac"
spaţii:-
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Subzona nu s-a înscris într-un parcelar tradiţional şi nici nu a beneficiat de un studiu
urbanistic. Parcelele sunt foarte diferite, variind ca suprafaţă între 240 şi 1250 mp. Construcţiile cu
conformaţii diferite nu fac parte din patrimoniul de arhitectură şi au regimul de înălţime de P, P+2
(Banca “Ion Tiriac").
• Modul de utilizare
Exceptând Banca “Ion Tiriac" şi sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului restul construcţiilor
sunt destinate locuirii. În perspectivă sunt condiţii să apară şi alte funcţiuni compatibile cu locuirea.
• Suprafaţa 118 = 11765 mp
2.a. Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, baruri a unor servicii (sedii ale unor
asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală) precum şi a unor
ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme info, trasee adecvat
amenajate, ambienturi de epocă).
117 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
118 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
361

. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale, loisir si turism,
cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construita
desfăşurată din cadrul S.I.R:
• in cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turiştilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
362

− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare
sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul imobilelor pentru care sunt semnalate valori culturale care necesită protecţia,
punerea în valoare şi conservarea, este obligatorie conservarea structurii parcelarului şi se
recomandă conservarea modului de ocupare a parcelelor.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniamentul str. Ion Raţiu.
Faţă de aleea de acces în parc şi faţă de str. Parcului construcţiilor se vor retrage 5m.
Parcela de la str. Parcului nr.22 se va mobila cu o retragere de 5m atât de la str. Parcului cât şi de
la aleea din parc, iar cea de la nr.17 şi 23 se vor retrage cu 5 m de la str. Parcului. Aliniamentul
nemobilat va fi amenajat ca grădină de faţadă fiind interzisă mobilarea acestui aliniament cu orice
fel de construcţii, iar împrejmuirea va fi transparentă.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim discontinuu, cuplat sau izolat, şi în mod
excepţional în regim continuu, ţinând cont de situaţia vecinătăţilor, în următoarele condiţii generale:
-Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
363

construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament sau de la retragerea de la
aliniament.
În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasă de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament sau de la retragerea de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/3, dar nu mai puţin 1.9 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. Este interzisă mobilarea pe limita posterioară a
parcelei.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este - POT max = 60%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+2+M. Indiferent de numărul de niveluri se va
respecta următoarea înălţime minimă şi maximă:
alăturate.
5.50m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
364

În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament la str. Ion Raţiu, la celelalte căi
de acces dispunerea clădirilor făcându-se cu o retragere de 5m de la aliniament. Ieşirea în consolă
a unor porţiuni de faţadă sau a balcoanelor, nu va depăşi 1,2 m de la aliniament şi va avea o
înălţime liberă de la cota trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă
de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de construcţiile învecinate. Se va da
prioritate tratării pe orizontală, orice intervenţie făcând obiectul unei documentaţii avizate.
365

Toate construcţiile riverane parcului vor avea faţade şi grădini de faţadă spre zona verde,
fiind interzise faţadele oarbe.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile publice
va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi
plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi
cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea
rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul
imobilelor cu funcţiuni mixte, cu excepţia blocurilor de locuinţe colective unde poate fi folosit şi alt
material la clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de
aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării,
fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia
publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperiere va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
366

ealizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m. La limita spre parc
a pateului delimitarea se va face şi prin vegetaţie tunsă.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neînscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate, excepţie parcelele cu acces numai din aleea de acces în parc unde
se impune numai accesul pietonal. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu există posibilitatea realizării
acestuia fără a se aduce atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.Sunt exceptate de la această condiţie imobilele cu acces dintr-o
cale pietonală, imobilele existente supuse reabilitării, la care accesul carosabil nu era asigurat şi nu
există posibilitatea realizării acestui fără a se aduce atingere imobilului existent.
10.Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
367

eglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 119 , s-a propus - CUT max = 2.2
În cazul parcelelor cu acces la două străzi pentru care s-a reglementat un coeficient de
utilizare a terenului diferit se va aplica valoarea corespunzătoare frontului mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
119 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
368

CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
369

370

S.I.R.-43
A. DELIMITARE 120
Odobescu.
Str.Toamnei - Str.Alexandru Odobescu - fundurile de loturi nr. 10-20 de pe Str.Alexandru
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII Şl DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii:-
spaţii:-
monumente istorice: -
• Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Parcelarul este de la sfârşitul secolului XIX iar loturile au fost construite pe aliniamentul la
stradă. Dimensiunile parcelelor sunt de 19-30 lăţime şi 40-45m adâncime, parcela triunghiulară fiind
atipică. Construcţiile nu fac parte din patrimoniul arhitectural, sunt diferite ca şi conformaţie, sunt
realizate pe un singur nivel şi folosesc sistemul cu şarpantă.
• Modul de utilizare
Domină locuirea, funcţie ce se va menţine şi în viitor asociată cu alte funcţii compatibile.
• Suprafaţa 121 =5916 mp.
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizări care pastrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeşte înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
120 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
121 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
371

. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protecţie al
clădirilor pentru funcţiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative,
culturale, de invatamant, funcţiuni teritare superioare, comerţ, servicii profesionale si personale,
loisir si turism,cu condiţia menţinerii pe ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din
aria construita desfăşurată din cadrul S.I.R:
În cazul conversiei si extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi funcţiuni si al reconstrucţiei unor clădiri fara valoare este necesara dispunerea la parterul
clădirilor si in curţi a acelor funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turiştilor.
Se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice;
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare.
Indiferent de scopul urmărit( asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice;
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie;
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia.
372

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare
sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
condiţii:
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniament la str. Al.Odobescu.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim, continuu, cuplat sau izolat. În următoarele
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele clădirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latura se invecineaza cu o
clădire retrasă de la limita laterala a parcelei si având ferestre pe faţada laterala, corpul principal al
373

clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai puţin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai puţin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, clădirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea clădirii
măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel puţin o treime din inaltimea clădirii dar nu mai puţin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Clădirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel puţin jumătate din inaltimea
clădirii măsurata la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M. Indiferent de numărul de niveluri,
înălţimea minimă la cornişă va fi de 6.5 m iar cea maximă de 10 m. Clădirile se vor alinia cu cornişa
imobilului de pe str. Al.Odobescu nr.4.
6.50m < Hmax = P+2+M < 10.00 m
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale.
În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă, cu condiţia ca
şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de şarpanta adiacentă
cea mai înclinată.
În cazul clădirilor situate pe colt, la racordarea intre străzi având regim diferit de inaltime,
374

daca diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul diferă cu doua niveluri se va realiza o descreştere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria - simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrări tehnice, etc;
-arhitectura faţadelor - armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor-accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc;
-materialelor de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare - armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament.Se admite ieşirea în consolă a
unor porţiuni de faţadă sau balcoane pe o distanţă de maxim 1.2m cu o înăţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală,excepţie în cazul construirii la pasaje sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de
construcţiile învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală.
• Gabaritul si tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului clădirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al clădirilor cu doua sau mai multe niveluri,
375

organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai mulţi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.AI Odobescu se va folosi o expresie plastică adecvată unei artere de importanţă
majoră. Pe str. Toamnei se va acorda o atenţie mai mare detalierii plasticii şi se vor evita
suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o
integrare de scară, textură şi cromatică cu clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere
eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei. Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau
aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu funcţiuni mixte, cu excepţia blocurilor de locuinţe
colective unde poate fi folosit şi alt material iar la clădirile supuse restaurării se vor respecta
detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili
prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer
condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime
de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
376

minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente supuse
reabilitării,la care accesul carosabil nu era asigurat şi este posibilă asigurarea lui fără a se aduce
atingere imobilului existent.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăţi de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul
sau subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulaţiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare. Sunt exceptate de la această condiţie imobilele existente
supuse reabilitării,la care accesul carosabil nu era asigurat şi este posibilă asigurarea lui fără a se
aduce atingere imobilului existent.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă sau a unităţilor exterioare de aer
condiţionat.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va
amenaja ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare
funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
377

gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D.POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 122 , s-a stabilit CUT max= 1.3.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
122 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
378

S.I.R.- 44
A.DELIMITARE 123
Str.Gheorghe Şincai – Str.Dogarilor – Str.N.Titulescu – Str.Alexandru Odobescu.
Situat în zona de protecţie a ansamblului urban fortificat.
B. NATURA OCUPĂRII ŞI DELIMITĂRII TERENULUI
1. Ocuparea şi utilizarea terenului
• Repere arhitecturale şi urbanistice
construcţii:-
spaţii:-
monumente istorice:
-BN-ll-m-B-20860, Cazino BN, Str. Al. Odobescu nr. 3
Modul de construire şi tipologia construcţiilor
Parcelarea făcută după 1880, a dat naştere unor loturi diferite ca formă şi suprafeţe variind
între cca. 400 şi 3000 mp. Spre Str.Alexandru Odobescu, clădirile reprezentative sunt retrase de la
aliniament cu 8-10m.
Construcţiile nu fac parte din patrimoniul arhitectural oficializat şi au conformaţii diferite.
Regimul mediu este de P+1, dar se ajunge şi la P+4.
• Modul de utilizare
Sunt prioritare instituţiile, locuirea nefiind semnificativă. Dimensiunile loturilor favorizează
perpertuarea şi dezvoltarea funcţiei instituţionale.
• Suprafaţa 124 =21243 mp.
2.a Utilizări admise
În principiu trebuie să se menţină caracteristicile generale ale zonei (funcţionale, structurale,
expresive), menţinându-se de preferinţă actualele utilizari publice ale clădirilor şi, în special acele
utilizari care pastrează până în prezent destinatia initiala a cladirilor.
Se vor susţine acele funcţiuni ce se pot constitui într-o atracţie publică (comerţ, servicii etc)
ce depăşeste înteresul local şi municipal, funcţii care prin devenire nu vor afecta calităţile
patrimoniului arhitectural urbanistic. Se recomandă promovarea comerţului de lux si cultural
(anticariate, galerii de artă), a alimentaţiei publice de calitate, a ofertelor pentru turism (hoteluri de
mică capacitate, pensiuni, cluburi de noapte, restaurante specializate, baruri etc) a unor servicii
(sedii ale unor asociaţii, cluburi, sedii ale unor agenţii, media, cabinete de întreţinere personală)
precum şi a unor ateliere de creatori. O atenţie similară se va acorda turismului cultural (sisteme
123 Delimitarea la toate SIR începe cu latura de nord, nord-vest şi se termină cu latura de vest
124 În suprafaţa subzonei nu se includ străzile perimetrale, cele interioare şi pasajele.
379

info, trasee adecvat amenajate, ambienturi de epocă).
b. Utilizări admise cu condiţionări
Se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protectie al
cladirilor pentru functiuni publice de interes supramunicipal si municipal administrative, culturale, de
invatamant, functiuni teritare superioare, comert, servicii profesionale si personale, loisir si turism:
• in cazul conversiei si extinderii functiunilor din cladirile actuale, ca si in cazul introducerii
unor noi functiuni si al reconstructiei unor cladiri fara valoare este necesara dispunerea la
parterul cladirilor si in curti a acelor functiuni care permit accesul liber al locuitorilor si
turistilor.
• se admite extinderea vadurilor comerciale pe străzile perimetrale si utilizarea pentru
functiuni atractive pentru turism a curtilor cladirilor sau a subsolurilor.
În cazul necesităţii schimbării unor funcţiuni existente, argumentate multicriterial, vor fi
respectate următoarele condiţii minime:
• intervenţiile să se facă în baza unor documentaţii de specialitate avizate şi/sau aprobate
conform legislaţiei în vigoare;
• să se încadreze în prevederile specifice
La imobilele utilizate în principal pentru locuire şi secundar pentru alte funcţii compatibile, ca
şi la cele folosite exclusiv pentru locuire se pot accepta modificări în următoarele condiţii:
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
• să se încadreze în reglementările specifice
La imobilele utilizate pentru activităţi mixte, compatibile cu locuirea, se pot accepta
modificări de pondere ale funcţiunilor existente sau apariţia altora în următoarele condiţii minimale:
• să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiuni;
• să nu se afecteze tipologia existentă;
• să se încadreze în reglementările specifice
• modificările se fac numai prin documentaţii avizate şi/sau aprobate conform legislaţiei în
vigoare;
Indiferent de scopul urmărit (asanare, renovare, restructurare, dezvoltare) intervenţiile
trebuie să se supună următoarelor condiţii:
− funcţiunile propuse să fie compatibile cu cele existente dar şi cu cele din vecinătate şi să se
încadreze în reglementările specifice
− să asigure cel puţin numărul minim de parcaje cerute de normele specifice, pe parcela
proprie.
− să se înscrie în caracterul zonei şi să contribuie la amplificarea potenţialului acesteia
380

c. Utilizări interzise
Se interzic activităţile:
− incompatibile cu statutul de zonă protejată;
− ce pot deveni un pericol prin poluare sau trafic intens pentru conservarea sau punerea în
valoare a elementelor de patrimoniu (arhitectural-urbanistic);
− care au ca profil depozitare en-gros, depozitare cu comercializare de produse inflamabile
sau toxice, depozitare materiale refolosibile sau colectare a deşeurilor;
− ce presupun lucrări de terasamente sau care afectează amenajările sau scurgerea apelor de
pe terenul în cauza sau de pe terenurile învecinate
Vizual este interzisă obturarea sau o percepţie defavorabilă asupra ansamblului sau
elementelor de arhitectură prin: panouri publicitare şi afişaj, iar la nivelul imobilelor prin amplasarea
neadecvată a unor reclame de dimensiuni exagerate, aparate de aer condiţionat, contoare, cablaje.
C. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
1. Caracteristici ale parcelelor
În principiu se recomandă menţinerea configuraţiei parcelarului existent, orice comasare
sau subîmpărţire urmând a fi făcută numai în baza unui plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat
conform legislaţiei în vigoare.
Pentru parcela de pe str. Gh.Şincai nr.37 se propune realizarea unui obiectiv de utilitate
publică, cu funcţiune mixtă care să cuprindă servicii publice şi o parcare colectivă care va avea la
bază un plan urbanistic de detaliu avizat şi aprobat în conformitate cu dispoziţiile legale.
2. Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie
Construcţiile se vor dispune pe aliniament la str. Al.Odobescu nr.1, str. Gh.Şincai, str.
Dogarilor, George Coşbuc şi str.Nicolae Titulescu şi retrase de la aliniament pe celelalte parcele de
pe str. Al. Odobescu cu cca.8m, aliniate cu clădirea de la nr.11.
În cazul parcelelor de colt se vor întoarce faţade spre străzile adiacente.
3. Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor
Amplasarea construcţiilor se poate face în regim cuplat sau izolat, în mod excepţional în
front continuu ţinând cont de situaţia vecinătăţilor, în următoarele condiţii:
- Se va putea construi în regim continuu numai în cazul parcelelor cu un front la stradă mai
mic de 15m. În cazul parcelelor cu un front la stradă mai mare de 15 m este posibilă amplasarea
construcţiei pe limitele laterale de proprietate numai în cazul alipirii de un calcan existent, fiind
interzisă formarea de noi calcane. În cazul regimului de construire continuu, corpul principal de
clădire (de la stradă) se va alipi de calcanele cladirilor invecinate, dispuse pe limitele laterale ale
parcelelor pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, iar corpul secundar (din curte)
381

se va alipi de unul din calcanele existente şi se va retrage de la cealaltă limită de proprietate cu
H/2, dar nu mai puţin de 3 m şi va avea o adâncime de maxim 8 m.
- În cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele
laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate iar pe cealalta latura se invecineaza cu o
cladire retrasă de la limita laterala a parcelei si avand ferestre pe fatada laterala, corpul principal al
clădirii (de la stradă) se va alipi de calcanul existent pana la o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu H/3,
dar nu mai putin 1.9 metri în timp ce corpul secundar al clădirii (din curte) se va alipi de calcanul
existent pana la o adâncime de maxim 8.0 m, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu H/2, dar nu mai putin 3.00 metri.
În cazul fronturilor continue şi al celor discontinue cu regim de construire cuplat, cladirile se
vor retrage faţă de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii
masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri. În situaţia în care pe limita posterioară de
proprietate există calcan, este posibilă alipirea de acesta, însă este interzisă formarea de noi
calcane.
În cazul clădirilor retrase de la aliniament adâncimea de 15m priveste construcţia,
calculându-se de la linia de retragere.
În cazul regimului de construire izolat distanţa fata de limitele laterale ale parcelei va fi egală
cu cel putin o treime din inaltimea cladirii dar nu mai putin de 1.9 metri prevăzută de Codul Civil.
Cladirile se vor retrage fata de limita posterioară la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri.
În toate cazurile se vor respecta normele sanitare referitoare la însorire, reglementate prin
Ordinul 1.028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.
4. Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă
În cazul în care pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate doua sau mai multe imobile,distanţa
dintre corpurile opozabile de pe aceeaşi parcelă va fi de minim media înălţimilor celor două corpuri.
mobilat,astfel:
5. Procentul de ocupare a terenurilor
Procentul de ocupare al terenului este stabilit diferenţiat, raportat la strada al cărei front este
str. Al.Odobescu POT max = 60%
str. Gh.Şincai, Dogarilor, George Coşbuc POT max = 50%
6. Înălţimea construcţiilor
Înălţimea clădirilor nu va depăşi distanţa faţă de aliniamentul opus. Prin aliniament se
înţelege conform art. 23 din HG 525/1996 limita dintre proprietatea privată şi domeniul public.
382

Înălţimea maximă a construcţiilor este de P+1+M sau P+2+M în funcţie de frontul mobilat.
Indiferent de numărul de niveluri se vor respecta următoarele înălţimi minime şi maxime:
alăturate.
str. Al.Odobescu cornişa de la str.Şincai nr.32≤ Hmax = P+2+M ≤ 10.00 m
str. N.Titulescu 8.00m≤ Hmax = P+2+M ≤ 10.00m
str. Gh.Şincai 8.00m≤ Hmax = P+1+M ≤ 10.00m
str. Dogarilor 6.50m≤ Hmax = P+1+M ≤ 8.50m
Se permite depăşirea înălţimii maxime cu 50 cm pentru alinierea la cornişa construcţiilor
În cazul construcţiilor existente podurile pot fi amenajate ca mansarde cu condiţia menţinerii
configuraţiei actuale. În cazul construcţiilor noi, acestea pot fi, de regulă, prevăzute cu mansardă,
cu condiţia ca şarpantele acestora să nu devieze cu un unghi mai mare de 10 grade faţă de
şarpanta adiacentă cea mai înclinată.
În cazul cladirilor situate pe colt, la racordarea intre strazi avand regim diferit de inaltime,
daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara
pe intreaga parcela; daca regimul difera cu doua niveluri se va realiza o descrestere in trepte.
7. Aspectul exterior al clădirilor
Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea
impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;
-arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi
orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
-materialelor de construcţie -
armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
-culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a
străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;
• Retrageri, console, rezalite
Nu sunt admise retrageri ale construcţiilor faţă de aliniament la str. Al.Odobescu nr.1, str.
383

Gh.Şincai, str. Dogarilor, George Coşbuc şi str.Nicolae Titulescu .Se admite ieşirea în consolă a
unor porţiuni de faţadă sau balcoane pe o distanţă de maxim 1.2m cu o înăţime liberă de la cota
trotuarului până la punctul cel mai jos al intradosului ieşindului în consolă de minim 4 m.
• Compoziţia arhitecturală a faţadelor
Nu sunt admise construcţiile ce au mai puţin de 3 travei exprimate arhitectural în faţada
principală,excepţie în cazul construirii la pasaje sau care schimbă agresiv raporturile plin-gol faţă de
construcţiile învecinate. Se va da prioritate tratării pe orizontală.
• Gabaritul şi tratarea arhitecturală a parterului
Înălţimea generală va fi de minimum 4 m, iar înălţimea maximă la spaţiile publice, va putea
depăşi cu cel mult 50 cm. pe cea a vecinilor. Rezolvarea arhitecturală a faţadei spre spaţiile
publice, va avea în vedere şi amplasarea de firme şi sigle comerciale exclusiv pe acest nivel.
În cazul conversiei parterului cladirilor in spatii comerciale, vitrinele de expunere se vor
limita strict la conturul anterior al golurilor.
În cazul intenţiei finisării parterului comercial al cladirilor cu doua sau mai multe niveluri,
organele de specialitate pot solicita finisarea întregii faţade, pentru păstrarea unităţii expresiei
arhitecturale. În situaţia în care clădirea are mai multi proprietari, unii aflaţi in imposibilitate
materială de a suporta costurile finisării, acestea vor fi suportate de investitorul interesat de
finisarea parterului comercial. În acest caz nu se va solicita acordul coproprietarilor imobilului
pentru intervenţiile care ţin strict de faţadă.
• Tratamentul suprafeţelor arhitecturale
Spre str.AI Odobescu, Gh.Şincai şi Nicolae Titulescu se va folosi o expresie plastică
adecvată unor artere de importanţă majoră. Pe str. Dogarilor şi George Coşbuc se va acorda o
atenţie mai mare detalierii plasticii, şi se vor evita suprafeţele strălucitoare şi plinurile de mari
dimensiuni. Se vor utiliza materiale care să asigure o integrare de scară, textură şi cromatică cu
clădirile învecinate şi care să permită o întreţinere eficientă. Se interzice tratarea rustică a faţadei.
Tâmplăria va folosi lemnul masiv, stratificat sau aluminiu îmbrăcat în lemn în cazul imobilelor cu
funcţiuni mixte, cu excepţia blocurilor de locuinţe colective unde poate fi folosit şi alt material iar la
clădirile supuse restaurării se vor respecta detaliile existente. Poziţionarea aparatelor de aer
condiţionat şi a altor echipamente, se va stabili prin studiul de faţadă ce va fi supus avizării, fiind
interzisă amplasarea unităţilor exterioare de aer condiţionat pe faţadele vizibile din circulaţia
publică.
În cazul intervenţiilor la faţadele imobilelor construite în perioada socialistă, în vederea
integrării acestora şi armonizării cu fondul construit de factură istorică se impune realizarea unui
proiect avizat şi autorizat.
• Sistemul de acoperire
384

Sistemul de acoperire va fi de tip şarpantă. Acoperişurile se vor realiza cu pantă minimă de
30%. Se va folosi o ceramică neglazurată şi monocromă, înscriindu-se între nuanţele de bej şi roşu
englez. Se vor interzice lucarnele.
• Incintă, împrejmuiri
În cazul unor incinte ce depăşesc 100 mp., ele se vor amenaja peisager, după înlăturarea
anexelor parazitare.
În cazul dispunerii clădirilor retrase de la aliniament cu grădină de faţadă se recomandă
realizarea unor împrejmuiri transparente, cu plinuri de mici dimensiuni. Împrejmuirile de pe limitele
laterale şi posterioare ale parcelolor pot fi opace, cu o înălţime de maxim 2.20m.
Se interzice folosirea policarbonatului, a tablei strălucitoare, a plăcilor din beton prefabricat
şi a tratărilor de tip rustic a împrejmuirilor, aspectul acestora fiind supus aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Intervenţiile asupra clădirilor neinscrise in lista monumentelor istorice se pot face in limitele
avizului Ministerului culturii şi cultelor.
8. Accese şi circulaţii
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces pietonal şi acces carosabil de
minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin
una din proprietăţile învecinate.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu
dificultăti de deplasare.
Nu sunt admise la construcţiile noi accese direct din stradă la garaje situate în demisolul sau
subsolul frontului.
9. Staţionări şi pavaje
Staţionarea vehiculelor este permisă numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor
publice. Determinarea numărului necesar de locuri de parcare pentru fiecare funcţiune se va face în
conformitate cu normele în vigoare.
10. Echipare cu reţele tehnic-edilitare
Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă,
canalizare, gaze naturale şi electricitate;
-în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă;
-la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
-se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
385

-noile clădiri pot fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;
-toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
-se interzice dispunerea pe faţade şi pe şarpantele vizibile dintr-o circulaţie publică a
antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.
11. Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă. Se va amenaja
ca spaţiu verde cel puţin suprafaţa minimă stabilită de legislaţia în vigoare pentru fiecare funcţiune.
Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, iar spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de
gardă vor fi înierbate şi plantate cu vegetaţie de talie medie sau înaltă.
Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
12. Condiţionări
Este obligatoriu ca pe întregul teritoriu al zonei construite protejate a municipiului Bistriţa,
indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al
acestuia ( neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau
subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să
se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin
documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
− realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
− supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel;
− interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de
sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare sau de reconsiderare a proiectului.
D.POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI
1. CUT admis
Luând în considerare situaţia existentă şi potenţialul zonei, corelarea dintre procentul maxim
de ocupare al terenului şi regimul de înălţime propus 125 , s-au stabilit următoarele categorii de CUT:
Pentru înălţimea maximă de P+2+M(str. Al.Odobescu, N.Titulescu) CUT max= 2.2
Pentru înălţimea maximă de P+1+M CUT max= 1.3
În cazul parcelelor cu acces la străzi pentru care s-a reglementat regim de înălţime diferit se
vor aplica indicii urbanistici specifici străzii al cărui front este mobilat.
2. Condiţii de depăşire a CUT
În cazuri excepţionale, bine justificate când se solicită trecerea la o categorie superioară a
125 În cazul mansardelor s-a considerat că suprafaţa acestora reprezintă 60% din suprafaţa nivelului.
386

CUT, solicitarea va impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare, care să studieze această posibilitate raportându-se la tot S.I.R.-ul.
387

CUPRINS
I.DISPOZIŢII GENERALE..................................................................................................................1
I.1. APLICAREA REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM.............................................1
I.2. DELIMITAREA SUBZONELOR ISTORICE DE REFERINTA ( S.I.R.) CE ALCĂTUIESC
ZONA CONSTRUITĂ PROTEJATĂ A MUNICIPIULUI BISTRIŢA..........................................3
I.3. NECESITATEA FUNDAMENTĂRII INTERVENŢIILOR DIN ZONA CONSTRUITĂ
PROTEJATĂ A MUNICIPIULUI BISTRIŢA PRIN STUDII ISTORICE.....................................5
I.4. DEFINIRE P.O.T. SI C.U.T.......................................................................................................7
II.DISPOZIŢII APLICABILE ÎN ZONĂ.............................................................................................8
II.1.REGLEMENTĂRI GENERALE DE INTERVENŢIE, DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ Şl
DE CONSTRUIRE ÎN S.I.R. CE ALCĂTUIESC ZONA CONSTRUITĂ PROTEJATĂ A
MUNICIPIULUI BISTRIŢA............................................................................................................8
II.1. 1.REGLEMENTĂRI GENERALE DE INTERVENŢIE ÎN S.I.R......................................8
1.Cercetarea arheologică........................................................................................................8
2.Structura parcelarului..........................................................................................................8
3.Spaţiul public şi mobilierul urban.......................................................................................9
II.1.2. REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ÎN S.I.R............10
2.Utilizări admise.................................................................................................................10
3.Utilizări admise cu condiţionări........................................................................................11
4. Utilizări interzise..............................................................................................................12
II.1.3. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE...................................................13
1. Caracteristici ale parcelelor..............................................................................................13
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie.................................................14
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor.......................14
4.Implantarea construcţiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă.............................15
5.Procentul de ocupare a terenurilor.....................................................................................16
6. Înălţimea construcţiilor.....................................................................................................16
7. Aspectul exterior al clădirilor...........................................................................................17
8. Accese şi circulaţii............................................................................................................19
9.Staţionări şi pavaje............................................................................................................20
10.Echipare cu reţele tehnico-edilitare.................................................................................21
11.Spaţii libere şi spaţii plantate...........................................................................................22
12. Spaţii amenajate cu rolul de a proteja,a securiza, a izola sau a racorda zona sau subzona
PUZ-ului faţă de vecinătăţi agresive.....................................................................................23
II.1.4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI......................................24
1. CUT admis........................................................................................................................24
2.Condiţii de depăşire a CUT...............................................................................................24
II.2.1. REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ÎN CAZUL
PASAJELOR..............................................................................................................................25
1.Categorii de utilizări funcţionale existente........................................................................25
2.Utilizări admise.................................................................................................................25
3.Utilizări admise cu condiţionări........................................................................................25
4.Utilizări interzise...............................................................................................................25
II.2.2. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE ÎN CAZUL PASAJELOR.........25
1. Caracteristici ale parcelelor..............................................................................................25
2.Implantarea construcţiilor în raport cu căile de circulaţie.................................................26
3.Implantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelelor şi în
388

aport cu altele pe aceeaşi parcelă.........................................................................................26
4.Procentul de ocupare a terenurilor.....................................................................................26
5.Înălţimea construcţiilor......................................................................................................27
6.Aspectul exterior al clădirilor............................................................................................27
7.Accese şi circulaţii.............................................................................................................29
8.Staţionări şi pavaje............................................................................................................30
9.Echipare cu reţele tehnico-edilitare...................................................................................30
10.Spaţii libere şi spaţii plantate...........................................................................................30
11. Elemente de conformare a spaţiului public....................................................................31
II.2.3. POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI......................................32
1.CUT admis.........................................................................................................................32
2.Condiţii de depăşire a CUT...............................................................................................32
S.I.R.-01.....................................................................................................................................33
S.I.R.-02.................................................................................................................................43
S.I.R.-03.................................................................................................................................53
S.I.R.-04.................................................................................................................................63
S.I.R.-05.................................................................................................................................71
S.I.R.-06.................................................................................................................................81
S.I.R.-07.................................................................................................................................87
S.I.R.-08.................................................................................................................................97
S.I.R.-09...............................................................................................................................105
S.I.R.-10...............................................................................................................................115
S.I.R.-11...............................................................................................................................117
S.I.R.-12...............................................................................................................................127
S.I.R.-13...............................................................................................................................137
S.I.R.-14...............................................................................................................................147
S.I.R.-15...............................................................................................................................157
S.I.R.-16...............................................................................................................................167
S.I.R.-17...............................................................................................................................177
S.I.R.-18...............................................................................................................................187
S.I.R.-19...............................................................................................................................197
S.I.R.-20...............................................................................................................................207
S.I.R.-21...............................................................................................................................217
S.I.R.-22...............................................................................................................................227
S.I.R.-23...............................................................................................................................237
S.I.R.-24...............................................................................................................................245
S.I.R.-25...............................................................................................................................247
S.I.R.-26...............................................................................................................................249
S.I.R.-27...............................................................................................................................251
S.I.R.-28...............................................................................................................................261
S.I.R.-29...............................................................................................................................271
S.I.R.-31...............................................................................................................................289
S.I.R.-32 ..............................................................................................................................291
S.I.R.-33...............................................................................................................................299
S.I.R.-34...............................................................................................................................307
S.I.R.-35...............................................................................................................................315
S.I.R.-36...............................................................................................................................323
.......................................330
389

S.I.R.-37...............................................................................................................................331
S.I.R.-38...............................................................................................................................335
S.I.R.-39...............................................................................................................................343
S.I.R.-40...............................................................................................................................351
S.I.R.-41...............................................................................................................................359
S.I.R.-42...............................................................................................................................361
S.I.R.-43...............................................................................................................................371
S.I.R.- 44..............................................................................................................................379
Anexa 01 Lista amplasamentelor rezervate pentru obiective de utilitate publică
Anexa 02 Lista servituţilor
Anexa 03 Autorizaţii de construire eliberate în Centrul Istoric al municipiul Bistriţa
Anexa 04 Certificate de urbanism eliberate în Centrul Istoric al municipiul Bistriţa
390