PUZ V Ghi biserica - Primaria Bistrita

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
PLAN URBANISTIC ZONAL
.
P.U.Z
CONSTRUIREA UNUI LACAS DE CULT
str. Ghinzii nr. 116 Municipiul BISTRIŢA
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRIŢA
A. PIESE SCRISE
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 1

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
VOLUMUL 1.
. MEMORIU DE PREZENTARE
.
•FOAIE DE GARDA
ELABORATOR / PROIECTANT GENERAL: S.C. AMI PROIECT S.R.L.
Sediu: municipiul Bistriţa, loc. Unirea nr. 385 ; punct de lucru : Bistriţa, str. 1 Decembrie
nr. 1, sc. A, ap. 3; tel/fax 213957; E mail: amiproiectăyahoo.fr
LISTA DE SEMNĂTURI:
Şef proiect : arh. TAMAŞ MARCELA
Administrator unic
arh. TAMAŞ MARCELA
Ridicări topografice :
expert topograf TALPOS MARIUS NARCIS
Studiu geotehnic : S.C. GEO PROJECT S.R.L. PIATRA NEAMŢ
ing., geolog HIRLAV EDMOND
ing., geolog ZANOAGA MARINEL
Reţele tehnico – edilitare : - apă, canalizare: S.C. ISIDORA SERV – PROD S.R.L.
ing. MORARIU SILVIU
Data: aprilie 2013
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 2

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
•BORDEROUL GENERAL AL PUZ
A. PIESE SCRISE
VOLUMUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE
1.1. Introducere
1.2. Stadiul actual al dezvoltării
1.3. Propuneri de dezvoltare urbanistică
1.4. Concluzii, măsuri în continuare
1.5. Anexe
VOLUMUL 2 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ
2.I. Dispoziţii generale
2.II. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
2.III. Zonificare funcţională
2.IV. Prevederi la nivelul unităţilor şi subunităţilor funcţionale
B. PIESE DESENATE
0. Încadrarea în teritoriu
1. Situaţia existentă
2. Reglementări urbanistice – zonificare
3. Reglementări – echipare edilitară
4. Proprietatea asupra terenurilor
5. Posibilităţi de mobilare urbanistică
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 3

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
VOLUMUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1.Date de recunoaştere a documentaţiei
− Denumirea proiectului : MODIFICARE PLAN URBANISTIC ZONAL
VALEA GHINZII, MUNICIPIUL BISTRIŢA
PUZ-CONSTRUIRE LACAS DE CULT
− Iniţiator ( beneficiar ) : MOLDOVAN FLORIN pentru
PAROHIA “BUNA VESTIRE”
- Elaborator : - proiectant general :
S.C. “AMI PROIECT” S.R.L. BISTRIŢA
ADMINISTRATOR UNIC
arh. TAMAŞ MARCELA
- Şef proiect - arh. TAMAŞ MARCELA
- subproiectanţi : - suport topografic / cadastral
- topograf TALPOS MARIUS NARCIS
- studiu geotehnic
- ing., geolog HIRLAV EDMOND
ing., geolog ZANOAGA MARINEL
- reţele tehnico – edilitare
- ing. MORARIU SILVIU
− Data elaborării : aprilie 2013
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 4

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
1.2. Obiectul lucrării
Studierea posibilităţii de modificare a funcţiunii unei părţi dintr-o parcelă inclusă în
subzona E3 din PUZ Valea Ghinzii aprobat prin HCL 9/2000 care prevede construirea
de locuinte individuale şi destinarea unui lot de 700 mp, front la strada Valea Ghinzii,
construirii unui lăcaş de cult , funcţiune compatibilă cu funcţiunea dominantă de locuire, aşa
cum este prevăzut şi în regulamentul de urbanism al PUG Bistriţa . Concomitent cu studierea
amplasării lăcaşului de cult, s-a studiat şi amplasarea unor locuinţe individuale sau casa
parohială pe loturile înconjurătoare cu stabilirea condiţiilor de realizare a locuinţelor
individuale.
Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu prevederile Ghidului privind
metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al planului urbanistic zonal,
indicativ GM - 010 - 2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/16.08.2000.
Solicitări ale beneficiarului şi ale temei - program
Planul urbanistic zonal Valea Ghinzii a stabit obiectivele acţiunile şi măsurile de
dezvoltare ale zonei, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente, prezenta
documentaţie propunând modificarea unei parcele din subzona E3, delimitată de str.
Valea Ghinzii la nord, un acces privat la est, proprietăţi private la vest şi sud.
Tema de proiectare a fost stabilită prin certificatul de urbanism nr. 223/24.03.2013
şi prin solicitările beneficiarului, principalele elemente ale acesteia fiind următoarele:
- reamenajarea unei zone rezidenţiale cu schimbarea funcţiunii prin
amplasarea unui lăcaş de cult
- reanalizarea parcelelor învecinate prin păstrarea reglementărilor din PUZ
Valea Ghinzii şi analiza eliminării de introducere a unor restricţii pe parcelele învecinate cu
privire la construibilitate, datorită amplasării bisericii pe parcela învecinată lor.
Prevederi ale programului de dezvoltare a oraşului
Documentul care propune o viziune asupra necesitatii dezvoltarii economice si
sociale a municipiului Bistrita, corelata in mod armonios cu protectia si imbunatatirea
starii mediului este Agenda Locala 21 – Strategia de Dezvoltare Durabila pentru
perioada 2005 – 2015, din care au fost identificate o serie de obiective avute în
vedere de administraţia locală :
- protectia mediului si regenerarea urbana
- reabilitarea centrului istoric
-îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizarea
apelor uzate menajere
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 5

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
-înfiinţarea unei noi rampe de gunoi
-îmbunătăţirea accesului auto în toate zonele locuite
-regularizarea pe întreg traseul care afectează localităţile componente ale
municipiului Bistriţa , a râului Bistriţa şi a afluienţilor acestuia.
În prima jumătate a anului 2003 a fost lansat proiectul : STRATEGIA DE
DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD ÎN PERIOADA 2003 -
2004 ŞI ORIZONTUL ANULUI 2010 valabilă la data actuală până la elaborarea uneia noi.
Elaborarea proiectului a fost coordonată de către Camera de Comerţ, Industrie
şi Agricultură Bistriţa-Năsăud cu sprijinul şi în parteneriat cu toate forţele politice şi
sociale ale judeţului , printre care şi Primăria municipiului Bistriţa.
La baza strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Bistriţa-Năsăud, aşa cum
rezultă şi din preambulul lucrării, stau principiile dezvoltării durabile şi ale unei
dezvoltări competitive.
1.3. Surse documentare
- Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUZ
- Plan Urbanistic General municipiul Bistriţa şi Regulamentul Local de
Urbanism – 2003
- Plan Urbanistic Zonal Valea Ghinzii, municipiul Bistriţa
- STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-
NĂSĂUD
- AGENDA LOCALA 21 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A
MUNICIPIULUI BISTRITA PENTRU PERIOADA 2005 - 2015
- Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUZ
- Actualizare suport topografic/cadastral
- Studiu geotehnic realizat de S.C. GEO PROJECT S.R.L. Piatra Neamţ
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 6

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
2.1. Evoluţia zonei
- Date privind evoluţia zonei
Zona studiată este o zonă de locuinţe individuale, cu locuinţe realizate într-o
proporţie destul de mare, înainte de 1990. Este vorba de locuinţele individuale
adiacente str. Ghinzii.
PUZ Valea Ghinzii aprobat prin HCL 9/2000, nu propune în zonă dezvoltarea unui
centru de cartier cu dotări specifice printre care să se regăsească şi funcţiunea unui lăcaş de
cult . Dezvoltarea cartierului pe aproape 150 ha, construirea multor case de locuit, deci
stabilirea unei populaţii din ce în ce mai numeroase în zonă, atrage după sine şi utilarea
cartierului cu funcţiuni compatibile şi complementare zonei de locuire şi cu dotări necesare .
Astfel , construirea unei biserici în zonă se impune prin cerinţa enoriaşilor din zonă.
Totodată PUZ Valea Ghizii, propune ca modalitate de creştere a densităţii
locuinţelor individuale, în zona studiată, realizarea în principal a unei străzi paralele
cu str. Ghinzii şi care segmentează loturile adiacente acesteia. Strada propusă este
prevăzută cu două benzi de circulaţie auto, dar din punct de vedere funcţional ea nu
este o stradă colectoare utilă unei zone mai mari ci nu este decât o stradă de
deservire locală, utilă aproape exclusiv proprietarilor de terenuri afectaţi de realizarea
ei.
Este un demers corect şi eficient din punct de vedere urbanistic, dar care
(şi nu este un exemplu singular) este greu de pus în practică în condiţiile în care nu
este adoptat şi dorit în unanimitate de locuitorii afectaţi de realizarea străzii propuse,
cărora li se şi adresează de fapt (ca beneficiari) demersul propus , de aceea până la
realizarea ei faptică , noile construcţii adoptă soluţia unor accese private.
- Caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu evoluţia localităţii
Caracteristicile semnificative ale zonei sunt următoarele :
- teren cu o pantă destul de accentuată de la pădure spre str. Ghinzii
cu regimul economic curţi construcţii şi grădini în intravilan.
- zonă liberă de construcţii, pe parcela cumpărată de beneficiar pentru
construirea bisericii, precum şi loturile învecinate din partea sudică şi estică.
În partea vestică se învecinează cu un acces proprietate privată la casa construită la limita
sudică a parcelei iniţiale, aproape de pădure.
- Regimul economic al terenurilor din zona studiată
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 7

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
După folosinţa actuală, regimul economic al terenurilor din zona studiată se
prezintă astfel:
− curţi construcţii cuprinzând terenul aferent construcţiilor edificate deja
− grădini în intravilan cu folosinţă agricolă
− teren aferent căilor de circulaţie (drumuri)
- suprafaţa totală studiată 2728 mp
- Potenţial de dezvoltare
Zonă cu un potenţial deosebit de dezvoltare în primul rând pentru locuinţe
individuale cu caracter urban, coroborat cu dotările necesare unei bune funcţionări printre
care se numără şi amplasarea unei biserici pentru enoriaşii din zonă , susţinut de
următoarele aspecte :
- zonă situată în intravilanul oraşului cu legătură uşoară cu centrul
oraşului
- posibilitate de realizare a dotărilor tehnico – edilitare necesare în
condiţiile unor eforturi tehnice şi financiare normale
- zonă lipsită de surse de poluare şi situată la distanţă convenabilă de
orice sursă potenţială de poluare de orice natură
- Situarea obiectivului în cadrul localităţii
Amplasamentul ce face obiectul prezentei documentaţii se găseşte în partea de
sud-est a localităţii Bistriţa adiacent la str. Ghinzii, în intravilanul localităţii Bistriţa.
2.2. Încadrarea în localitate
- Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii
Amplasamentul ce face obiectul prezentei documentaţii se găseşte în municipiul
Bistriţa, localitatea componentă Bistriţa. Acesta se găseşte în subzona E3 din cadrul
PUZ Valea Ghinzii, fiind delimitată de str. Ghinzii la nord şi proprietăţi private la sud
şi est iar la vest un acces privat.
- Relaţionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziţiei, accesibilităţii,
cooperării în domeniul edilitar, servirea cu instituţii de interes general
Str. Ghinzii face legătura dintre oraşul Bistriţa şi localitatea componentă Ghinda,
fiind o arteră importantă în cadrul reţelei stradale a municipiului Bistriţa. În zona
studiată, str. Ghinzii dinspre centru către Ghinda este aproape plană, la poalele pădurii
Râpii, determinând o zonă pitorească cu o perspectivă largă. Zona studiată are o
legătură uşoară atât cu centrul oraşului, cât şi cu localitatea Ghinda, este amplasat
aproximativ în centrul de greutate a cartierului dezvoltat în ultimii ani şi în perspectiva unui
dezvoltări ulterioare. Are acces la o stradă principală ce deţine şi principalele utilităţi
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 8

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
necesare unei bune funcţionări. Cartierul, în centrul lui de greutate, nu are o funcţiune de
lăcaş de cult care să deservească enoriaşii din zonă.
2.3. Elemente ale cadrului natural
Caracteristicile reliefului
Zona studiată este componentă a localităţii Bistriţa care la rândul ei este
componentă a municipiului Bistriţa.
Oraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în
depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 -
405m.
Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, care reprezintă subdiviziune a
Podişului Transilvaniei şi au ca limită la N şi NV culoarul Someşului Mare, la SV valea Dipşei
până la Şirioara şi mai departe culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul, iar la E limita
este dată de o denivelare de câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău.
Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Şieului, închis de culmea
Şieului, iar la nord - est se continuă cu culoarul depresionar Livezile - Bârgău.
Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE - SV şi
sunt reprezentate prin Dealurile Cetăţii la NV (dealul Cetăţii 680m, dealul Ruja 475m, dealul
Schulerwald 469m, dealul Hebăl 546m, dealul Bisericii 512,7 m), Mocilor (Jelnei) 607m şi
Budacului 475m, la SE. Zona studiată prin prezenta documentaţie se găseşte la baza
pantei dealului Budacului, la poalele pădurii Râpii.
Reţeaua hidrografică
Teritoriul oraşului este drenat de râul Bistriţa Ardeleană care îşi are izvoarele în
Munţii Călimani, sub culmea Viişoara - Străcior - Bistricior - Ţuţurgău şi este tributară Şieului
la Sărăţel. Debitul mediu anual al râului înregistrat la staţia hidrologică Bistriţa este de 7,28
m3/s.
În perimetrul oraşului râul Bistriţa are ca afluenţi Ghinda, cu izvoarele în
Piemontul Călimanilor şi Valea Căstăilor (Tărpiu), cu izvoarele sub Dealul Cetăţii şi Dealul
Ciuha. Debitul acestor pâraie este nesemnificativ.
În partea de NE a oraşului, cursul râului Bistriţa a fost barat, formându-se astfel
un lac de acumulare pentru regularizarea cursului şi pentru agrement.
Râul Bistriţa Ardeleană, traversează oraşul Bistriţa de la est către vest.
Afluenţii de dreapta ai râului Bistriţa sunt Valea Slătiniţei în cartier Unirea,
Valea Rusului în zona Staţiei de Tratare apă şi Valea Căstăilor .
Afluenţii de stânga sunt Valea Ghinzii şi Valea Lempeş (zona peste podul
Budacului). Valea Ghinzii este un pârâu ce trece pe partea cealaltă a străzii Valea Ghinzii,
în imediata apropiere.
Date climatice
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 9

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Climatul acestei zone este temperat continental de deal, aflat sub influenţa
maselor de aer polar oceanic, tropical maritim şi arctic dinspre NV, acesta din urmă
pătrunzând pe teritoriul oraşului mai ales iarna.
Temperatura medie anuală înregistrată la staţia meteo Bistriţa este de 8,2oC.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de -4,4oC, iar cea a lunii iulie atinge valoarea de
19,1oC. Amplitudinea termică medie anuală este la Bistriţa de 23,5oC, ceea ce denotă un
continentalism mai pronunţat faţă de unitatea vecină, Câmpia Transilvaniei, unde aceste
valori sunt cuprinse între 19 – 20oC şi -3, -4oC. Valoarea maximă a temperaturii la Bistriţa a
fost de 37,6oC la iulie 1962.
Precipitaţiile medii anuale ating valori de 680 mm datorită intensificării
activităţilor frontale din apropierea munţilor. Cele mai abundente precipitaţii cad în perioada
mai - iulie, iar cele mai reduse în intervalul ianuarie - martie.
Vânturile dominante sunt cele vestice, conforme cu circulaţia generală a
atmosferei, dar prezintă componente variabile, generate de orientarea reliefului. Astfel,
datorită orientării depresiunii pe direcţia NE-SV, se resimt vânturile dinspre SV şi NE, cele
din urmă mai intense în timpul iernii, datorită pătrunderii crivăţului pe culoarul Bârgău.
Relieful depresionar determină un climat de adăpost, exprimat prin valori mari
ale calmului atmosferic, 56,7%, cu valori maxime în luna decembrie 80,3%.
Pe acest fond climatic trebuie menţionat faptul că oraşul Bistriţa se
caracterizează printr-un microclimat specific, urban, în care elementele climatice sunt mai
mult sau mai puţin modificate de prezenţa clădirilor şi de activităţile economice.
Caracteristici geotehnice
Structura geologică de bază a municipiului Bistriţa este alcătuită din formaţiuni
de vârstă Volhynian - Bessarabian inferior. Din punct de vedere litoligic, fundamentul
geologic este alcătuit din argile marnoase cenuşii-vinete cu intercalaţii de nisipuri şi gresii.
În zona Sărata apar depozite tortoniene care la sud de localitate se bifurcă spre
Viile Tecii şi Bârla-Pintic, aducând la suprafaţă sarea. Grosimea depozitelor identificate şi în
forajul de referinţă Bistriţa-Dealul Jelnei este apreciabilă, variind între 800-1200m.
La nord de localitatea Slătiniţa, apar formaţiunile tortoniene cu complexul tufului
de Dej, complex ce prezintă intercalaţii de marne cu glabigerine. Asociat cu Tortonianul, în
zona Slătiniţa sunt frecvente formaţiuni salifere.
Din punct de vedere tectonic, perimetrul studiat este liniştit. Apare o succesiune
de anticlinale şi sinclinale cu direcţia axului NV-SE , dintre care cel mai important este
anticlinalul Şintereag - Sărata cu Tortonianul în ax încălecând Sarmaţianul într-o cută falie şi
aducând diapirul de sare la suprafaţă. Se remarcă faptul că această cută-falie se prezintă ca
o zonă care delimitează sectorul estic puţin cutat ce se afundă în sinclinal sub depozitele
eruptive de sectorul sud-vestic, în care formaţiunile neogene sunt cutate în numeroase
anticlinale şi domuri.
2.4. Circulaţia
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 10

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Zona studiată este deservită în principal de str. Ghinzii, care asigură legătura
oraşului cu localitatea Ghinda şi care în extravilan devine DC 8, dar şi de o stradă
prevăzută în **PUZ Valea Ghinzii** paralelă cu strada principală configurată la 50m distanţă
ce taie parcelele front la stradă desfăşurate până la pădure . Această stradă este puţin
probabil a se configura faptic dat fiind posibilitatea unui singur refuz a unui deţinător de teren,
de aceea pentru îndesiri în lungul parcelelor s-a adoptat soluţia unor accese private.
2.5. Ocuparea terenurilor
În prezent parcela de 700 mp cumpărată pentru edificarea unei biserici este liberă,
precum şi două loturi învecinate de la est. La vest se învecinează cu un drum de acces la
locuinţa existentă la capătul lotului iniţial. Zona studiată cuprinde parcela rămasă liberă după
edificarea casei de sub pădure, în suprafaţă de 2441mp, proprietatea numiţilor Ciascai Ioan
şi Ciascai Rodica din care s-a desprins o suprafaţă de 700 mp pentru construirea bisericii .
Funcţiunea dominantă a construcţiilor existente în cartier este locuirea cu
locuinţe individuale.
Gradul de ocupare cu fond construit pe parcelel studiate (POT existent) = 0%
Calitatea fondului construit existent în cartier este bună acesta fiind alcătuit cu
puţine excepţii din costrucţii începute în ultimii 20 - 25 ani.
Zona studiată este o zonă de dezvoltare a localităţii Bistriţa destinată
locuinţelor individuale cu funcţiuni compatibile şi complementare în care se poate include şi
funcţiunea de lăcaşe de cult .
Principalele disfuncţionalităţi ale zonei studiate rezultă din :
- starea străzii Valea Ghinzii
- profile şi îmbrăcăminţi necorespunzătoare traficului pietonal şi lipsa unei
piste de biciclişti necesară pentru legătura dintre localitatea Ghinda şi Bistriţa
Nu au fost evidenţiate în zona studiată, elemente de riscuri naturale sau surse
de poluare.
2.6. Echiparea edilitară
În zona studiată, pe str. Ghinzii, există toate dotările tehnico – edilitare specifice
mediului urban care au capacitatea de a prelua şi necesităţile obiectivelor propuse.
Obiectivele propuse necesită alimentare cu energie electrică, apă potabilă,
canalizarea apelor uzate menajere, alimentare cu gaze naturale.
Alimentarea cu energie electrică se va rezolva prin racordare la reţeaua
electrică de joasă tensiune existentă pe str. Ghinzii, în conformitate cu avizul S.C.
ELECTRICA S.A.
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 11

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate menajere, alimentarea
cu gaze naturale, se vor rezolva prin racordarea obiectivelor propus la reţelele
existente în zonă în conformitate cu avizele unităţilor ce le administrează.
Situaţia actuală, privind sistemul apă-canal existent în zonă:
Alimentarea cu apă:
În prezent, în zona analizată există un sistem centralizat de alimentare cu apă limitrof
amplasamentului obiectivului, constituit din:
a). O conductă de aducţiune apă existentă, din OL-150 mm (vechea conductă
aducţiune apă Cusma-Bistrita, realizată in perioada anilor 1902 - 1905) aflată încă în
funcţiune şi la această dată, amplasată la sud de obiectiv, la limita lizierei padurii
existente;
b). O conductă de aducţiune apă existentă, din OL-250 mm (noua conductă aducţiune
apă Cusma-Bistrita, realizată in perioada anilor 1985 - 1987), amplasată la sud de
obiectiv, la limita lizierei padurii existente, paralelă cu conducta veche de aducţiune
apă din OL-150 mm;
c). O conductă de serviciu apă Ghinda - Bistriţa, din PeHD-110 mm., cu Pn = 10 at,
amplasată în acostamentul nordic al străzii Valea Ghinzii, (la nord de obiectivul
analizat), realizată în perioada 2010-2011 în cadrul proiectului ISPA - BISTRITA cu
cofinanţare europeană.
Conform avizului nr. 5314 din 09.04.2013 emis de furnizorul de apă “AQUABIS”
SA. BISTRITA, pentru acest obiectiv (aviz anexat în copie prezentei documentaţii
tehnice), de aici urmează a se realiza alimentarea cu apă potabilă a obiectivului
analizat.
Toate conductele de apă existente sunt prezentate în planşa anexată, cu simbolul „AE”.
Canalizarea:
Există în zonă, un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, amplasat
la nord de obiectivul analizat, (realizat în perioada 2010-2011 în cadrul proiectului ISPA -
BISTRITA cu cofinanţare europeană), constituit din:
a). Colector serviciu canalizare menajeră, din ţevi PVC-KG-315 mm (la est de
obiectiv), în acostamentul sudic al străzii Valea Ghinzii;
b). Colector serviciu canalizare menajeră, din ţevi PVC-KG-250 mm (la vest şi în faţa
obiectivului, spre stradă), în acostamentul sudic al străzii Valea Ghinzii;
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 12

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Conform avizului nr. 5.314 din 09.04.2013 emis de furnizorul de servicii de apă şi
canalizare SC. “AQUABIS” SA. BISTRITA, pentru acest obiectiv (aviz anexat în copie
prezentei documentaţii tehnice), în acest colector existent urmează a se realiza
racordarea canalizării menajere proiectate a obiectivului analizat.
c). Colectoarele serviciu canalizare menajeră prezentate mai sus, descarcă ape uzate
în Staţia de Pompare Canalizare Existentă (SPCE), construcţie S+P, amplasată la nord-est
de obiectiv, după acostamentul nordic al străzii Valea Ghinzii, conform planului de situaţie
anexat;
d). Conducta de refulare canalizare existentă (notată cu simbolul „CRE” în planul de
situaţie anexat), din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate PeHD-125 mm, (pe
acostamentul sudic al strazii Valea Ghinzii, paralel cu colectorul de serviciu canalizare
menajeră prezentat mai sus la punctul „b”), care refulează apele uzate menajere din staţia
de pompare canalizare, în colectorul de canalizare existent la intersecţia străzii Valea Ghinzii
cu strada Poligonului, acesta din urmă asigurând dirijarea gravitaţională în continuare a
apelor uzate menajere.
Prezenta documentaţie este o documentaţie de modificare a unui Plan Urbanistic
Zonal întocmit şi aprobat anterior. Modificările propuse nu afectează de o manieră
fundamentală soluţiile propuse anterior pentru rezolvarea reţelelor tehnico – edilitare,
acestea păstrându-şi valabilitatea.
2.7. Probleme de mediu
Prin prezenta documentaţie nu se propun modificări ale factorilor poluanţi faţă de
documentaţia aprobată anterior, funcţiunea nou propusă ( cea de biserică) nu introduce
elemente poluante noi în zonă.
2.8. Opţiuni ale populaţiei
Putem aprecia opţiunile populaţiei ca putând fi exprimate cel puţin în două
momente diferite :
- cu ocazia amplasării unui anunţ la faţa locului în data de 16,04,2013 privind intenţia de
elaborare a unui plan urbanistic pentru amplasarea unui lăcaş de cult .
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 13

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
- cu ocazia expunerii prezentei documentaţii pentru dezbaterea publică şi anunţată şi
prin presă pentru depunerea eventualelor observaţii .
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 14

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
- Studiu topografic :
Ridicările topografice necesare întocmirii planului de situaţie a zonei studiate,
au fost realizate de expert Talpoş Marius Narcis.
Terenul în zona studiată prezintă o pantă mai accentuată de la nord la sud .
Acest aspect este benefic şi nu face decât să ridice valoarea terenurilor din zonă.
- Studiu geotehnic :
În perimetrul studiat, încadrat de str. Valea Ghinzii, limitele parcelei , de la
suprafaţa spre adâncime , stratificaţia terenului este următoarea :
- sol vegetal . Acest strat are grosimi de 0,40 m.
- argila maronie slab nisipoasă, rar pietriş, plastic consistentă, cu fragmente de argilă
marnoasă cenuşie, având grosime de 0,40 m.
- argila maronie gălbuie, cu pete roşietice, cu pietriş mic, plastic consistentă având
grosime de 0,80
- argila maronie, cu pietriş mare, plastic consistentă, având grosime de 0,40 m.
- argila maronie gălbuie, plastic consistentă având grosime de 0,40 m
- argila marnoasă cenuşie, plastic consistentă slab alterată având grosime de 1,80 m
- argila marnoasă, cenuşie plastic vârtoasă având o grosime de 2,40m
Apa subterană
În zonă, apa subterană se întâlneşte la adâncimi variabile de 6,20 până
la 2,20 m. cu semnificativă ridicare a nivelului în perioadele bogate în precipitaţii .
Sistemul de alimentare cu apă propus:
Se propune racordarea obiectivului analizat (de fapt, numai a centralei termice în
regim D+P, dinspre stradă) la sistemul centralizat de alimentare cu apă al municipiului
Bistriţa, prin realizarea următoarelor lucrări:
a). Punct de injecţie în conducta apă PeHD-110 mm existentă pe acostamentul nordic al
străzii asfaltate Valea Ghinzii, cu subtraversarea acesteia cu o conductă de apă din
ţeavă PeHD-110 mm în tub protecţie din ţeavă de oţel cu D = 200 mm, în lungime
L = 12,oo metri, pe teren domeniu public (proprietar: Primăria Bistriţa);
b). Procurare şi montare hidrant suprateran proiectat de stingere a incendiilor, cu D = 80
mm, amplasat pe spaţiul verde de după acostamentul sudic al străzii Valea Ghinzii,
pe teren domeniu public (proprietar: Primăria Bistriţa), la limita estică a proprietăţii, ce
se învecinează cu Petringel Florica;
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 15

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
c). Realizare cămin de apometru proiectat (notat cu simbolul „CAP” în planşa anexată),
în interiorul proprietăţii beneficiarului, spre stradă, lângă limita estică a proprietăţii, ce
se învecinează cu Petringel Florica; Va fi echipat cu contor de apă. Terenul este în
proprietatea beneficiarului obiectivului analizat.
d). Realizare branşament apă proiectat (notat cu simbolul „B” în planşa anexată),
în interiorul proprietăţii beneficiarului, între căminul de apometru proiectat, şi demisolul
centralei termice propuse, lângă limita estică proprietăţii, ce se învecinează cu Petringel
Florica. Va fi realizat din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate PeHD-32 mm cu Pn =
= 10 at. Terenul este în proprietatea beneficiarului obiectivului analizat.
Sistemul de canalizare propus:
Deoarece in zonă există numai sistem centralizat de canalizare menajeră, apele
meteorice vor fi preluate de pe acoperişul obiectivului proiectat, prin jgheaburi perimetrale din
PVC, care vor descărca apele meteorice în burlane verticale din PVC, de unde apele vor fi
descărcate la suprafaţa terenului, în zona perimetrală înierbată din jurul bisericii.
Sistemul de canalizare menajeră propus, va fi racordat la canalizarea menajeră
centralizată a municipiului Bistriţa, prin realizarea următoarelor lucrări:
a).Cămin subteran de racord canal, proiectat (notat cu simbolul „C1” în planşa anexată),
amplasat în faţa centralei termice exterioare propuse (clădire D+P), înspre stradă.
Va fi echipat cu o piesă de curăţire din PVC-110 mm pentru canalizare, montată pe
orizontală. În acest cămin, nu se va intrerupe conducta de canalizare, ci va traversa
doar acest cămin, pentru a se evita degajarea în exploatare a mirosului neplăcut ce
ar putea fi degajat de canalizarea menajeră (de vasul WC din centrala termică).
Racordul intre centrala termică si căminul exterior de canalizare C.1 se va realiza din
ţevi PVC-110 mm, la care se va racorda si sifonul de pardoseala cu Dn= 100 mm ce
urmează a fi montat în centrala termică.
b). Realizare racord canal proiectat (notat cu simbolul „RC” în planşa anexată), din ţevi
PVC-KG cu D = 125 mm, în interiorul proprietăţii beneficiarului, între căminul de racord
canal proiectat (C.1), şi colectorul de serviciu canalizare menajeră PVC-250 mm din
acostamentul sudic al străzii Valea Ghinzii. Traseul acestuia va fi lângă limita estică a
proprietăţii, paralel cu branşamentul de apă proiectat. Terenul este în proprietatea
beneficiarului obiectivului analizat.
În punctul de racord cu colectorul de serviciu stradal de canalizare existent cu D =
= 250 mm, se va monta o şea de racord la 87 grade, din PVC-125 mm cu inel de
cauciuc, cu strângere mecanică prin coliere din tablă de oţel INOX cu şuruburi.
Pentru aceste lucrări, legislaţia tehnică nu prevede existenţa unor zone de
protecţie sanitară.
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 16

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
3.2. Prevederi ale PUG şi PUZ aprobate
- Prescripţii şi reglementări din documentaţii de urbanism
elaborate şi aprobate anterior
Documentaţia de urbanism elaborată şi aprobată anterior, care cuprinde
prescripţii şi reglementări pentru zona studiată, este Planul Urbanistic Zonal Valea
Ghinzii
Aceste prescripţii şi reglementări respectiv : funcţiunea dominantă, destinaţia
zonei pentru locuinţe individuale, regim de înălţime maxim P+2E, POT max. =35%,
modul de amplasare a construcţiilor în interiorul parcelei, aspectul exterior al
construcţiilor, împrejmuiri, spaţii verzi etc, îşi menţin valabilitatea.
Zona studiată este definită ca zonă rezidenţială cu locuinţe individuale de tip
urban cu reglementări specifice acestei zonări funcţionale. Regim maxim de înălţime
P+2 E.
Igiena şi confortul urban se va realiza atât prin respectarea normelor de însorire şi
iluminat natural prin orientarea corectă a construcţiilor conform cerinţelor funcţionale , cât şi
prin evitarea amplasării construcţiilor unele în raport cu altele astfel încât să nu se
umbrească reciproc sau să împiedice vizibilitatea bolţii cereşti din interiorul încăperilor.
Poziţia construcţiilor în raport cu drumurile şi spaţiile publice reprezintă un element
determinant al morfologiei urbane.
Amplasarea construcţiilor noi se va face cu respectarea configuraţiei arhitecturale
existente, şi stabilită prin prezenta documentaţie de urbanism.
Stabilirea înălţimii construcţiilor nu se poate face decât pe baza analizei situaţiilor
distincte în corelarea cu ceilalţi parametri care definesc condiţiile de construibilitate a
terenurilor pe care acestea vor fi amplasate şi anume:
- protejarea şi punerea în valoare a mediului construit existent;
- respectarea regulilor de compoziţie arhitectural - urbanistică a zonei;
- asigurarea funcţionalităţii şi a compatibilităţii funcţionale a construcţiilor cu
funcţiunea dominantă din zonă prin analiza impactului asupra sistemelor de circulaţie şi
staţionare asupra capacităţii reţelelor tehnico edilitare din zonă;
- respectarea cerinţelor tehnice de asigurare a securităţii, stabilităţii şi siguranţei
în exploatare, în conformitate cu prevederile legii, pentru construcţia respectivă, cât şi pentru
construcţiile din zona învecinată.
Aspectul exterior al construcţiilor cu toate elementele sale definitorii aparţine spaţiului
public.
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 17

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi
plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei.
Suprafaţa spaţiilor verzi şi plantate se va stabili în corelare cu normele de igienă şi
protecţia mediului, urmărindu-se posibilitatea de îmbunătăţire a microclimatului urban.
Este permisă autorizarea următoarelor categori de împrejmuiri:
a). împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor,
separarea unor servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale;
b). împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitării
parcelelor aferente clădirilor şi/sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau
ansamblului.
3.3. Valorificarea cadrului natural
Elementele cele mai pregnante şi care determină individualizarea zonei sunt
pârâul Valea Ghinzii de pe partea a străzii, panta terenului de la str. Ghinzii către
pădure şi pădurea ce delimitează parcelel la sud.
Prin prezenta documentaţie nu se aduce vreun prejudiciu cadrului natural valoros
din zonă. Presupunem că silueta unei biserici va îmbogăţii imaginea actuală.
3.4. Modernizarea circulaţiei
Modernizarea sau completarea arterelor de circulaţie majoră
Prin prezenta documentaţie se propune rezolvarea circulaţiei pietonale de-a
lungul străzii Valea Ghinzii prin propunerea unor trotuare de o parte şi de alta a străzii, şi
înfiinţarea unei piste de biciclişti cu lăţimea de 1,50m pentru două sensuri, necesară pentru
legătura dintre localitatea Ghinda şi Bistriţa pentru acest mijloc de locomoţie.
Accesul la obiectiv (biserică) se va face pietonal, iar prin acoperirea şanţului de
colectare pluvială de pe această parte a străzii, se va face racord la o parcare exclusivă a
bisericii.
3.5. Zonificare funcţională - reglementări, bilanţ
indici urbanistici
PROPUNERE DE ZONARE FUNCŢIONALĂ
teritorial,
Funcţiunea dominantă propusă este locuirea aceasta respectând prevederile
Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi ale Planului Urbanistic Zonal
Valea Ghinzii, în care zona studiată este destinată locuinţelor individuale de tip urban
deci nu vor putea fi crescute animale sau păsări în regim specific localităţilor rurale.
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 18

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
SUBZONE FUNCŢIONALE
- Zona rezidenţială cu locuinţe individuale de tip urban şi regim de
înălţime P –P+2E
- Zonă destinată funcţiunii de instituţii publice şi servicii unde se include şi
funcţiunea de lăcaşe de cult propusă prin actuala documentaţie
- Zonă destinată căilor de circulaţie rutieră şi pentru echipare edilitară
Bilanţ teritorial, în limita amplasamentului studiat, existent şi propus
Suprafaţa zonei studiate = 2728 mp
Suprafaţa deţinută de beneficiari : Parohia ''Buna Vestire'' = 700 mp
Ciascai Ioan şi Rodica = 1741 mp
Suprafaţa drumului de acces = 287 mp
POT max propus = 40% ; CUT max propus = 2,4
4. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE
Amplasarea obiectivului pe parcelă nu introduce restricţii pe parcelele învecinate.
Poligonul de implantare a noii construcţii (biserica ) este retras de la stradă la 20 m, iar faţă
de limitele laterale şi de cea posterioară la 3m. Astfel în spaţiu rezultat la stadă sunt
organizate parcări şi accese, iar în spaţiile rezultate din retragerile laterale şi cea posterioară
la 3m, se vor amenaja spaţii verzi cu perdele de protecţie faţă de vecinătăţi.
Regimul de înălţime va fi cel specific unui lăcaş de cult, dar aplicând Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei care prevede ca distanţa
dintre clădiri să fie cel puţin o dată înălţimea celei mai înalte, rezultă pe limita laterală estică a
poligonului de implantare a construcţiei o înălţime de max. 5m (3m retragerea +2m
posibilitatea amplasării conform codului civil la locuinţe), iar pe limita laterală vestică, o
înălţime de 8m(3m retragerea +3m drumul +2m posibilitatea amplasării conform codului civil
la locuinţe).
Teoretic, condiţia de la limita laterală estică se poate aplica şi la limita sudică a
poligonului de implantare, dar se consideră neconcludentă, biserica situându-se în partea
nordică, iar umbrirea o face preponderent casa ce se va construi pe parcela rezultată dintre
drumul nou propus şi împrejmuirea bisericii. Totodată există posibilitatea extinderii proprietăţii
bisericii pentru construirea unei case parohiale pe această parcelă sudică.
Pe parcelele rezultate în urma destinării unei porţiuni pentru biserică şi preluarea
drumului prevăzut în ''PUZ Valea Ghinzii'', rezultă două loturi unde se păstrează prescripţiile
şi reglementările specifice locuinţelor.
Întocmit
arh. TAMAŞ MARCELA
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 19

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
REGLEMENTĂRI
I.S. Zona pentru instituţii publice şi servicii de interes gene ral
Cap. 1. Generalităţi - carac terul zonei
Funcţiunea dominantă: Instituţii publice şi servicii :
- construcţii de cult -
Funcţiunile complementare admise ale zonei sunt toate funcţiunile necesare bunei
desfăşurări a activităţilor funcţiunilor de bază, cu funcţiuni compatibile complementare :casă
parohială, aghiasmatar, anexe integrate în ambientul funcţiunii de bază, etc.
Cap. 2. - Utilizarea funcţională a terenurilor
Utilizări permise
Toate tipurile de construcţie şi amenajări specifice activităţilor de bază ale subzonei
funcţionale : casă parohială , aghiasmatar, anexe.
Utilizări permise cu condiţii
Toate tipurile de construcţii şi amenajări specifice activităţilor de bază, construcţii cu
funcţiuni complementare sau compatibile cu condiţia respectării prescripţiilor conţinute în
avizele organelor administraţiei publice specializate în cazul zonelor protejate naturale sau
construite, sau alte zone protejate instituite prin reglementările în vigoare ( zona de protecţie
a drumurilor publice, etc.).
Cap. 3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor
Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii
Orientarea faţă de punctele cardinale
- Condiţiile de orientare a construcţiilor de cult sunt date de specificul cultului
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 20

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Amplasarea faţă de drumurile publice
Construcţiile amplasate în zona drumului public, vor respecta distanţele minime
prevăzute de lege în conformitate cu caracterul drumului. În cazul de faţă pentru biserica s-a
specificat prin certificatul de urbanism o retragere de 20 m.
Amplasarea faţă de aliniament
Amplasarea construcţiilor noi se face de regulă cu respectarea configuraţiei
arhitecturale existente.
În cazul amplasării unui lăcaş de cult, acesta se va retrage de la aliniamentul existent
la frontul străzii respective destinat construcţiilor de locuit, având în vedere funcţiunea diferită
ce pot genera aglomerări de persoane. În spaţiul rezultat se vor amplasa parcări sau alei
pietonale. Prin această retragere la 25m faţă de strada Valea Ghinzii, construcţia nou
propusă , va primi importanţa funcţiunii de biserică.
Amplasarea în interiorul parcelei
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă se respectă:
a). distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale
parcelei, conform Codului Civil.
b). distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe
baza avizului unităţii teritoriale de pompieri.
În relaţie cu limitele laterale ale parcelei, construcţiile pot fi amplasate:
- la minimum 3 m distanţă de vecinătăţi având în vedere următoarele:
- respectarea condiţiilor generale de protecţie contra incendiilor, prin asigurarea
accesului vehiculelor sau formaţiilor mobile de pompieri, stabilite prin avizul unităţii teritoriale
de pompieri;
- asigurarea protecţiei contra zgomotului şi nocivităţilor, respectarea zonelor de
protecţie prin perdele de vegetaţie
- conservarea specificului ţesutului urban, având o anumită tipologie de
amplasare a construcţiilor, un regim izolat, pe frontul străzii studiat.
Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 21

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Accese carosabile
Autorizarea executării construcţiilro este permisă numai dacă există posibilitatea de
acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei.
Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia
mijloacelor de stingere a incendiilor.
În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor fără îndeplinirea
condiţiilor de mai sus cu avizul unităţii teritoriale de pompieri.
Numărul şi configuraţia acceselor se vor determina conform anexei nr. 4 la
Regulamentul general de urbanism.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de
construcţie eliberate de administratorul acestora. Rezolvarea acceselor carosabile pentru
toate categoriile de construcţii se va face în corelare cu organizarea circulaţiei majore, cu
organizarea parcajelor şi cu accesul pietonilor.
Pentru realizarea acceselor carosabile este necesară obţinerea autorizaţiei speciale
(de racordare) emisă de administratorul drumului public. Documentaţia se prezintă de
asemenea pentru avizare tuturor factorilor (deţinătorii de reţele) din zonă.
Instituţiile (clădirile) publice vor fi astfel proiectate şi realizate înc$t să
permită accesul şi circulaţia în interiorul acestora a persoanelor handicapate cu
respectarea prevederilor Normativului de Amenajare şi Adaptare a Clădirilor şi
Locurilor Publice la Cerinţele Persoanelor Handicapate – indicativ C 239 - 94
Accese pietonale
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai
dacă se asigură accesele pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei.
Accesele pietonale sunt căile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi:
trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia
persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare.
Se vor respecta prevederile Normativului de Amenajare şi Adaptare a
Clădirilor şi Locurilor Publice la Cerinţele Persoanelor Handicapate – indicativ C
239 - 94
Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 22

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Racordarea la reţelele tehnico - edilitare
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea
racordării de noi consumatori la reţelele existente de apă la instalaţiile de canalizare şi de
energie electrică.
Lucrările de racordare şi branşare la reţelele edilitare publice (apă, canalizare, gaze,
termice, energie electrică, telefonie) se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar şi
se execută în urma obţinerii avizului autorităţii administraţiei publice specializate.
Realizarea de reţele edilitare
Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se
realizează de către investitor sau beneficiar parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile
contractelor încheiate cu consiliul local.
Lucrările edilitare astfel realizate aparţin domeniului public şi se administrează potrivit
legii.
Indiferent de forma de finanţare şi de executare a reţelelor edilitare, realizarea
acestora se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995, privind calitatea în
construcţii, precum şi a normativelor tehnice referitoare la categoriile de lucrări specifice şi
numai după obţinerea de către investitor sau beneficiar a avizelor autorităţilor administraţiei
publice centrale de specialitate, serviciilor publice descentralizate din judeţ sau a regiilor de
specialitate subordonate consiliului local funcţie de importanţa lucrărilor şi de condiţiile de
realizare sub aspect juridic şi financiar.
Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construc ţiilor
Aspect ul exterior al construc ţiilor
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu
contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.
Autorizarea executării construcţiilor care prin conformare, volumetrie şi aspect
exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile generale
acceptate ale urbanismului şi arhitecturii este interzisă.
Procentul de ocupare a terenurilor (POT) şi coeficientul de utilizare a
terenurilor (CUT)
POT exprimă limita maximă de suprafaţă, permis să fie ocupată la sol cu construcţii.
Pentru subzona construcţiiei lăcaşului de cult procentul maxim de ocupare a terenului
va fi de 40%, iar coeficientul maxim de utilizare a terenului va fi 2,4, indicatori
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 23

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Înălţimea construcţiilor
Stabilirea înălţimii construcţiilor se poate face pe baza analizei situaţiilor distincte, în
corelare cu ceilalţi parametri care definesc condiţiile de construibilitate al terenurilor pe care
acestea vor fi amplasate, după cum urmează:
- protejarea şi punerea în valoare a mediului natural şi construit existent;
- respectarea regulilor de compoziţie arhitectural-urbanistică a zonei sau
ansamblului urban;
- asigurarea funcţionalităţii construcţiilor în concordanţă cu destinaţia lor
(programe de arhitectură);
- asigurarea compatibilităţii funcţionale a construcţiilor cu funcţiunea dominantă
din zonele în care sunt amplasate, prin analizarea impactului asupra sistemelor de circulaţie
şi staţionare şi asupra capacităţii reţelelor tehnico-edilitare din zonă;
- respectarea cerinţelor tehnice de asigurare a securităţii, stabilităţii şi siguranţei
în exploatare, în conformitate cu prevederile legii, pentru construcţia respectivă , cât şi pentru
construcţiile din zona învecinată.
Astfel sunt stabilite înălţimi a construcţiei nou propuse respectând condiţia de a nu
introduce restricţii pe parcelele învecinate.
Regimul de înălţime va fi cel specific unui lăcaş de cult, dar aplicând Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei care prevede ca distanţa
dintre clădiri să fie cel puţin o dată înălţimea celei mai înalte, rezultă pe limita laterală estică a
poligonului de implantare a construcţiei o înălţime de max. 5m (3m retragerea +2m
posibilitatea amplasării conform codului civil la locuinţe), iar pe limita laterală vestică, o
înălţime de 8m(3m retragerea +3m drumul +2m posibilitatea amplasării conform codului civil
la locuinţe).
Aspectul exterior al construcţiilor
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul la exterior nu
contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.
Autorizarea executării construcţiilor care prin conformare, volumetrie şi aspect
exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile generale
acceptate ale urbanismului şi arhitecturii este interzisă.
Aspectul exterior trebuie să fie în concordanţă cu funcţiunea construcţiei, să nu creeze
discrepanţe în aspectul desfăşurat al străzii, să se păstreze scara umană constituită deja pe
strada Valea Ghinzii.
Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri
Parcaje
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 24

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie necesită spaţii de parcare , se
emite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public.
Prin excepţie de la prevederile de mai sus, utilizarea domeniului public pentru spaţii de
parcare se stabileşte prin autorizaţia de construire eliberată de primarul municipiului Bistriţa,
conform legii.
Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţie şi de capacitatea
construcţiei, conform anexei nr.5 la Regulamentul general de urbanism.
Pentru un amplasament dat, destinaţia, configuraţia, dimensiunea şi capacitatea unei
construcţii noi în conformitate cu regulamentul de urbanism, pentru programul de lăcaşe de
cult sunt prevăzute minim 5 parcajele sau garajele necesare, amplasate în interiorul parcelei
pe care se realizează construcţia, corelat cu asigurarea acceselor carosabile şi pietonale.
Se vor respecta normele legale privind protecţia mediului natural şi construit împotriva
factorilor poluanţi generaţi de funcţionarea parcajelor şi garajelor.
Spaţii verzi
Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi
plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform anexei nr.6 la
Regulamentul general de urbanism astfel:
− pentru construcţii de cult vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi de
protecţie dimensionate în funcţie de amplasarea în localitate.
Amplasamentul bisericii este într-o zonă avantajată ambiental prin apropierea de pădure,
dar pentru protejarea vecinătăţilor prin perdele de protecţie şi pentru crearea unui cadru
ambiental specific unui astfel de program , se propune un indice minim de 25% de spaţiu
verde.
Împrejmuiri
Împrejmuirile pot fi opace necesare protecţiei împotriva intruziunilor, separarea unor
servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale, sau transparente, decorative sau gard viu.
În ambele cazuri, aspectul împrejmuirilor se va supune aceloraşi exigenţe ca şi în
cazul aspectului exterior al construcţiei.
Către aliniament, împrejmuirile vor fi de preferinţă transparente sau gard viu, excepţiile
putând fi determinate de funcţiunile clădirilor , sau de modul tradiţional de realizare a
împrejmuirilor în zona respectivă.
Către limitele laterale şi posterioare, împrejmuirile vor fi de preferinţă opace, cu o
înălţime minimă de 2 m, sau să păstreze aceleaşi caracteristici ca şi la cea din aliniament.
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 25

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
ZONA REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P+1, P+2
1. Generalităţi - caracterul zonei
Funcţiunea dominantă locuirea cu locuinţe individuale de tip URBAN cu regim de
înălţime P+1 sau P+2, ce sunt sau ce se vor realiza pe terenuri lotizate
Funcţiuni complementare: instituţii, servicii, comerţ. mica producţie.
2. Utilizare funcţională
Utilizări permise:
a) locuinţe individuale cu regim de înălţime P, P+1, P+2 şi anexe gospodăreşti
(exclusiv anexe gospodăreşti destinate creşterii animalelor şi păsărilor)
Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o
durată de minimum 1,1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit.
Distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei
mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.
Utilizări permise cu condiţii:
a) locuinţe colective cu regim maxim de înălţime P+2+M (P+3) şi pe
baza unui PUD aprobat conform prevederilor legale
b) construcţii administrative
c) construcţii comerciale
- unităţi de comerţ alimentar de folosinţă zilnică (ca funcţiune
complementară)
- unităţi de alimentaţie publică care vor avea înscrise în autorizaţia de
funcţionare condiţii care să asigure protecţia acustică a zonelor limitrofe. Funcţionarea
acestora va fi condiţionată de obţinerea autorizaţiei de mediu.
d) construcţii de cult
e) construcţii de cultură
f) construcţii de învăţământ
g) construcţii pentru sănătate
h) construcţii şi amenajări sportive de interes local
i) construcţii de turism
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 26

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
În afara funcţiunii dominante, celelalte funcţiuni sunt fie complementare şi, deci utile în
mod direct unei comunităţi restrânse cum este o zonă funcţională, fie compatibilă şi în acest
caz utilitatea lor nu este obligatorie să se restrângă la nivelul subzonei.
În cazul în care se solicită autorizarea construirii unui obiectiv cu o funcţiune
compatibilă zonei, dar a cărei utilitate depăşeşte necesităţile zonei funcţionale se va apela la
întocmirea şi aprobarea conform prevederilor legale a unui Plan Urbanistic de Detaliu, care
va trebui să analizeze toate implicaţiile amplasării obiectivului propus - respectarea însoririi
vecinătăţilor, încadrarea în capacitatea de echipare tehnico-edilitară etc.
Se admit funcţiuni compatibile sau complementare cu condiţia ca suprafaţa
acestora să nu depăşească 200 mp Adc şi să nu genereze transporturi grele
j) Unităţi de mică industrie şi de prestări servicii nepoluante şi care nu
generează un trafic important de persoane şi mărfuri.
În conformitate cu Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei:
a). Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea
riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii,
mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanţa
de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada unităţii şi
perimetrul locuinţei sau a altei funcţiuni protejate învecinate. Pentru unităţile susmenţionate
se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se
încadreze în normele din standardele în vigoare.
b). La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de
prestări servicii sau alte spaţii gospodăreşti - anexe ale locuinţelor (garaje, spălătorii,
uscătorii etc.) , cu condiţia ca acestea să nu constituie, prin funcţionarea lor, riscuri pentru
sănătatea populaţiei sau să nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile şi
mijloacele necesare pentru limitarea nocivităţilor, astfel ca acestea să se încadreze în
normele din standardele în vigoare.
Utilizări interzise
- locuinţe pe parcele care nu îndeplinesc condiţiile de construibilitate
- locuinţe colective în conformitate cu Hotărârea consiliului local
- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care generează un trafic
important de persoane şi mărfuri
- activităţi productive care prin activitatea lor produc zgomot, vibraţii sau
poluează apa, aerul, solul, care generează trafic intens sau care prezintă riscuri
tehnologice.
- unităţi zootehnice
- unităţi de transporturi
- staţii de epurare a apelor uzate şi a depozitelor controlate de deşeuri solide.
- depozite en gros
- depozite de materiale refolosibile
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 27

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe
inflamabile sau toxice
- lucrări de terasamente care pot afecta amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente sau pot provoca scurgerea apelor pe parcelele
vecine
3. Condiţii de amplasare, echipare şi conformare a construcţiilor
caracteristici ale parcelelor
Caracteristici ale parcelelor
Pentru a fi construibilă o parcelă pentru locuinţe, trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- să aibă o suprafaţă minimă de 150mp.
- să aibă un front la stradă minim de 6,0 m în cazul locuinţelor înşiruite, minim
9,0 m în cazul locuinţelor cuplate şi minim 12,0 m în cazul locuinţelor izolate.
- în cazul parcelelor de colţ situate la intersecţia a două străzi, lăţimea minimă a
frontului la strada principală trebuie să fie de 12,0m.
Condiţiile de mai sus se aplică atât parcelelor în forme geometrice regulate, cât şi
celor neregulate.
Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament
Faţă de aliniament definit ca linia de demarcaţie între terenurile aparţinând domeniului
public şi cele aparţinând domeniului privat, construcţiile vor fi amplasate, sau aliniate retras
de la aliniament, conform regimului de aliniere limitativ stabilit prin prezenta
documentaţie.
În acest caz, retragerea de la aliniament a construcţiilor poate fi un element de
particularizare, purtător de calitate, ceea ce presupune pentru noile construcţii acceptarea
amplasării pe aliniamente variabile, iar regimul de aliniere limitativ, va fi considerat ca
retragerea minimă faţă de aliniament.
Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei
Se vor respecta prevederile codului civil şi a Normelor de igienă privind mediul de
viaţă al populaţiei.
Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o
durată de minim 1, 1/2 ore zilnic la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanţa
între clădiri să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte pentru a
nu se umbri reciproc.
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 28

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Condiţii de acces şi drumuri
Caracteristicile acceselor şi drumurilor trebuie să corespundă normelor în vigoare,
privind proiectarea şi execuţia acestora, accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi de
protecţie civilă, circulaţiei persoanelor cu mobilitate redusă etc.
Parcajele şi garajele aferente oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului
drumului public , în interiorul incintei proprii.
Procentul de ocupare a terenurilor
P.O.T. exprimă limita maximă din suprafaţă permis să fie ocupată la sol cu construcţii,
menţionând o situaţie favorabilă sub aspectul spaţiilor libere şi plantate.
Locuinţe cu loturi individuale P.O.T propus = max 40%
Locuinţe cuplate sau înşiruite P.O.T. propus = max 35%
Pentru alte funcţiuni indicii POT şi CUT vor respecta valorile maxime din
Anexa nr. 2 la Regulamentul General de Urbanism.
Coeficientul de utilizare a terenurilor
C.U.T. este raportul dintre totalul ariei construite desfăşurate şi suprafaţa terenului
C.U.T propus = max 1,5
Înălţimea construcţiilor
Regimul de înălţime propus este cuprins între P şi P +1E +M, accidental
P + 2E în cazuri justificate de închiderea câmpului vizual cu un cap de perspectivă
necesitatea obţinerii unei dominante, etc. P+2E este regimul maxim de înălţime propus
pentru funcţiunea de locuire.
Condiţii de echipare edilitară
Orice construcţie nouă va trebui să fie racordată, cel puţin, la reţelele publice de
alimentare cu apă potabilă de canalizare a apelor uzate menajere şi energie electrică şi
va trebui să rezolve prin amenajarea spaţiilor existente problema colectării deşeurilor
menajere în containere sau pubele.
Aspectul exterior al construcţiilor
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 29

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
Fără a neglija caracterul general al zonelor şi armonizarea noilor construcţii cu
aspectul clădirilor învecinate, se va urmări în primul rând ridicarea aspectului arhitectural al
clădirilor şi a aspectului urbanistic în general.
Toate clădirile vor fi prevăzute cu acoperiş din materiale durabile.; se interzice
utilizarea azbocimentului şi a tablei zincate sau din aluminiu pentru acoperirea
clădirilor principale, garajelor sau anexelor.
Staţionarea autovehiculelor
Amplasarea construcţiilor noi, indiferent de funcţiunea pe care o va adăposti, va trebui
astfel realizată încât să fie rezolvată problema spaţiilor de parcare a autovehiculelor (proprii
sau a eventualilor musafiri şi clienţi) şi a garajelor necesare în spaţiul propriei incinte şi o
dată cu realizarea investiţiei de bază.
Spaţii libere şi spaţii plantate
Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă
Spaţiile neconstruite şi neocupate de accese trotuare de gardă şi grădina
cultivată vor fi înierbate şi plantate cu arbori.
Împrejmuiri
Gardurile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2,20 m şi vor avea o parte
transparentă din metal sau lemn dublată eventual de gard viu.
Întocmit
arh. TAMAŞ MARCELA
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 30

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116
ANEXE
S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 31