Morfo-Anatomie vegetala - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie

ï Œn organizarea conului vegetativ se distinge un complex tisular central (echivalentul
corpusului) i un ˛esut Ónvelitor (tunica) ce pot fi recunoscute Ónc„ din zona de
diferen˛iere. De asemenea persist„ un meristem rezidual Óntre complexul central
(corpusul) i tunic„
ï Œn zona de alungire corespunz„toare zonei de diferen˛iere, celulele embrionare
se alungesc i se diferen˛iaz„ gener‚nd diferite ˛esuturi. Œn acest stadiu de dezvoltare
se recunosc deja elementele precursoare ale ˛esuturilor conduc„toare. Ele se
formeaz„ din meristemul rezidual dintre corpul central i tunic„, care devine
procambiu Ón zona de alungire. Ini˛ial procambiul genereaz„ spre exterior primele
elemente de floem (protofloemul) i ceva mai t‚rziu, spre interior primele alemente de
xilem (protoxilemul). Corpul meristematic central (corpusul) se diferen˛iaz„ Óntr-un
˛esut parenchimatic ñ PăGXYD. Tunica evolueaz„ spre un parenchim cortical-scoar˛a
i spre epiderm„. Ea genereaz„ de asemenea primordiile foliare care se constituie
Ónc„ din zona inelului ini˛ial i Ón cea de alungire. Primordiile foliare apar la Ónceput ca
ni te excrescen˛e generate de o activitate meristematic„ mai intens„ Ón anumite
puncte ale inelului ini˛ial. Aceste primordii cresc i se diferen˛iaz„ acropetal cele de la
v‚rf fiind mai mici, iar cele de la baz„ mai mari acoperindu-le pe celelalte. Conul
vegetativ Ómpreun„ cu primordiile foliare constituie mugurele terminal. Œn zonele
climatice cu anotimpuri nefavorabile mugurele terminal r„m‚ne latent c‚teva luni,
protejat fiind de catafile, apoi porne te Ón vegeta˛ie alungind tulpina. Concomitent
tulpina manifest„ i o cre tere primar„ Ón grosime datorit„ procambiului. Tulpina se
Óngroa „ pe m„sur„ ce se distan˛eaz„ de apexul vegetativ de aceea v‚rful cap„t„ o
form„ conic„. La Monocotyledonatae diametrul viitor al tulpinii este determinat Ónc„
de la nivelul v‚rfului vegetativ.