Un esemplar neaparat abonati ale tramiterea tramiterea foilor de la ...

dicarea, invasiunea venirea
sidor la putere, etc., se va
dobendi, precum s'a dobêndit
Qiarul Paris al Boerescu, Condin
care servesce pe fie-care
diminéta lectorilor de
va de ajungerea la destinatiune
a ce s'a cuvenit , (din
fondul de 60,000 la
reclame prin presa contrarie
intereselor nóstre , la
téra, precum cumpèrarea consciintielor
ale spionilor ce a impuiat
in Bucurescl in , acel
4iar, ne d. Boerescu in Pressa de
Vineri, ar :
Romania este din dunarene ,
singura care a ajuns da un
de regim care se apropie de guvernele
nóstre occidentalt, dr acolo o factiune
cauta a semna
acusa pe compatrioth cari sunt la
putere la
Alogetorut
riele stréinului ,
drepturile de prin suprimarea ,
in fapt , a de intrunire
petitionare, taca!
Cum, domni
, prin conventiunea
comerciale Austria , fruntariele
pe pe
pe jidanismulut primindu'l
cumpere imobile cu desflintarea
tor legilor traditiunilor nóstre,
ca se faca austriaci
spre a putea
cumpere immobile in creati
ast-fel sute de mil pe
stramosesc , le scutirea de
cuartier cas de invagiune facéndu'i
dea comploteze cu armata
inimica, pe
dorésc caute
nemtindu-se ; uNind töte acestea
contra pretindeti ca
nodul cu care de
ca nu strige !
Reproducand dup Constitutionalul
liniele de sus, d. Boerescu merge
ce este adevrat din acest cu duicsia pön :
ticol este vinderea Orel la strini, osebire gräbit se
dactorelé trebuie s inscrie rangurile ale
probele piesele ce servich aduc ce
Nu de surda cu nimic consideratiune ne ströinatate cu
plecat prin strine ca pasiunile politice in cari
s visiteze pe retragerea de la acea liniprotesta
contra scit care póte retutor
actelor guvernulut Catargi-Boe- genera societatea asigura viitorul
rescu, esit nópte dintr'o bataie de
a consule, nu este o fac- De ce, d-le Boerescu, sciut
tiune. Ea se natiune. lucrezi pentru de nu
natiune a protestat patru ani teal, te , ca tinerimea stea
contra acestul fatal guvern care a domnit
o chipul Tinerirnea d-tale un esemplu
asemnarea , dintr'o serie de ce trebuia dai. abandone
din picior de la consule la liniscit laboriósa, ea a ridicat
vatsiel, trecênd prin prefectf, sub-pre- amorul de patria-acea pasiune
fectl, etc; cu o camera prin numirea cum o d-ta, -de la rangul de
reia a isbutit faca , pe altele sentiment latent platonic la
cele neomenöse , a timbruluf, calculul, setea de
prin care se gura celui putere existat nu exista
sérac autoritatilor, a monopo- tea ci numal d-v.
tutunulul, prin care se cul- cari la guvern
tura plante districte represintând nisce peralta
data prospere, a licentelor sóne numite de d-v. functionari derilor
spirtóse, prin care se pro- , , prin fictiuue , le dati
ductorul de consumatorul; cu cualificare de partit al al
o a doua in fine, din por- Orel la straini, al
tofoliul ministeriale , ca cea imprumuturilor nesocotite, al
printr'o serie de de tor umilirilor natiunel inaint.a
de la ministru la prin pro- folosul strainilor, al pude
func- terii legislative judiciare. Déca
tiuni , de scutiri , etc., unele implinite prin imaginatiune, d-ta, d-le Boerescu,
altele uitate, care a doua te-ai fi nu ministru bacelor
60,000 afectat la ronit , consideratiunile
serviciul spionilor tale asupra tinerimit, de sigur fi :
oficiosi , nu s'a insemnat de prin se glorifice tinerimea la viéta
votul altor mal neomenóse : de nu s'a desconcesiunea
liniel Predél-Ploesci Ad- partit a adaus amor de patrie.
jud-Ocna strinilor,, con- la tristele séle
ventiunea comerciala cu Austria, prin cum singur le numesce, baronicare
se préda jidanismu- tul redactor al Pressa, chiama atentiunea
cosmopolit, imprumutul Bleichröder, cea cu a spiritecare
ne la plata de ce nu luminate cari, dupe d-sa perd
am contractat cu nimeni. activitatea fortele lupte zadarnice,
care asemeni le la banchetul guvernarnental.
legI anti-nationall anti-economice nu Revenitf, d-sa, la viéta de munch
se pune revolta, ci soméza, domni de care avem necesitate
redactort al Constitutionalulut, a spori cu nor, capitalul moral
pune in consu- material al trel, déca voitt sinomorul
ci ea ceritate propasirea
nu póte suteri pumnalul ce ridicarea ce
sa-i In inima. La acest ospt la biletul de
domni do tare, tinerimea respunde d-lui Boerecamere
prin forta ce v'a dat bataia din scu : Merci ! Te cunóscem, !
picior a consule, cru- la alte concuiste.
tare, yaca söracului ca platiti dato-
DIN
Paris coperspectiva
ce
ea Francia. Chiar ordine de
nu putern nod, déca nu
ce diarele amice ministrului
tru , le Francais, fac , pentru
a petele bonapartiste. realitate,
ce importa ca d. Buffet , ministru
al Imperiului rdmas nu devotat
causel care a servit'o , déca este acum
sciut o favoriséza tot atat pe o
dd. de de Fourtou. Acest
este din orI-ce dubiu. Laudele pe cari
i presa bonapartista vorbese
destul de elocent pentru a face disor
ce
Printre sgomote cari strdbate
Francia, este despre care n'am voit
facem mentiune, ni se de neadevörat.
Se pentru a se putea
conduita d. Buffet, el a descoperit o mare
conspiratie care avea de scop
réstórne pe maresalul Mac-Mahon in
tal d'Aumale , in adastarea
comitelui de Chambord, care ar permis restauratiunea
monarchia constitutionale
folosul comiteluf de Paris. D. BuiTet
pa Republica sa cu
bonapartistii devenea la un óre-care
punct scuzata, pentru ea nu avea de scop
a esec intrigi abominabile.
Nu avem ca aceste
intrigi fost inventate numal spre a
rumpe uniunea stangelor pentru a
ca apropierea care se
nisti de o parte republicanif
violinte la care d. Plimsoll a facut
asiste Camera comunelor, pentru trebue
presinte scuze acestel adunarr , a
atins consideratiunea sa ,
proiectele de a caror votare se urmaresce
cu cel mai devotament, cari de
scop pue populatiunea a EnglitereI
la de
corabiT. Indignatiunea ce el a manifestat ,
cand, pentru
multi din colegil denunciati de ca
nisce miserabili orfanilor,
a avut un profund resunet multe
consciinte englezesc. Pe consideratiunile
d. Plimsoll a invocat consideratiuni
interesaii In cel mai
grad prosperitatea britanice ,
care a ca obtie un blam universale.
Chiar organele söle ,
unele o altele
reformarea reglementelor Camevederea
mai bune expeduirI a afacerilor.
Sub acest raport amportamentul d-lui
Plimsoll , facut moment de exaltatiune
facil de scuzat , va putea
bune resultate. Limbagiul violent va
merita , de , ,
va dinaintea
Presa italiana se ocupa de visita ce
ratul Wilhelm va face la
Germaniei Italia
nu va de cele din opt
ale lunel August. Déca la acésta epoca medicii
nu vor avea nimic de objectat, M. S. va
merge la Milan. din Florenta
plecarea german va la
3 viitor.
din Italia perdut
Fie-care proprielor séle inspiratiun.
Astfel pe cand episcopul d'Ischia, care nu anunciase
numirea sa a fost expul-
sat din palatul episcopal , acela de la Sessa
cerut directamente ministrulul justitia exei
a fost imediat acordat.
din Constantinopole
rescularea este serios
de catre care a trupe
Bosnia , Albania Herzegovina. Pe de
parte se din Ragusa guvernul
Austriac a gasit de cuviinta, vederea evenimentelor
se pregatesc confinele
Dalmatia, reformeze cordonul militar stabilit
d'a lungul fruntariei Otomane. Insurginarmati
campiele, porturile
ocupate de garnizonele
relatiuni cu Albanesil , Bosniacii crestini
cu Montenegrenil. Déca nu este
lita curAnd comprimaprin
forgia armelor, incendiul se va putea
aprinde mal tot acel colt al Balcanilor,
provoca pentru pacea oriintelui pericole pe cari
diplomatia va fi de a le conjura.
Se scie din esperienta din Cattaro
cele bune trupe ale Austriel nu
inlesnire pe
domesticibili muntenegreni, tot-dé-una
mati protegiati de inaccesibilil munti.
cause ale sunt destul de
cunoscute. Reinoirea sarcinelor cari apas rasa
a produs esplosiun ea. Opride
de catre proprietariI
de saracitir
avut de mal multe curagiul
scie bine decat orl-cine, costat-o
aceste !
Pentru guvernul otoman nu decat
un de a pacifica aceste provincil
slave, este de a le emancipa de sub
gimul de a le se administrede
ele singure, garantii
pentru plata a tribut, singurul
beneficid pe care Pórta de la
Trebue ca Austria ,
rea vecina directamente interesata , va face
pe divanul din Constantinopole ,
va angagia solicitudine
pentru aceste nenorocite provincil.
Dupe o din Ragusa , trupele
deja incgerate resultatul
primel nu prea a fost in avantagiul
celor
Se scie bugetul cheltuelelor ordinarie
ale care supus
delegatiunilor cisleithane la apropiata
reuniune , va notabile
de cheltueli. Cu foile oficiale din
Viena contestat cifra care
va suferi la Pestha mal cu o vie opositiune,
Gazeta acestea ,
cu energie creditele estraordinarie pentru
departamentul de resbel.
La Lisabona sa inaugurat acestea ,
entusiasmului general , monucomitelui
duce de Terceira.
PROGRAMA
PARTITULIJI NATIONALE-LIBERALE
Din :
A. Demetriu, proprietar.- S. Demetriu , prointreprinptor.-
Michail T. S be, proprietar.-
Ivan T. proprietar
- Christea Oprea, proprietar.- Dobre D. Halea,
proprietar comerciant.- Constantin Vaproprietar.-
Petrache Stänescu, proprietar.
- Istrati, proprietar industrias.proprietar.
- Stroe IlAdulescu,
proprietar industrias.- Gheorghe Gheorghiu,
proprietar.- Gheorghe Négu, proprietar.- Stoica
proprietar mdustrias.- Dumitru
Mihalcea, proprietar industrias. - Vasile
proprietar.- Petrache Dan, proprietar comer-