.... i

ANUL III.-No. 720
&BONA Ai ENTTYL :
In Capital : 1 an 30 let, 6 lunr 15 let, 3 lunt 8 ler.
In District. 1 an 36 ler, 6 lunt 18 ler, 3 luny 10 leT.
In Streluitate: 1 an 48 let, 6 lunr 24 ler, 3 lunr 12 ler.
e
Director : D. AUG. LAURIAN.
111111MIONIIM11.111,
Io BANI EXEMPLARUL *
. JUOI 18 OCTOBRE 1879.
ANIA
APAIR, '3=N- TO_A.TE: ZIEIE
1 B
Pentru Abonamente, Anunciuri al Reclame a se adressa:
In Romania: La administraliune,
In Francis:
Tipografia St. Mihalescu §i la correspondent,; ,jiarulur din jude4e. t
La Societe Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8,
In Anglia:
Paris. J.
La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency,
la Austria: 130-140 Fleet Street. London.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curter. Romine, Stud': rietschmarkt, 15, si
&Welt, I. Wollzeile 12, Wien.
la D-nu II.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anonceo..Ffpedition, .useraten , Pacht der Berliner Wespen, in
Hamburg.
AINTUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banI.
Reclame pe pagina Ill-a Lett
,
II-a . . 2 ,
&stole' nefrancate se refuse
.
Articolit nepublicay nu se ina
Pentru rubrica : Insertir si reclame -'-dactiunea
nu e responsabild. -
Prim-Redactor: STEP. C. MICRELEE3017.
. ,.- v:imeonl,a -
etsopinvenmer
-
...mamr.,:orcoarammommmo
STIR! TELEGRAFICE a combate cu succes pe adversari lor, tretilrj. la cliegtoriile mixte in contrazicere forme!. forma' «Vulturul literature ebraice, cu toate eg: zicea
din ziarele etriine.
buie sil mason. bine ideile -de
tier. se a- 'cilia din cele 18 prohibitiunI, ei cea care comer- «eh omul nu trebue sing reguleze faptele sale
Londra, 27 Octobre. - (Standard, edit din
1
dept el, organisatiunea i scopur tor. ; nil suspeusinnea preseriptiunelor alimentare gi
Client i Cushi, cil generalul Gough (pe credinta autoritgtfi, ella el are Mil pe fettle
a reaperdit
prin
Nu e fir& interes pentru Roma:o
luptA, mal multe
sl cr.- L, sabatice pentru militaril israelitt
mil' de Mongol!,
"ei net pe umerT, totug eraun rigid observeearl'
se ineereaserg sit inconjoare legged englei noasca - azI maI cu Rama - C mal Ce-am fgcut ed in Camera ca mandatar a tg- 'twit al legilor ,
r Lbinice !. . ca dasegliT Tal-
"
de la Shutargardan. ,
de aproape fondul ideilor, pe cari se in- ret mele? Nimic alta de ell am cetit preambumuduluT erat in ()cliff sa autoritgtI legate pe
In Cabul s'ad condamnat la moarte prin spantemeiaza organisatiunea. puterniculul popor i, lul decisiunelor doctrinale al mareluT Sanhedrin care el î aeeda pe IntAiul rind dupg profetY
zurgtoare chief oficiantl, earl' ad luat parte la a luI Iehova.
din care am tras chug co ascinte. '
eT form d
masacrul ambasadel engleze.
ilealal ce trebuia a se imita . spre a
Tat& importantul respuns :
. 1) Ce. institutiunile politice ei civile dintr' un se ajunge la perfeetiunea morel i religioasg.
1
Belgrad, 26 Octobre.-Ziarul germau 'Prase.
Stet, daca nu sunt ' acoperite de protectiunea Prescriptiunile lor, decisiunile lor, chiar cand
aunt*: Eel a sosit aid un curier bulgar a- Respuns la articolul Tratatul de Berlin , religionist mozaice, in consciinta lor, israelitil aunt preventive, nu pot sa fie neglijate de cat
viand instructiunT, sg ineheie o aliantg intre Ser-
i Talmudul»
i da ta le infrang, nu pgcatuese inaintea lui Dent; in casurile prevgdute in Talmud ohiar. Nimeei
bia ai Bulgaria sub protect natal Rusia. ,
Publicat in ziarul Vienez ',Ole Presse, din 14 Octobre 2) Cil numa Y. israelitil din Franta . gi Italia n'are dreptul de a
Az mitropolitul Mihail
se depgrta de la legile rabi- -
41' serbeazg inbileul 1879 No. 283.
sA5 ; atgt az' et
sunt obligati a se snpune decisiunilor mareluT
i erI se tinura serviciI dinice
emanate de la o autoritate religioasg care
vine ; comitetul slay din Mo.qsva a fost repre- D. Doctor Guedeman, inteun articol publi- Sanhedrin din Paris, in tonne ea ei tend dogme representg ea sit zic aea, natiunea israelitg
sentat prin de delegati.
cat in ziarul vienez, (Die Presse» No. 283, Ini-a 1 pur religioase.
.
.
(Bethdin) i confirmate prin anticipatiunea de
%net onoerea de a combate asertiunile din dis- Am gout aceasta eitatiune pentru &en Fre- santele scripting Maimonid chiar ne poves-
Berlin, 26 Octobre. - *tirea, ea doctoral princurial med. tinut in eedinte Adunare legislagier, alt autor luminat, am :fost cetite urinete*te eg spre a asoulta
eipeluI de Bismarck, Dr. Struck, a fost ehigmat
de preseriptiune Taltive
de la 26 Septembrie, numaI dupg etirile tetoarele :
,
.
grabnie la Barzin, continua a face mare sensemuduluI,
Kleist cu propria sa mana un !exemlegrafice
ce le-a avnt
tiune.
de la biuroul «Agentie . ."i ape% nu este, dogmaticese vorbind, un aplar din egrtile lui Moisi pe un vglgtuc de Ilk-
Ministrul cultelor Puttkamer, rldiesand in Essen Havas,.
del* cert pentru israelitiT din Algeria ea *i tie, si in ajunul aniversgra distrugera Toni-
un toest in numele inpgratului, zise 'Sat! din Daeg talmudistul med antagonist ar fi avut pentru teed din universal intreg, ea clgneil sunt pluluT, dinsul nu mince de cat paine i apa.
eliölnisehe Zeitung,» CAVA sil. moralg si a trebuit paeientu, sit citeasca intreg discursul met, apgrut datorl, in conviintg, sa se supung la toate le- dacg este sil modem Intel erne de nepotul
si feat inpAratul, ea sa pent educe un sa- peste cgte-va zile in «Monitorul Oficial,, No. 221 gile Statula, in care Icemen, intru cat acele
orificid popornluI
sgt, Maimonid 1§1' impute
set, renuntand la amicitia
cu amar faptul cg a
sunt convins ea refutarea sa ar fi fost ei. trial lee nu calcg
Rusid. Implanted o face aceasta cunosegndu-el
prescriptiunele esentiale a le re- locuit in contra decisiuniT talmudice in Egipet,
cteplin datoria sa. Astfel numal s'a incheiat ali- solid! ei mal anon.
ligiund lor,.
gederea in anal! tarä hind interdisg copiitor
ante cu Austria, ce de sigur og va dura multI Nu am pretentiunea, nia ambitiunea de a ri- Cred eg aceste litere negre pe 'Artie alba luI Israil.
anI i va Ifr; sustine pacea Europa.,
valiza in scinta talmudicg cu Rabinii din tara, sunt adevrurI ce nu ini se pot contesta, sad Ce fericitg ar fi fost Romania (Ina o prohi-
niel eu Gaonit din strAingtate. Putinele eunos-
--11111111,
dart ele nu sunt adevgruri, atuncea de ce Si7 bitiune de acgstg naturg s'ar fi ggsit *i pentru
Mute ce le am dobandit in materia aceesta, le nagogile din imperiul Austro-Ungar n'at exco- (lima in Talmud !...
Serviciul telegrafic al «Romani& libere." datorese autorilor israeli laminate i invetatt municat pe publicietil Michel Weill ei. Fregier and am cetit ei specia aceasta de contra-
- 26 Octobre. - main. -
In cousecintg refutarea ce se inceareg a-mT face in toomaI dupg cum Sinagogile din Montpellier zieere care esistg intre opiniunile atat de indrgs-
Paris 28 Octobre.--(Telegramg intarziata).- d. Doctor Guedemann, nu poate fi la adresa mea, ad fost excomunioat pe marele Maimonid indatg nete ale tiff Maimonnid la
'Journal des Débats, blameazg limbagiul ce a oi la adresa
adresa TalmuduluI
¡tent Rabin din Paris Michel cel a %but st span cap-o-d'opera ea 'More- ei
respectul set scrupulos pentru prescriptiunile
tinut, la Manchester, marchizul de Salisbury, Weill ei a d-lor Bedarride, Frégier, Salvador, Hanebouchim,, (Calguzul celor rgtaciff ?) tot diu aceastg carte, pe earl le
care a preconisat intelegerea dintre Austria si Graetz, Halphen,
credea emina-
kli altii. i daca am avut ne- Ne citind nicgerea o asemenea excomunieare mente prepriT spre a conduce
Germania, care tinde a milli Austria in paguba norociree de a fi green in asertiunile
pe can la eel mai
mele, in si (land, prin urmare, crezarea acestor netted, inalt grad de perfectiune moral i religioasg,
raselor creetine din Orient. Ziarul, cu aceastg tot casul snot greeit in bung. companie ea aceett m'am dus cu studiul med mal departe, ei in Cana zic, am mai cetit si
ocasie, face elogiul Romania ei Genie!, zicAnd, marl Rabinl
aceastg contra-zieere
i luminatI israelitt Mintea mea (Halfen,, secretarul consistoriuluI din Paris, vederata, ei apol mi-am recapitulat iu minte
intre altele, ell Romanif ad argtat in eel din ur- n'a inventat nimic in cestiunea israelitg, ei ro- care, in colectiunea sa de lee relative la isra- cuvintele din Adunarea freemen, cg Francezi!
mg resboid ealitatI reale militare earl alt pus ie lul de iscoditor de dogme talmudice nu mi l'am elite reproduce discursurile tinute in Camera n'at a se teme de Talmud,
mirare pe Europa pentru eg ele se desveliad pen- insueit.
fiind ell el in Franta
franceza cu ooasiunea discutiuna proiectulul de e o literg moartg.... cuvinte ce sunt in extenso
tea prima oarg (?).
0 data punctul acesta limpezit, 'ml va da voe lege relativ la salarisarea cultuluI israelit, am reproduse in discursul med din Camera legisla-
distinsul met contraziegtor, invtat Rabin din citit urmatoarele declaratiunI formate : "Decisitivg, o ! atune mi am zis :
Paris, 28 Octobre.-Ziarul 'Le Soleil, publica Viena, de a'l pane NO in fate cu (Mania meT
Spre a asimila pe
unile doctrinale ale Marele Sanhedrin ad fost Evreff din tall cu ne Romanif ei
darea de seam*, asupra tine): conversatiunl pe in edinte talmudieg sus-mentionatl. ping ce
a concilia
i pus invgtAingutul religios a Rabbinilor din Fran- legile lor cu legile noastre, trebue sí facem cea
care a atut'o corespondentul sgte d. Payramont, a*ertiunele invgtittorilor me I nu vor fi punt 61cia intr'o complete. armonie au eivilisatiunea ce at gout Francezi!,, ast
u treT oamenT det stat tlian din deesebite tre punt refutate de d. doctor Guedeman, pang
fel m'am pus de
'
ei cu legile franceze ; cg aceste deeisiunl doe- am studiat diversele
particle. ET s'ad pronuntat toff pentru o intele- atuncl on: area mg obligg de a mg tinea de scoala
legiuir, precum spre etrinale
ail fost condamnat doctrinele Talmud ului
gere intre terile latine i cele slave, ca singu- lor, *i a nu orede in scoala Gaonilor vienezt
semplu regulamentul din 30 Mait, 1806 ei or-
earl li erad contrarit.. Ca Franceziï n'at a se
rul mijloc de a contrabalanta Alianta austro- «Pentra numele tat D-zed» - se intreabg codonanta
Regalg din 1844, relativg la Cultul Is-
teme de Talmud.. eg aceasta carte n'are Ilia o raelit, uncle intre
germane.traziegtortel
med din capital.), Austria. - ce ad
altele am observat, oil de la
autoritate asupra israelitilor din Franta, etc. etc., punerea in aplicare a regulamentuluT citat, un
(Haves). " avut i (se are a face in rlotnituia Talmudul, cm Ce am dedus din toate aceste discursuri? rabin dacg ar fi
emaneiparee politica ei socialtt a Evreilor ?,
remas in Franta, fart sg fi
Vrtaid, merged, am conehis :
fost intrebuintat, i tone! ar fi
A se vedea +thistle scirt pe pagina
Aceastg intrebare mi-am fost pus'o ei ell ina-
voit sä-el con-
Ca Talmudul este o carte care ne Hind de ainte
de a urea ea deputat treptile tribune leserve
domiciliul in Francia sad in regatul Ita-
-
proape studiatA, este foarte pernicioasg. In conlia, el era dator, s adere,
gislative, si respunsul ram ggsit in opera ma-
prin o declaratiune
vingerea aceasta m'a intgrit ei un alt israelit formal la decisiunile
Bucuresci, 17 Octombre. reluI rabin din Paris, Michel A. Weill, in-
MareluI Sanhedrin (art.
luminat, d. Bedarride. Iata ce am eitit in acest 26)...
titulatg "Judaismul, Doginele ei misiunea sa autore:
Am anuntat deja cititorilor nostri Ca in art.
pune- partea II, cltevelatiune», pag. 450, editiunea din
54 dim Ordonanta de la 1844 se
'Este de observat, ea Talmudul este o solace
rea sub presa a importantelor zice :
lucrärf ale 1868 : 'In fine, - zice Morenul-harab (Rabin- tiune de opiniuni a o multime de rabini, ei. in
d-luf Mimosa, atingtoare de grava cesti-
isTia o adunare deliberanta
maistru) parizian - nimenI nu este care sa
nu se va putea
care Ora se va putea gasi o adunare de oaune
israelita, a care romaneasa solutiune
forma, niel o decisiune doctrinalg:sad
nu ecie ca sub imperiul ideilor de asimilare
dogmatical
ment dintre earl uniT sg nu bath campiI?...
tara o datoresce, in primul rand, deputatilor
nu se va paten publica
ei de conciliare a lege israelite cu legea tare,
sail deveni 'materie
de
.
«Trebue, doe!, aa acceptim ceea ce este bun
demni, ' hotärä i prev6;ltorf al patrioticel se intruni Sinodul sad Sanhedrinul din 1807 ?
invgtgmant, fire de o autorisare espresg din par-
in Talmud, si sa nu atribuim ceea ce poate fi
opositiunI ce se ridicase, in stunt parlamentea
guvernuluY; .
Pentru de a nu lasa in aceastg privinta umbra
..... ca nici un ministru al
WI de cat aberratiunel egtor-va spirite.
tulul roman.
until data, Sanhedrinul avu grija de a formula
cultulut israelit nu poate da vre-o instructiune
"Nu putem &eel combate religiunea mozaica
Azi, ni se ()fell placuta ocasiune de a in- aceste idel in preambulul
sad esplicatiune de lege, care sa
declaratiunilor sale.
nu fie conform!
cu luerurile puerile, erouate sail contraril mopartäsi
publiculuf respunsul d-luf Märzescu la s'i dart), - zice acest oelebru Sobor israelit -
decisiunilor MareluI Sanhedrin sad decisiunilor
rale cele! sangtoase, ce compilatiunea Talmu-
asertiunile nefundate ale rabinuluf Guedeman, in virtutea dreptuluI ce ni'l conferg usurile
adungrilor Sinodale ulteriormente autorisate
*i
de
did. coutine. Talmudul este o opera umang, e-
publicata in ziarul "Die Presse din 14 Oc-
guvernul frances (art. 56).,
le gile noastre sacre, *i care determing ca in Adu- Ora din mginile unor oamenT cad eeriest
tobre, pe and se discuta la noI
inteun
acestä ar- 1 narea doctorilor secol ulul regale esentialmente
Studiul acesta Pam flout din urg, &Are Evrel
secol putiu luminat sub imperiul unor funeste
Otoare cestiune.
sad ea o manoperg vicleang, dupg
facultatea de a statue, dupa urgenta casurilor,
cum cu stela
impresiunT; nu este, deci, de mirare, data aceastg
Respunsul acesta, fiind basat pe canon* noI vom precede in scopul de a prescrie ca o-
indrá.enealg, umbra' a da sg, se inteleaga in strei-
t
uc rare poarta pccetea origiva sale.
adinci a judaismuluf talmudic, iar nu pe
nátate Motional Guedemann prin
bligatiune religioasg, supuuerea la legile Sta- articolul din
«Ca in ochif unor rabinI a rationa asupra
simple frase de efect,-nol ne gräbim a-i da
ziarul sus mentionat?
' tulul, in materie eivilg *i politica. haunt! I Talmudului sat a distruge religiunea mozaicA
loc in primele coloane ale Romaniel libere"
Graba si precipitarea
' de a constuta - continua marele Rabin Weill - era a face unul gi melee Irene
ce a pus Gaonul vie-
I
etc. etc. etc.,
§i suntem convinsf cil cititoril '1 vor ceti
nez se combat
ea in virtutea acesteI pater! Constituante, a card
etirile laconice ale AgentieT Ha-
Ne incetat cu eugetarea pironitg la
cu mutt interes.
aceste
beneficit se inning de Sanhedrin, aunt a deves,
mg intgreate in convingerea, el am pus de-
t mgrturisirI ale advocatuluT CurtiT Apelative din
Ateul Arouet, in lupta sa cu jesuitif, tigetul
pe rang, i dea 'mI
cretat nu numai disposi civile, dar a mers '
va perinite talmudis-
Montpellier, am mal luat si alti autorT,
n ea tot d'auna pe masa o biblia, intre
I
pe care
tul med antagonist de
pang a pronunta decisinnI, care ating partite carl ei
a 'I spune, el intr'o ma-
pe d. Graf (Les Juifs d'Espagne) in
o consulta adesea, zicnd, ca aceia cad vor
teri e atgt de delicate,
vi'l ale re ligiuneT, rv cum sunt declararea relao
mat mare reservg era
' care am citit , cg "chiar marele Maimonid de rigoare din partea sa, tocmal pentru cg, ou
4
.
Imosamsommie_16
.... i

)
'
-ao . ,TUSTASIM..4X3
"
7-
-
r/likti 01
ROMANIA LTBERA
41PS
. .. . OeT .o-.1II. JURA
.
.. ,..._;-,----------------, .....:
---7,77------------_:,..7-4._ ---,....-7. _,-- -....... -- ---.....-._
141dGEWIRK:r2.1111113.. I'L
autoritatea sa, Inked condeiul in mana, juea
fatá cu mine role!, ea s m ser .-ese eu es eresiunea
consaeratil de Talimid Chaoham, edict)
de Ana:intelept care mane Talmudul did nee
in scoartá !!
Diu cele ee preoed, Moreuul vieues se va eon-
Tinge, c diseursul met u'a ;avut de s..op de a
inIttura sat escamota presoriptiunile tratatuluI
de Berlin iu aceea oe coneerue revisuirea art. 7
din Constitutiunea !wastrel. Oil eine 41 va citi
eu ateutiune va vedea, c dull cousimt a invite
la Ospiitul cel mare al cetetenia romitue pe
Copilot lui Iacob, sunt inst in tot dreptul de a
'I pune peleartea de invitare "cravatt alba,
frao negro, ei manuel' albe sunt de dore.»
ei1 prin urmare, pereiuniI i glietanile (taitzith)
de la anteriele ce le poarta astral, neputtnd
Romtnia a le considera ea niete preseriptiunI
date de D-zet lut Moisi chiar, i Melanins, de
acesta WI Israel in aeeleeeí forme ou earl se
indeplineso ast`azI, dänsa este in tot dreptul de
a le suprima, eu toate et Austria n'a fteut'o
prooedat cu oohisi cam inchieI iii emanciparea
israelitilor
Aceste esplioatiunl date, ,rai-utl permite acum
de a intreba : oe devine deolarea doctoruluI
Guedeman, care ou o traatturt de condeit ne
firma era Sanhedriuul din Franta (a fost departe
de a subordona Talmudul.. legilor Francezee ?
Citatiunile aci Route mi probeaz t. ele oare pilatii
la evidenta eroaeea in care a picat savantul talnudist
din capitals imperiulal Austro-ungar ?
Damara A. S. IL va asista la un banchet ce reapondentt diu nu sunt de foe Ellie- astáz. sá se fi luat vre-o misitrapentru aceasta.
. '
-
oraeul iu onetime. ilustrulni Oaspete, la care titoare. Prise, sistemul Enfield ei Snider, stint In adevtr, Facultatea de Medioin5, cum este
(FA
vor lua parte cina-zea invitae1.
intaeluse ia tare, in limner mare i vndute pe a5tä-z7 organisat nu poate procure o instrue.
yreturi de mid.
tiune completa predict si teoretict, din care
a *
Arendaeil earl stint in stare ei earl' voese calisil tines' aunt a se duce in urniá
Adam et d. N. Saegin, absolvent al faeulatO
Coolly i contractele incheiate eu proprietaril lori ei in smtr inmte
1
de etiinte, seetia eisico-metrmalica, a incept a
face un curs gratuit
sunt ameniutati pe fatá §i sistematic. (Rory de Deal vom examine, Domnule Ministru, cause
rio fisiet ei chiming. la
la munte,, mild din eel' agitatori, face insufficientei instructiunI medicate din ta'rä', in
..
KW& societatil, pentru invilf turn poporuluT ro-
o propaganda 'din cele maT priu ti- comparatiune ell amen din ttrile strnne, o vom
man.
z'.eibe ea a emslosR nutul Mayo. proprietar descrie in urmátorul gäsi, nu in satiate plofetoElor actual?, ci in lip.
Suntem veseh, cif tiuerimea noastra este in-
chip, intr'o scrisoare ettre «Times », propaganda sa unui personal invèlator complet. Pe &Arid
sufletita de simtiminte atilt de frumoase pentru
ti - 8 .11 - 'I a materiile medicate neapárat trebuincioase instrue.
cestui euragios irhades : on-t1 n..1 taITIal sl.
culture ei iustructia poporolul. , \le
'Dup.) etelerea nopte1,`Rory, insotit alti trei tiuneI until medic se socotese in 'num4r de 25,
e
oamenl, eereeteazá pe rZind toate oasele din sat din care, uncle nici nu se pot preda in en sin-
Spre a fi conseointe prine:pillor ee a sustinut,
d N. Voinov
si bate la mile
indreaptt spre gur an, nurnárul actual al profesorilor este abie
. ..
si-a dat demisiunea din Se _fata
arendaeulni nn pistol ei I admonieazg. sil de 12, eel ce face, ea multe din acele materil ad
net, indatt dupe' citirea mesagiuluT, priu care
nu'ei plitteaeet arenda, deed' nu i se va face de rámile eecuuoseute elevilor i mai cu sear..ä. ea
se deolart sehimbata misiunea camerilor de reel-
proprietar reductionea de 25.1a, slat ; in cas eon- unul ei acelae profesor se fie silit a preda mai
suite i indatii:ce s'a'presietat proiectul cu lista,
eelor 888 Evrel.
trar, Rory va
,'
mat rereeta inert o data ei7a- multe materil de odatá. nib
neubiecreqauk,
tune)" ei va merge mai rq.' Toate asset" de pe fib Mijleacele budgeare ne permitend a crea a-
Partarea . on. representant de Putea, este
proprietiltileleveoine ail feste-visitate zilele acestrace catedre titulare, c ate stint ei ruateriele de
denine, i laudabilt. fir n
, 113 air 1%.8 - &nelson predat, s'a admis astta in toate Facultátile Eli-
,
tea de. catre ;west orm» , t 1.1
' Ne intrebam insä. - en «Bindle public, - J .Farraufore la (la cant bl li s'a aprins le repel, instituirea corpulul de agregatT, care are
;.§i a
n
MA; 97. I
dada, demisiuneet d-sale va avea nu resultat efi ' venial lor §urile si pttulele le becate, peutrn un scop indoit :
tin'e ludd)
f:1 L rf m eace. In Senat d-sa era unul diii caraeterile ha-
31
ell at plátit proprietarilor tor banii de arena, a) A complete invuttneántul medical prin pre.
depeudinte, eu adev4aate prinoipil liberate ei de- - . ireqem 1113f161101011 slat i darea unor materil, pe cari profesori tituhri nu
, matratice,Nust: :lute de un -,talent reennosaut. SA nu gindim, et", arendasii irlandesi sunt pot sat n'eI tinapul a le Freda ei in cas de aba-
Credem dar anal. bine, ea O. Voinov st reia ceea ce sunt la noi o a doua i cea seal
b) a servi ea o pepiniert din -
c
i
fotoliul ce a r partsit in Senat el, as ab mat mare plaga pe bietul .popor. Arendasl care se vor lua profesora. titular in cas de vacant'.
,
4 rI ie aprirlil nib lilileariei. lerene AD. (E ;
*
sunt totl iralendesil legati cu proprietaril lor .A.cest mijloo li crodem, Domnule Ministro,
Directoruol masted,. de istoric naturalt prin un fel de invceb a/ri.cdfr, ca i
',din
era- singurul de ajuns, pentru a complete i1Ivka-
BncureetT, d. Gre Steftneseu, a flout unIraport nil nostril' ; miscarea actuala actuala. din lrlanda nu m4ntul nostril medical, pertru a r:dica ' presti-
dare d. ministru al publice, este prin urmare o agitatiune a unor arengiul Faoulte0, prin productiunea culler media
in
Me oprese de teama ea !tepees., de fata, privinta deseoperire despre care am vordasl, ci a poporului intreg, atlator intr'o situa- cu ounoetinte complete ei in fine a awe j o
degenereze inteo adevOratt polemiet; i deo', rog
-I
bit sunt oáte-va saptamanT, - ce s'a limit'. in tiune , atat de falsa, nedreaptä i nenorocitä. emulatiune iii eorpul medicafjolutn, de care el -
pe Gaonul vienez st, punt de aeord pe bunt i
matca rîuluT Cálnaii, din judetul Bue.ére
este din llenorocire lipsit ast4z1. Din aceste
' ii efili4 4.1(1116' :143ffirjil t9liCiale1149
adevtratiI mettle? Sehleiden i V unsche pe
"I Sb 9711
n CititoriT noetriI iT vor aduce aminte, ca .111.1 1.tneN,0' lueenid .8 i 9b inve 43-91 99
de vcdere pleoand, suntem conving, "ne nule
care mi'I opune spre probe
matea acelui 'rid
se deseopeeise ce parte :din sehe-
fensiv al Talmudului, sin punt, o repet, de aeord
(last
Ministru, cra yeti' admite ea ei no infian area
letul maul elefaute. 1118197h10 11.441 4.9;..., ..pq , Jainiyo,ajoB no" ipleii¡jura,,E;)
corpului. de agregatT. ei9fM111, iFIV't Ulf
cu Michel A. Weill, Belarride i cu decisiu-
'
' Dtheoperirea hind ge
nile doctrinale a le marelui Sauhedriu din Franta
importantá, vom
iii sedinta de la 24 Octobre a delegati-
I
'
i In dea' ce privesee determivarea num4ruleI a-
' '
etuta a publioa raportul
carele este eel maI de seeing Sinod de la Seha-
StdAnesc. tor turco red', pentru recta-lc:area granitegregatilor,
amati in mare parte depinde de mij-
,
e I; 8,.....
,.,, , 40 AD.
mai ei de la Hillel, i care Siena in adevár
-{
'''I lor, satÍ inceput in sfarsit desbaterile ,. de
loacele pecuniare, de earI atl pntea dispune. N'ar
, -
ie. '11 ., principiti. Atat representautii Tumid fcat
si
incepe none erä de regererare a neamuluI luT
trebuI insá st se peardI 'din vedere, pentru ca
six,iiii
a R910 ,i. a, Greciei aü infatisat ate un memorin, §i
DIN AFARA
aceastrá iustitutiune Sil dea fruote solide, a se
Isra 1.
.1
,aeatienoo ie 1 i a 4not f . 'fat intrat apoi imediat in discutarea . lui.
Tennintnd oer iertare more uului Guedeman
lua in eonsideratinne diferitele sentinel, din earl'
;1
" 813 88*fluid .111116'03h lain :111L elo- 11061) - Caracteristic pntru cur sul desbaterilor §
deed fruit st fit Talimid Chacham, volt lua
se conipune seiinta medicalt, consideratiune, pe
r/9 lqicarea agyarLi, in irlanda. 6 chipul in care se vor ispravi. este cuprin-
libertatea de el amiuti preceptul talmudic :
care cata sit se baseze ei alegelerea sat numirea
n . ,Tiolirs,
(Nu judeca pe nimen1 mal Delete de a te Asa vor pdti mai curdnd sah mai tärziti sul acestor Memoriul turcesc conagregatilor
'""" °LI 61 lu r
pune in local sa, ei la aceea ce auzit toate statele, uncle poporul este ' testa justeta liniei de granita, prevedutalde
ei
sal
Aceste setiun l. sunt in numár de 6, coprinzánd
n'aI vaut eu min?, nu te pune stirespunzi nicI vegeteze san sil park in miserie, cum o
de Berlin precum si obligativita-
br
4 .1
urnatoarele sciinte : -91(10304) 8 ilac,
.4
o
patesce astral Anglia. Pdmenturile cele
tea hotärarei aceswia. Delegatil greet din-
data !, nia-
90
noase ale Irlandiel an tost impartite potrivl negresit pentru-ca sa aiba de
SECTIUNEA I.
5 el ten) e(r 4J84904 ÍXÎb Jor
r, tvi
h'uTuot*
.., ., . ,
(ord-:
G. Mairaeseu
Enamel, 16 Octobre 1879
i s'a lasat facultatea.. de a lucra unde se mat lase cer in memoriul lor
Sciinkle medicale. 441
n.
'
- E
iar,ipe'terult.ii
inJajj
pentru acest s'oin de 'Wien. iiei osanditi o linie de granita, care trece i. peste lie
1). Pathologia generaill.
. ,- oLaof
411.`,1-.. 4 914°
- )I)
nu an scapat insa nici cu atata de esploa- nia congresului de Berlin.
Nliq 2).
1 ¡ t
rajno :1 ,r9,3 1 ,.1 f June lustre Joe
r o
;4igs'anep
.1
"9341
CRONICA ZILEI
tarea marilor proprietari. Acestia nu
infritisarea acestor memora, dele-
3). Clinica lobeiri
Mediinetaäelrh,5.
iJ
,
WU Ili is,
in so- Dupit
cotealä de vremurile grele, de recoltele tigatii s'ati despärtit, angajindu-se a studia '4)4 .1le6514). Medicine Infantilt.
1915 ni iaa t§rii aM
Alai. eel, 15 Octobre, la 3 ore d. a.- spnne caboose, ei cer
reciproc fie-care memorin si a.se reintruni
'it'
Ca beneticiile mosiilor lor
'telegram d-luT Cogálniceanu, adresatt primula sa fie tot cele din timpii de aur.
apol, pentru a'si face &care parte propa-
6). Dermatologia. riiodese
941 '""" inth,seb Ki aq &wine
.
.., . 6
ministru - A. S. R. Domnul a pus piciorul pe Irlandesil nu mat' voese sit sufere insä nerile de' modificare. loiortog glob.°
SECTIUNEA IL
e
ptmántul Dobrogei.
vie
kddR31 ltigyai .00,idoisteirtoe .fiera lueniJaib
Sciinkle chrurgiCate. ''cabg
aceasta stare de Incruri. impärtasit I 1
# i,,,fieogii.-HeniC/07171-ta, rib es Liz, ; v iLdiq I). Pathologia Externit ,shaq
Tutees e in serbetoare. '4744
unul din numerii trecutl, cd 'agitatiunea
se
- a I
'
ennipia./9-t 2). keen Chi ee rgieajk
43 3 Primarul a presintat A. S. R. päine ei sere; urmeazd, de la 00 colt al tend la altul § Adresa corpultif medical din Bucuresti '000:14311031 3). Medicine Operatorie. wisa
'11 Domnitorul a zis aceste euvinte : -- cil Trland, sit. Did odatd nu s'an ardtat mai .; care miniEtrul. publice.
4). Obstretirca.
' a
loitarda ir,
Jitleacyb ji Inezuco relJ
'Void iubi Dobrogea cum iubesc Romania, hotardti a cere dreptate si a si-o face in-
i sh llil
(din care ea face acum parte ; ambitiunea Mea, and nu li se va da. Din urmätoarele
porno ie Ministru, no leneen I ele4ni o 5). Ophtalmologia. ba's
sill,
, iojinct,i, ¡Awe obale .,1.7.1 ,fmnie ,3 6). Sy philieg rat..
,
911794 841:ti
(staruintele Mele, vor fi de a da acestel tart des- relatiuni mat' reunite, gasim ; in ziarele hi maI multe rand ur7 corpol medieal din Bu-
SECTIUNEA, ill. Dercirn
voltarea moral i niaterialt, la care 4i elt, drept strine, vom vedea, cit luerurile de atund clammy a eerut, fie prin 'eetitivaI adresate Maitre '
, ie , - I , ; 4,... ,
j G111,1 ,11.
(admirabil e. sa positinnea>
in coace nu numal el nu s'ati alinat de loc, predeeesoril Dom nia-voistre fie prin publicatiuni,
Sciinkle anatomo-physiologice.
idi
teavelij
In momentul acesta A. S. R. primesee auto- dar s'an apropiat si mai tare de o crisä. 'academe,: esin-eiltor inform,/ in invgtám4ntul
1). Anatomia.
(17;
.
, orate Ma ,44114; a ),,;1 '
Hittite publice.
tirile despre miparea din Irlando, zice o col'ilded119)07
east, de Medicint, fárá inst ea plant
- 2). Physiologia.
eietral 4 ni luitieopub es
o ouna sa
Ne
-1_1 t
. i
naote .. __ILL.._-_,,e141._ J i
. -
lei dB h I (+ IF: i..1iII iitt0 BJettjui: it9'191411iir : - , ( .1 :,. .wri.O.,
FOITA ROMANIEI MERE"
- Istm ia pedogogiet -
small eopoare de eulturri antieitate, adieä din orbis pietas etc. a luT. Metoda ecolar t. a
din,
in J. ie IsniuM1 i a . et hi .-
- 17 Octobre 1879 -- No. 12 Cls. III ((Inert na I), 2 ore. - Elevii stint i- la Romani, red li la Indel (Pytagorae ei ecoala ducelui Ernest eel pios. i5coalele pietistauluI.
11 b. ai
ea, Socrate ei sistemul 411 de inváttm6nt. Pla- Spencer ei Franke (dupt, C. Richter)
' '
nitiatT in cea maI eeentialá parte a 9
90IN
istoriel e-
oct ioIt0jJ !Oeb .1/. ia ITTA
san-u-Di-u- ducatiunei i instructiunel; li se era» caractetome §i, Aristotele i diferitele lor Quin- ln semestrul de iarna. Contra. pietismulut
11'
rele btrbatilor celor mal ai timpuritill. ei practice luI de edneatiune. Moise 0i Aparitiunea cultiväri ratiunel. Zeistil aught, li-
o
TOIL1 .841110t
lor eelor InaI agitate, pool. amelioratiunile profe0). Isus Cristos principiile educat'bei riT engetttorI francea i 4 10 ie
inovatoriI germani
cele: maI bine de pe terenul ecoatei uea creetiao, pedagogiea apostolilor. ' Primele
..eme. Cu deosebire se va vorbi asupra luI Rousseau
..,i, %..t
PR PRIER populare. Pentru completarea i dustrarea ecoale ereetine : ecoalele eatehetilor in Alexan-
-.
si «Emil, al la (dupe, C. Richter ei Grosse).
DE
cestor dada, re se vor intrebuinta etrtile prindria ei priuc3ipiiie pedagogiee a celor mai in- FilautropietiT : Basedow, , Campe, Salzman gi de
b
ellearei ;011;41110
ert:
1. MA NLI
eipale ale literaturI pedagogice, eu deosebire din semnatI W'irintY bisericeeti, ou deosebire a lei Rochow. Friderie eel Mare ei Iulin Hecker.
"fa
T-1 7,orlqee 114.s
epoca reformatiuneI. Partile de eitit stint Chrisostom ei Augustin. ComunicatiunI din se- Principia regulativa §i r regulamentul general po-
. i
lol;noielosh
i ,. e, ; -
- Urmare -
astfel alese, ea sit se poata educe in legaturt cu e erile luT Augustin asupra instillation.' lumplor. Timpul runnel nationale. Aparitiunea lUT
10filfitlilbil
o desbatere oare care asupra una part?, edict: tilor. Naeterea ecoalelor
biseriacetI
,
Pestalozzi.,) Estr se din sorierile luT. Influents
.
' ' -ea.. et 1,,rtesyne
.Pedagogiea. I.
cestiunl pedagogioe. Pertractarea se face agile!, etc. Institutiunile eeolare pe timpul hi .. Carol
, tiff asupra ecoaleI populare germane, in special
, lt" t I
is] r 1,1(140,1 ( 1
ea seminaristiI s poatt pricepe usor ei de sine,
eel mare. Cruciatele §i incepotql noel"?' asupra ecoala prusiene. Fichte. Schleiermacher.
' I., Insitutele, ce prepará -, elevii o pentru seminar,
Eland o luerare natl. asupra acelei oes- keen?. Stiugerea eavalerismului ei infiintarea lohn, Dinter, de lurk, Harnisch, Diesterweg.
ail inseroinarea de a ingriji, ea toate
tiunI.
de ecoale de burgezT. eolariT eranti, ea mean- Frael i grtdinile de octal. Consideratiuni a-
,.1 srt se predea iu mod pedagogic. Aceasta este o
la - , 1 nee,,aei ii.flacee %lee- al
De uu deosebit interes este citirea isvoater Thomas Platter. de refersupra
unor , ecolare. b lba
datorie pe care seminarul nostril si-o indeplirelor.
Dia acest motile biblioteca seminaroliff
matiune. Luther si pedagogia sa. Comunioati-
si neee eu prises. - In prima Mast se preda pe-
sta la dispositiuuea tuturor elevilor. Despre coant generate din srierile tiff ei in specie din Elevii de eoncluckoare scrierile : istoria
dagogia jeering, ,- in cls. II podagogia iteoretict
priesul Mentor 'esie este neccsar si se dea un rfe- scrisorile luT catre consilierY. Naeterea ecoalelor pedagogia de Sorn, ei opul luT Schumann. Diu
I
ei in , cis. IlL pedagogia emoting. - Iutreaga "
,1 .1.
rat in seris direetorulni, dar in tot fie- populare i desvoltarea lor istoriet. Replete bibliotect se pun la oispositie operile colt marT
..f
instructiunea pedagogic:A are in vedere scoala po-
..
care al, dea p data pe laura, un referat oral.
eeolare depe timpul reformatiunei. Trotzendort ale lull C. Schmidt, F. Ricumer, precum i en-
.
,
i
poruluI. S lueetta programa maul studit i sit el nx a Tg aitiII Lrsa L6sclike). Deeaderta ecoalelor popnlare oiclopedia luT Schmidt. Pentru studiul riel
: t ""
n5 o f sp uuem pe larg. Acest stadia st fie pedago- On Procedarea prediirei istoriei pedagogic) ' dupe' de 30 de Mali' Cel mai nobil scoalelor prusiene se recomandä operile cele so-
re gia sa, eel mat important studit dietetic ecoala 't ',151,-al e : r'fill 9.1" raoter de martir al rkboiula de 30 de ant' lide ale luI Schumann ei Keller.
1 :7
M1naa.03
norm aid.
In semestrul de vara: Educetiunea la tele :n tI 1 Amos Comenius. Ten pri Ateirl din didactica magna,
,W
1,.. '
'
.
- 1
'

.i
I( OPS ig i 3
ie.
088,1 3110803HO
=
- - -
ROMANIA LIBERA
-
1 3). Histologic.
:11 '
5) Concursurile - . s
1.1
,
1,K 3
se vor tine dupl, un au de la
4). Anatomia Pathologitá
acest folos este in acelas timp medic
sa fie numit archiepisvp-primat al SerbieT.
a publicarea pr(girameior speciale,
pentru or'i-cine, el e posItiv si sigur, cum e si- Belgrad, 20 Octobre. - In bugetul UngarieT
;"401rj E !lasso) "14nil
SECTIUNEA IV.
6) La cas rind nu se va presenta la concurs de gur c. doug en dou fac patru.
pe anul 1880 e un defieit de 18 milioane de
,
i
Sciintele Physico- Crim ice..
cat un singur candidat, coucursul se va amáua
florinT, deficit ce Ira fi asoperit prin 15 milioane
Fi-vom
-iaoaroq ni 1). Physica Medicala.
oare fericitt de a vedea cu ochil,
pentru un au de zile, ()and nepresentk'ndu-se de renta ia aur, nevndatá inca, i prin 11 mi-
din nu pe hartie
2). Chimia Medicala.
nod de cat tot unul, acesta
si in I litere de tipar, t ci in lioane obligatiuni de ale drumurilor de fier carT
-
se va supune
"r.
Ila un.
3). Thocsicologia.
realitate, realisarea unel
examen coaform legel,
asemenea minuni ?... sunt la dispositia guvernuluT. ' '
IWO
o
0
SECTIUN1'
7) AgregatB odata, Opositiunea este in drept a pastra rolul Ministrul, finantelor 1
declarg, ca are fondurT
f
3 HA V. Mutual
numiti vor functions in
disponibile pentru a pain oupoauele read din
naturals.
timp de 6 auT, s000tití de la numirea
lul Toma necredinciosul; ea trebue sA pipie
lor de-
1 lanuare.
3
Kee.otid
, I' si sk se
1). Zoologia Medicala.
finitivk prin concurs, dope,
ineredint,eze de acele foloase co-
care se vor retrage,
Berlin, 28 Octobre. - Camera prusiana a
H
losale !
2). natant,. Medicalk
eland dreptul de a tinea oursurT libere a supra
!P tost !brachial prin un discurs de Tron, mule se
I / it 5 .
w
3). Therapeutica si materia Medicalk. od-cárd materi! vor voi, din sectiuuea in care *** Fund.
zice, ca atentiurea guvernuld va' trebui st se
el
c guvernul i foile sale repetä. coucentreze on deosebire asupra situatinneT fi-
Att .641
SECTIUNEA WI.
ad fiicut parte.
mereti neadev6rul", cii, solutia opositiunit la nanciare a tare, care va trebui amelioratg prin-
.tene i0is,i1 I ,
Sciintele Medicogaegale.
8) La cas de vacanta a wad cathedre titulare care a aderat in fine de nevoe i dinsul si teo forma a impositelor imperiuNT : Budgetul
.onsoilim
1). Medicine Legal".
2 se va tine concurs conform prescriptiund legea majoritatea sa, este tot cea vechia a gu- pe anul 1880 presintg inca nn deficit, care va
tim ! ;
2). Hygiene.
InstructiuneT, la care nu vor avea dreptul st vernulut - Timpul" ca sh nu mat fad trebui acoperit printeun nod imprurnut.
1
I
ii .9\11
Pentru toate Re ste Isciinte ind la facultate
se preside de cát agregatI liber i in activitate
vorba
Discursul anunti, depunerea de numeroase pro-
. _.
de geaba acum, dup ce tott ati iecte financiare i economies si de cele priv -
din aceeasT section..
putut vedea adevrul din confruntarea celor
.
asta-zY mines! 12 profesori, propunem crearea
toare la reforma administratiunei. El face un
Acestea fiind, Domnule
until num'ér de.\:o 'oamdatil de 12 agregatT si a-
_Ministru, opiniunile patru proiecte, zice : ' --1ni .
apel cgtre depntati pentru ca luoreze cu gu-
noastre in privinta
uume, pentru entitle. I, II ai III, 3 ; pentru
facultItel de medicina, Fie si asa, adici vernul la opera reconstruirel economice a tereT
.0.
cum zice govern 1 .
am permis a
ai respunde valor dorinte a le imptratuld le
le
seetiunea IV, a V ai a VI cite unul; acestia vor
aduee la conoseinta Dumnea- Dar, adaogg el, daea
,I
-, in alegerile . - trecute, d. asigura pacea interioart,
,1
roast..
--
-
complete studiele them etice oe nu se pot ter-
Bratianu ar fi
r
-
isbutit sa fact a se streoura pe Viena, 28 Octobre. - Ministrul de Insole
Nu no indoim, di in iuteleapta Dumnea-Voas-
Mina in un singer an de mitre profesorul res-
'Allege adnariT nationale Mai vr'o cati-va Mgr- presinta Camarel deputatilor bugetul pe 1880 si
,-
tra le yeti giisi bun
pectiv, or'f-41ta bunk Intl ar avea: vor ive plied-
daft a a - garitescl, ar fi mers oare lucrurile tot ast-fel? face o lung expunere in care explica diferitele
'''
plica aceste reforme eat mat neintarziat.
si conduce Tr 'cirri studiile practice si de-
Dace guvernul ar fi avut cele doug tr imY,
resultate ale proectuluI sgt. Defieitul e aproxi-
ar fi
: .1
mativ de 12,700,000 fiorinT, care trebue acope-
fin luoru reese, domnule Ministra din
inonsrative sad le yor face canoiout unele
aceste renuntat dinsul de bung voe la scopurile sale ? rit prin nouT operation' de credit. El area
lc
part'
ei
rammed : ie se va aplica
ce astá-z%le lase. total dtu causa ca iii l'
principiul concur- Oameni ou ban simt sa raspundg la intreba- urijloscele prin earl* sa poatt ajunge aoi: mgrirrea
-.
. sold in scurt timp Facultatea de Medicia va rile acestea. '
impositelor, taxe peste tare.
'',4 se predad. Acest unman- de 12 agregati este mi-
.
avea si pe viitor bun profesod, prestigiul fa-
Ministru terming, expunerea sa aiednd ca re -
' 41 nimum suficient facultätil noastre de medicia,
Orgauul conservator critic& apol mesagiul
pultatd se va ridica din op in ce, i numal ast-
dueerile cheltnelilor pe la diferitele administra-
'it pe care '1 puteti infiinta ou profit, cad nail Dom-
de inchiderea camerilor de revisuire si con- tion', o mare reform in sistemul impositelor,
fel studentil din Orile vecine, vor veni a cáprita
4, pmle Ministru, cat de' aumero . sunt profesorii
statä inteinsul un neadevr, cit tara n'a erearea until imposit general asupra_venituluT so-
laminae bar in Romania.
agregatii facultatilor streine, uncle mireérul
simtit Mel de cum necesitatea reformel
tu dorinta, d-le Ministru,
ce s'a cietatilor aotionare vor asigura, pentru viitor,
..1
ea aceste reforme
tor este intreit mai mare.
facet. , 1 i . , ..., , ecuilibrul bugetuluT statulut
r7101---maya'
:
elerub illnaia Le T; st se aplice elder de la inceputul acestuI an
aims)
,
In cea ce &Hooke modul lor, el se
scolar, sub-semnatiT se oferä a face gratuit *** Bindle public" criticti _
cur-
cu drept cu-
. va face in aceleas'l conditionit ce prevede legea
,
surfle piing la facerea budgetulul,
vènt lista celor 888 Eyre votatit de senat, de
. pentru numirea profesorilor de facultate.. Con- Priimiti v raglan Domnule Ministru, There- oare ce chiar lista guvernulul, presentatä Ca- IJUL DE VENZARE nr)
... cursul va fi basa nurnird lor. Pita la facerea
'
dintarea prea distinsel stime a inaltei, merit, nu continea de cat 884 din cel consi-
ce La Petrosani - aproape de D 'mire ; stati-
,1., concursuluT se vor insarcina ea suplinitort docderatiunï. U j ,)- trasesed sortI,
r lI,JI
din catt fuserl reforrnatt, unea drumului de fer FratestT-Zimnicea. -
tori in medicina, pe earl' d-voastril yeti gasi
Dr. Sutu, buniltreseu Suveréanu Racoviceann,
din cAtT se inlocuiserä, disertased etc. S'a- PesnietT pentrn oamenI. . . . 1.02 sad,
L
Ir
I', capabilY, implinind insii, conditiunile pevkate de Istrat Boleesen. Chernbacb, Arge§eanu, poi aceastA listä,, de alatuirea cäreia se PesmetT de mase 4 . . MO 4
-
lege.nAceastri imarcinare va li pe 2 ant timp Dranhie,cu, donate, Origorescu.M.Trandafirescu rusinase chiar guvernul si majoritatea lui, O( 4 4 f pentru cai . . 2762 lázi
i. 1
nm r
necesar pentru prepararea cainlidatilor co vor voi
fusese
si 2300 sad.
J t j --
recluse la 841 de care comitetul
Jo')
Buckti de prima groast. w 180 .
t' a se presenta la concurs. Tin c, -el lira P"..
delegatilor Camera. De unde dar a scos gu- La Rusciuk - Flint de IN de - -
pi °date numiti prin agregati A RENA ZlARELOR vernul pe eel 888 Evrel?
calitute foarte fing . . . .
komirsretl
20000 ma,
il
vor lunctinnea pe Limp de Q 3111% stagiul ince- Romanul" constatä c, dad opositiunea Nu e aceasta, se intreabl Tarate ..... . . . .
citatul organ,
50000 aea
' o A se adresa: BucurescI, stride Inane), 13
Ond la numirea lor prin concurs, timpul dupa, -a isbutit sä '§I crseeze o positiune avanta- sfrAntatá inselticune, necalificacilá caloare a no a d. Casimir Czynski. - Petrosani, la depot.
care se vor retrage devenind agregatT liberT si - gioas i comoda in cestiunea Evreilor, ca- u1n1 art. 7 din constitutiune i dovada oea mal d. Witkowsky. - Rusciuk, la comptuarul Cop-
se vor tinloaui prin o alt4 serie, pastraild4 usa a fost ca guvernul si partida sa, in im- pipartg despre scopurile antinationale ale color ninety &. Cnie. luTtneo ni joeovi,oull
inst dreptul de a fi numitI ÉprofesorI Mabel' in prejurärile politice in cart s'ati slat si se de la putere ? ., '
I
1
cas de vacautá.. tot prin calea conoursul4, con- aflä hick fate cu streinatatea, L_,A(Tr a
.
erag nevoitl
mined care se vor tine numai intre agregat,Y fie sk, tack, sail ifvf)U
sä, nu se apere de eat cu cum-
LA.
libert fie in exercitid, apartiand aceleasT sectiuni. Ware. Apol, nu alt cuvnt, care 'I faces Serviciul Telegrafic al Romani& Libere
Ne permitem dart Domnule Ministru, a resume dificilä positie guvernului, este cit impitmn-
dela 28 Octobre - 9 dim.
UREA BURSA NATIONALA *
ast-fel opiniunea noastre, asupra infiintenirea Evreilor a fost o cestiune vepoporarei Madrid, 28 Ootobre. - Numgrul persoanehr
4
trod al numird
t
de egret; : I ii putin doritá de ,ctrci. e q
da ineourile din Murcia se ridica I. M. FERMO & FRATII BENZAL
1) A se reinfiinta pe langd facultatea cti, me- Vorbind apot de rescumpärarea drumu- la 3000 (?).
dieing din Bueuresd, un numë'r -mean de murilor de fier, dupa ce aratit di Simlah, 28 unr"9411.
.
din toate
ctobre, - r
Numgroase tribud af- No. 48, trada Lipscad, No. 48.
12 agregatí impärtitY dupá modul de mal sus.
gane continua a face agitatiunT
punctele de vedere presintil, un interes nein-
MX - ..,
Englezil a repurtat o victorie in pasul de
u3 b nu0 r
2) ET vor fi insárcinati a inlocui sati snplini indoios pentro stat, prevede cä, rolul avan- Sohutargardan, care e confirmatá in mod oficial;
CURSUL BUCURESCI
iI
Ieu;.7 '
pe profesori7 titularT in cas de absenta ; face tagios l va avea guvernul, iar rolul inco- dar acesta positiune a Schutargardanulut
d
a trebuit Pe ziva de 17 Octobre 1879, ora 12
8
cursurl asupra materielor f pe cari profesori titumod va fi al opositiunit, care in zadar fie cu toate astea parasita, pentru-ca nu se ..ilnawde au ,telooeli
iar n'ad timp a le veda ; i vol. coach. pe e- s'ar incerca si '§I creeze o nou arma de putea angra in contra triburilor afgane nu
- ,
levi in studiele practice si demonstrative. partid.
incetat a o ataca,
OBLIGATIUNI Camp. Vend.
L
.
Londra, 28 Octobre. - D. de Oubril, amba- 10 % Rurale - - 1031,,, 104
11 3) ProfesoriT agregati vor avea dreptul a lua In adev6r, foloasele e ar castiga Statul sadorul RnsieT in Germania, s'a dat dimisia.
e§ite la soil
1909311/4 arg.
'r parte la examenile de fine de anil de doctorat din rescumprea dilor ferate, ar fi atilt Constantinopol 8 0/0 Dom. Male
28 Octobre. - Maine, mer - - -
3 104
theft.
prodigioase, in cat «Romanul" cuteazä a ruga curl, comisiunea greco-turca va
e§ite la sorti -
I
tine o nout
SOO 1.
991889.83/:4 arg.
. .
Dob. 10 fr. Oblig. easel pens.
1901.1.
4'. At dreptul a se presint a la concursul pen- pe eel ce nu le ar uonferinta ;
recunoasce, sä nu vo-
e putin sperantg pentru o intele- 7 ok Serisorl fonciare rurale
9912 100
)
tru agregati tot( doctori de medicia romanY teze proiectul. lt-I/ 1
gere directä intre Turd si Greet.
7 %
A ./71 , urbane -
' .1
7-
93 Ms
Belgrad, 28 Octobre. - frn 8 % Impr. Municipal
tractat de co- -
1011/2 102
»
ea dreptul de libera practicg in tail; intruuind
mert
en pr. Buc (biI 20 1.)
271/2
Afirmam, de pe acum,
i o eonventie oonsular 281t,
conditiunile
.,
.
4ice (Tonninul,, et
ail fost emanate 6 % Renta romänii
!monk., in legea inestructiune
intre Statele-Unite si Serbia.
ActiunI Dacia, - - --
73 73%
si
190 200
independent de folosul moral, folosul material
publice.
Synodal a pro latnat independ. BisericiT sgrbesel , 'Romania.
70 75
k,,.. . :
asigurat Romania pria aoest proiect este colosa(; ei a propus, ca mitropolitul, monseuiorul Michael Maui de It mania
294 296
it
Cupoane rurale exigibile -
112
0,0,533
domeniale
WycktrvM, MSc siI)311`03cS 12, ,91Malbts011io.,') xo' s\ r. S'3 , serisuri -
1/4
1"?.6.) CLASA II (2 ore).
marea simtirilor,
b
- -
aur
V04101V" a)
observatiunilor, representatiu-
"VASA'S%
li) privire Argint contra aur -
asupra IMMQ6 -\)ic 2 0,0 tab
obiectelor ce se Bi late hypotecare contra zinc
al g
' .InvtlánuYntul general al educatiund si innilor, notiunilor, precum fo mele fisiee in ge- predad in scoalele populare, precum si princi- Rubla 'Artie - - -
266
T
,
structiunei.neral.
2_1
piile ce at lot. se urmeze in alegerea
Florinul -
i imparti- - -
215 216
Lose otomane
Se naiad ca privirea pedagogica a elevilor Vorbirea. Continua desvoltare i imbogatire a
- - -
40 45
rea , lor I
sa
(didactica).
,1
CURSUL DIN VIENA
se fixeze, i sg se pung bast und educatiunt piritl' a-nume :
i) o deosebitk atentiune asupra procedgriT, in-
28 Octombre
bone, atgt casnice at i colare. Invgtam'éntul a) terenul representatiund : cugetarea ; forvtre i educatiund in seminar (cunoasterea Napoleonnl -
incepe cu o preeisare a tang intregulu'i sistem
marea minei
IA- a
81 9 31
i a memoriei etc. (aid se va u- intoomirilor, ordinelor disciplinare etc.)
/tweed -
b
5 59 5 59
tilisa logica lu
pedagogic necesar pentru seminar. MaT departe
Ditte).
Lose Ottomane
Se vor intrebuinta h predare 19 5019 50
preda- Ruble hirtiese
clarifier', relatiunea dintre antropolog, fatt ou
b) terenul dispositiunilor - c - _a - 124 50124 50
; rsimtimentele
; forriT i a invétamhtuld (de Ditte); Logica (de
CURSUL DIN BERLIN
pedagogia proprie, Despre eslucatiunea fisicii se
marea simtinagntuluT, i educatiunea esteticg. Cable), redagogia '(de
Schumann), phsiohologia
28 Octombre
vorbeste putin, de oare ce antropologia fisic# se
o) terenul nazuinteT voi ta. Principiul mo- (de Deval) etc.
el/ j gips bat
trateaz mai pe larg in inv6tam'entu1 istoriel
rald. Asoultarea. Constiinta. Educatiunea y oin-
Oblig. cede ferate minder - _- 96 25 96 ID
Pe Mali teoria pedagogieT, eu care se com- Act unile
_- 43 75 42 60
naturale. Aid se (Ant profesorul mai de ateT (mijloc de educatiune). Formarea caracterubing id i colo resultatele PrioritaV
ckstigate in istorie, , - _- 99 5 99 25
Opppe nheim
proape numal eu igiena scolara. Studiul princiluT.
Libertatea moralg.
- - _-
se procede ar la probe in fie care specialitate de Ruble battle -
- 106 106 90
_-
,
215 25 216 60
pal este psichologia. Se pune tot pretul d) educcqiunea religioas1 Dispositia religiósa
osibil
inv6tamnt, oa eleviT acestuI grad IA fie in Stern - -
Lose Ott01111110
34 34 60
pe aoeea, oa scorarif sg invete a observa. Pen- desvoltarea i - - stare la _ finitul anuluT, sit poseadá o privire
CURSUL DIN PARIS
tru acest scop se vor utilise esperientole elevi- e) deosebita considerare a scopurilor educa- larga asupra principiitor educatiund si mersulor
i faptele concrete.
tiund si a mijloacelor 28 Octobre
I
(formarea mat risla
ste,Ww
lui invtanAntultii din scoala normalg sad din
r
Relate homiliafi-
morala). Distinctiune i pedeapsä etc.
- -
72, 75 73
seminar,-La finitul anuld li se arata elevilor Lose Ottomane-- - ri
42 50 43
,
Procedarea invettond'atului e aceasta
eduoatiunea in east in eoalg.
idealul und acoale bune, li se atrage atentiunea it,
Copilul din nod naseut. Ce educe el cu sine " g) educatiunea prin inveltimnt. SCHIMBUL, i mij-
17 Intake
asupra daiorielor lor ea institutorY etc. r
pe aceasta lume din punct de vedere fisic ? Sub local invatanagntuluT, formele ai metoadele
Paris (8 bunt - - _ _
lux. lrq
99 20
uq
ee fel de conditiuni poate avea loo desvoltarea o deosebita considerare a sistemuluT desvoltátor
(Va antra). la vedere- _ - _ 100
loimq ise -lifluarol Londra (3 bin!)
sulietulta (talent, fortil, lee)? Education. in- de intrebare, Desvoltarea notiunilor , la vedere-combinata
-
- 25 112
U.17' Viti -_
_ 25 3
uf,i Berlin (8 Inn1)- _ _ I
122 54
teleetuala (sexele, temperamentele, etc.) Scopul cu folosirea materialulul castigat din logioa.
I , la vedere - - 123 %
si medial acestei educatiunT sad desvoltart For- Esercitil dese.
Viola la vedere- _ __
' '5 4--) Lax ,
'u Erha - - 215
-41
q
_11_1-...._
Adress pattern telegram, FEILSO BENZALL,
931k
:
sa
ti
a .
t
--`"11111-ele-
.
- --sa
, -
-
-
, -
g.
,
'-'
-v-D-r9j- I
t;
: tiina - -
e
-
-
--
fi
eT.
- - - -
,
ei
oi
r
- - -
tqi
t I
- -
,
-
A
-
-
81-ff .o01 luspagid rsb.-ria , odel4ctitt
,
..
-

ROWLAND'S
MACASSAROIL
Cnnoscnt de 80 ani ca cel mat bun
)1 restaurator, preservator i infrnmosetAtor.
al comet (perninT), Butt lia are un del,
de sticlli.
'4
ROWLAND'S !MIAMI
Infrumnseteacid carnaa ginnea i stirpesce
petete de piele.
: ,
ROWLAND'S ODONTO
,
:°
Albesce dintil si impedicd citric
-1'
ROWLAND'S EUCONIA
'.., E nn nod si dnlce praf de' toaletti. Cum-
: pdrat1 tot-d'anna art coll de la ROWLAND
20, BATON GARDEN, LONDRA. Toti ar-
1-. tieoli1 adevèratl poartz. firma : A. ROW-
0 LAND & SONS cu caractere rosil pe in-
.
i
velitoare, a We! imitatinne onsiderati-o
ca fnratit. De vntjare la top'
fa *.macistif si parfumeril.
Se oere eleri la Typographia
d-luT Stefan Mihäiescu, Strada
Lipsoaia, 11-13.
'tzrog=331flumel_.=2
i-
f...4
1
1
,
I
, .
IN
MAGASINIt laa Ursul Alb' L
,ff.1Zraffen ograzumasisgwamsaaamarraar
N K
TH- SI RENTEI IN VIEN A
SOCIETATE DE ASIGUM E ASUPRA M
Concesionatá pentru Romania prin decretul din 1 lanuaiii 1870
In luna Septembrie 1879 s'ad efectuat 401
polite pentru fr. 1,609.340-iar de la 1 Ianuaria 1879 in total 3706
polite pentru. fr. 17,186,375. -In luna corentA s'au inasat in prime si depunerI fr. 519,282 - iar de la 1 Ianuarin
1879 total fr. 4,969,790.-Pagubele plátite in 1unalu Sept. fr. 120,602,-iar de ja, 1 Ianuariu in total fr.19146,557
Averea Societatit la 31 Decembre 1878 peste 22 milioane &mulct
" Asociallunilor - » 0 32 » »
impreind peste . ! 75 milioane &anti
Situatia asicurärilor la 3 1 Decembre 1878 : 84,9561 polite cu un capital de aproape 295 milidrine franc'''.
PILO, la 1 Ianuario 1879 s'ah plItit pentru casurT de moarte §i asociatiuni (zestre) liquidate peste fr. 45 milioane.
Asiguratilor cu parte la ctig li s'afl plLitit de cairé societate pentru anul 18.78 o dividend de 24%.
Informatiunl se dad voios si oferte se priimese la '
par AGENTIA GENERALA PENTRU ROMANIA
DucurescI, Strada (Germani) SmArdan, Hotel Concordia Roil
No. 5
Str, LIPSCANI
'sosit un mare asoriirnent de:
HAINE IMBLANITE PENTRU DAME
confectionate din ode maY fine si moderne stofe, dupe ultimele
jurnale, oitt i
BLANI PENTRU BAREAT
de orasitt si de voiagid,
COJOACE "TACIULL: -CISME
SI TOT FELUL DE
PI= .1\1=LITTOR -Aril HI
PILECIIJRILE FOARTE MODERATE
.1
A.
immim . tocamosaeurni-,
r HOTEL FIESClif
Bucuresci, in centrul comerciului, Str. SelarI No. 7
RES AU ANT _
on totul din nod, cu,telegraf in fie-oare odaie. Serviciu exact.
Par CD ID A_ I -ips
tille la 1:fr. prinä la 5 fr pe zi.
APAIITAMENTE PENTRU FA MILD
Abonamente pe lurid cu rabat
SALA DE DANT DE ADUNARE SI DE NUNTA
totul deoorat cu elegantä.
Proprietar, IESCHL"___
°°:..
instilut de insIrneaune si educaliune
=
1=)=\TTIR.T.T E3.A_8T1
CLASE entNIARE I GUNN WALE
informatiunï in toate zilele de la 9-11 a. ni. i 4-6 p. ni
?rt.,
CAPSULE MATHEY- CAYLUS 1
.1
CU INVELIS SUBTIRE DE GLUTEN
Preparate de doctoral CLIN. - Premll Illosityon
0, Capsulele Mathey-Caylus, cu Essenia de Santal asociani Balsamice- 1
: . lor, possed uji eflcacitate incontestabal oi stint intrebuintate eu cel mal t:
1 .-mare succes -pentru a vindeca repede scurgerile invechite saii recente, ,.
., Blennorrhagia, Gonnorhea, Blennorrhea, Leucorrhea, Cystita, Ureth-f
1,, rite, Catarul §i celo-alte Bóle ale BeVee ii tdte afectiunile cgilor urinare..i
g Multumitii invMisului lor sublire de gluten, care e r6rte asimilabil, Cap- .
» sulele Mathey - Caylus se pot mistui de pers6nele cele ma delicate si
,, nu obosesc ilici-tka-dati stomachul.), (Gazette des Hopilaux de Paris).» "
A se lua 9 -12 capsule pe rji. Fie-care flacon insocit de tilt instrue-
N
tiune detailatg.
.g., A se feri de contra-facer! si a cere ea garantle pe fle-care flacon de ..
li capsule Mathey- Caylus Márca de fabrica (clepusii) cu semnitttra Clin si ;
C-nla 0 MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
t PARIS, CLIN 0 C-nia, 14, STRADA RACINE.
,.....
Deposit in Bucuresel la D-nif Ovessa, C. Gersabek, droguist si la D-nul
Risdofer, farmacist.
li
v, E N -tt
§i de
DE LA Sf. GHEORGHE 1880
MOIA GO.ARENt
din jmletuf laloinita, plasa Cäinpa;
asemenea Si t:asele din capitals. s r,
Romanä No. 80. Dori'oriT §4.
adresege la proprietar in pomeni.
tele ease.
DE VENIVARE 11/
V I N. VECHIÜ
cu 6 franc' vadra
A se adres ip
iVrada Tergovi¡Itei No. ill.
" in dosal pieteI micl.
ENGLICH DENTIST
SE VIDC
piN PIANO
din oausä de plecarao
No: 14 Strada Sfintilor No. 14
ARV.'
4
Strada Dunnel No. 5, (liingiPounitiy)
Am onoare a anunta pe onor. public di pune atAt
Dint] separati cal si Honiara intreaga
fan ca pacientii sil simpi durere. Dintil pot egala in soliditatea,
frumusetea si durabilitatea lor, cu ori-ce alp dinp.
Se da garantie cil et sunt Potrivitl pentru consumarea si
mäcinarea tuturor alimentelor
Experienta ' mea de 30 de an!, m autorisli, a nfirma procedura
mea rationalá, ce o am in tratamentul tuturor boalelor
de dint! §i guilt precum si
in P LUMBAREA eu
EMOIL SI CFUTTLPERGE:
taUlt, .A.ZOIDTT,
ConsultatiunI zilnic de la 9 ore dimlnéta
paint la 5 ore seara.
Dumineca de la 9 ore dimineata Ora la 1 ore p. m0
7 ;1,4 EFT 77j;
De inchiriat §i Villare
Casele din strada Sos.relui No. 19 continänd maY multe camere,
constrnctiune nor amatoriT se vor adresa la proprietar
calea Mogosoai, No. 21.
AURORA" FABRICA DE SAPUN
Bucuregti. S rada Colitina 4
f
1\4/1. PLI=SCI-1 8:6 C"'
Avem onoare a ineunoseiinta pe Coon Public si oomerciantT; cit am
desohis un depod in Lstrada epeari No 12 de tot felul de säpunurT
De Ontlare maclaturi (hA'rtie stricatp cu ocaua de spälat si de toalete, preoum i lamäniirT de seá, earl Se prod=
Strada Lipscani, No. 11-13.
din fibrica ncastrii. Se vinde ca pretarile fabrical.
; '
° d '
_APART= 3= STI3E3
EXPLICATIUNEA TEORETICA I PRACTICA
PROCEDURA UFA
° Contiveind comentariul complet al tutulor articolilor din Cod, solutiunile cestiunilor controversate, i indkaguhea jurisprudentei celermai .recente; a Curtilor de
CODICE UI DE
-
1. Legea
2. Legea
3. Legea
. Apel, i a Curtii de Casatiune din Francia si Romania,
z.41-1.1
A DOUA EDIT1UNE
Rev4titä, coreasä, oonsiderabil I adaos i pusä in concordat*, on: ,
din 26 Aprilie 1877, privitoare la suspen§iunea
prescriptiunilor §i termendor in materie de procedura (legea moratorie).
din 25 Octombre 1877, privitoare la restringerea atri/mtiunilor ministerului public, in materiI civile.
din- 6 Martieg 1879, pentru infiintarea judecitorielor comunale si de ocoale, §i
11U AL, ILIIIE
Continand explicapunea procedurit
comerciale si a .proceduril in camera de consilig (de chibsuire), de
I_ 0-. S_PlasTIDTILSCTT-1\TANO-VMNTT
Advoeat, Lioentiat in drept, fost Presedinte la Tribunalul ,Comercial, i Proouror pe längä Curtea de Apel din Buourestr,
RD at ICU Ili 1U IL 2; LAME
' Un volum in 80, conpnInd 98 .coale de tipar.
Se dig de vnzare in -Capitalá 11 libririele B. .Niculescu (Danielopolu) pasagiul innan, Graeve, piata teatrulul, si la tipografia Stefan Miliedescu, strada LipscanT, No.
hi I, admiinistratiai,jurnalulnl.ARomänia Liberä".
, .
. . . - .. ;
i , Cererile din provincie se pot adresa si la d. Sardulescu-Nanovenu, strada Stirbey-VodA 6, prin serisorl francate 4i insoPte (14 co3tul cartil in bilete ipotecare" '
li Numele destinatorulnl §i adresa, vor fi descifrabile, spre a se putea espedia uvragiul.
,
e.Z Prinlii ride comunelor .. rurale, vor hrèta numele comuniI; plasa sail plaitil §i judepil.
NB. Listele de abonamente ce n'adr-fOst expediate la timp din provincie, si insorierile %cute ou aoest titlu, aunt refusate. Acele previncii aunt 1 Turnu-MAgurele 11.-VilleiT,' Slatilia,
i '
,Severin, Tàrgavi§te, Pite§tl, ..13nza; CäMpu7lung, BacAii, LA Caracal.
.Orl-ce reclamiktiunT ale Idiaor,AonatT din provincii se vor indrepta la d. Sandulesou-Nan?viinu la sus indicatul domicilitt.
-
°'
A.
-.F°:
Asimmomma.mre
-,a)slITIITUL
HELM
1..174 Z,ir4r:;/.T ta: 0," -
WiE 1% II
Too
.Tipografia Stefan Mleseu, Strada LipscanT No. 11-13
1E
-OE
pw-lwrG.
41I11111.1
-Y
A
O
I
°.
E
ITDTTJ
Jos 1
.
°
T.-
1. ,
oe