419 NEUROMIELITA OPTICĂ: ASPECTE CLINICE ùI ...

5, 8, 11 ]. Odat cu progresele în domeniile imunologic i histo-patologic s-au definit noi criterii
de diagnostic.
Criteriile de diagnostic revizuite (Clinica Mayo, 2006) impun prezena a 2 criterii absolute
i a cel puin 2 din cele 3 criterii suportive:
Criterii absolute: 1. nevrit optic; 2. mielit transvers.
Criterii suportive: 1. leziune spinal contigu cu lungime de mai mult de 3 segmente vertebrale,
vizibil la examenul IRM spinal; 2. IRM cerebral la debut ce nu îndeplinete criteriile pentru
scleroz multipl; 3. test pozitiv al autoanticorpilor împotriva antigenului AQP-4 [1, 11, 12].
În prezent, se descriu urmtoarele forme clinice:
1. Boala Devic standard (complet) care respect toate criteriile de diagnostic: prezena
simultan sau afectarea consecutiv a nervilor optici, a mduvei spinrii cu status pozitiv al
anticorpilor împotriva antigenului AQP-4, iar în absena anticorpilor vor fi utilizate aspectele
clinice i radiologice pentru a stabili diagnosticul;
2. Forme limitate (incomplete) de boala Devic: evenimente repetate de nevrit optic sau mielit
acut transvers cu status pozitiv al anticorpilor împotriva antigenului AQP-4;
3. Nevrita optic sau mielita acut asociat cu boli sistemice autoimune (LES, sindrom Sjögren,
sindrom de anticorpi antifosfolipidici, etc);
4. Nevrita optic sau mielita asociat cu leziuni specifice în anumite zone ale substanei cerebrale
- cum ar fi hipotalamusul, nucleii periventriculari sau trunchiul cerebral [1].
Dup F.C. Stansbury (1949) NMO poate avea 3 evoluii: 1. Regresie cu recuperare complet.
2.Una sau mai multe remisii cu un eventual sfârit fatal. 3. O evoluie progresiv negativ pân
la deces [7].
Tratmentul neuromielitei optice
Profilaxia recderilor se efectueaz cu corticosteroizi per os. Dac corticosteroizii
administrai intravenos sunt ineficieni, schimbul plasmatic (7 sedine, ~55 ml/kg fiecare), sau, în
cazuri individualizate, imunoglobulinele G intravenos. Nu exist date care s susin eficacitatea
tratamentului imunomodulator în prevenirea recurenelor NMO. Pentru prevenia recderilor, se
poate folosi azatioprina (2.5–3 mg/kg/zi), singur sau în combinaie cu prednisonul administrat
oral (1 mg/kg/zi). Rituximabul, anticorp monoclonal împotriva limfocitelor CD20, ar putea fi
eficace în scderea frecvenei recderilor în NMO. În funcie de abordarea individual, mai pot fi
folosite imunosupresoarele (mitoxantrona, ciclofosfamida). Tratamentul NMO implic folosirea
corticosteroizilor intravenos în perioada de activitate a bolii [1, 2, 11].
Caz clinic
Pacienta M., 49 ani, domiciliat or. Chiinu, a fost internat în Institutul de Neurologie
i Neurochirurgie pe data de 22.12.2008 cu acuze la slbiciune în membre, senzaie de
amoreal în hemicorpul drept, limitarea mirilor în mâna dreapt. Se consider bolnav din
luna octombrie 2008 când pentru prima dat a aprut senzaia de cldur în piciorul stâng,
progresînd în decurs de 2 sptmîni spre torace i mâna stîng, cefalee, dureri în regiunea
cervical. A fost internat în spitalul clinic municipal de Urgen, a fost examinat prin
tomografie computerizat cerebral i i s-a stabilit diagnosticul de mielopatie cervical
superioar de genez neclar. A urmat tratament medicamentos cu vasculare, corticosteroizi,
diuretice, dar f efect. Pe parcurs la urmtoarele 2 sptmîni starea pacientei cu dinamic
negativ, se asociaz slbiciunea i limitarea mirilor active în mâna stâng, progreseaz
deficitul motor în membrele inferioare, se dereglez mersul. Pacienta se adreseaz la Institutul
de Neurologie i Neurochirurgie unde este internat în secia Neurologie. Examinarea
neurologic determin: Fantele palpebrale dreapta (D)= stânga (S), pupilele D=S. Motilitatea
globilor oculari în volum deplin. Faa simetric. Limba pe linia medie. Reflexul faringian viu.
Hipertonus piramidal în membrele stângi. Fora muscular în mîini 2 puncte, picioare 3 puncte.
Reflexele osteo-tendinoase vii S>D. Pozitiv semnul Babinski bilateral. Hipoestezie de tip
conductiv de la C3.
421