30.08.2013 Views

"Provincia literară" în ambianţa descentralizării culturale din anii '30

"Provincia literară" în ambianţa descentralizării culturale din anii '30

"Provincia literară" în ambianţa descentralizării culturale din anii '30

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Popescu-Sibiu despre PSIHOLOGIA PROCESULUI DE<br />

CREAŢIE”, <strong>în</strong> „ARCADE”, nr. 1/iunie1969; nr.<br />

2/februarie 1970) fostul „thesis”-t îşi (re)activa crezul <strong>în</strong><br />

forţa prospectivă a fiinţei, aparentele ei stări de<br />

dezor<strong>din</strong>e fiind „preludiul unei opere, al unei creaţii, al<br />

unei valori pozitive” (<strong>în</strong> Ion Itu, „Confruntări pe<br />

contrasens”, 2005, prima parte, „Convorbiri deplasate”, cap.I,<br />

p. 6). Constanţa convingerilor sale „thesis”-te se<br />

recunoaşte <strong>în</strong> insistenţa cu care Ion Popescu-Sibiu<br />

revine asupra priorităţii cercetării axei verticale a lumii<br />

interioare a fiinţei. „Axa abisală a acestei imensităţi”<br />

(con)duce spre „rădăcinile manifestărilor omeneşti, sub<br />

diverse forme, de la gesturile simple şi până la creaţie”<br />

(lucr. cit.) Prin ea se pot descoperi „motivările psihice”<br />

<strong>din</strong> sub şi inconştient, „motivările perturbărilor pshice”<br />

care determină „conţinutul literar şi morfo-cromatic al<br />

creaţiei”.<br />

„Experienţa eternităţii”, invocată de Emil Cioran ca<br />

alternativă a interesului faţă de Om, se poate proba doar<br />

prin „experienţa integrală a momentelor”. Şi aceasta,<br />

împotriva „temporanismului” şi/sau a „istorismului modern”!<br />

Teologia dialectică, acceptată ca replică „thesis”-tă la<br />

presiunea sistemului dogmatic unitar, neagă, la rândul ei<br />

-prin diferenţele calitative propuse de N. Balca <strong>în</strong> antologia<br />

„Thesis”(1939)- tocmai „posibilitatea omului de a gândi<br />

<strong>în</strong>tr-un sistem”, oricare ar fi el.<br />

Acest tip particular de „atitu<strong>din</strong>e” metafizicoreligioasă,<br />

proprie „fiinţei problematicului religios”,<br />

reactivează o altă serie de antinomii: Dumnezeu şi om,<br />

Dumnezeu şi lume, om şi comunitate, cărora li se pot anexa şi<br />

o altă serie de conflicte interioare ale omului.<br />

„Ceea ce face nota comună a reprezentanţilor acestei<br />

teologii este războiul distrugător şi pătimaş pe care l-a<br />

pornit împotriva relativismului care caracterizează<br />

atitu<strong>din</strong>ea spirituală a omului modern.<br />

Relativismul apare <strong>în</strong> viaţa acestui tip de om -implicat<br />

<strong>în</strong> experimentarea integrală a momentelor– insinuat sub<br />

faldurile individualismului, ale subiectivismului şi, <strong>în</strong><br />

mod special, a umanismului şi idealismului filosofic” (N.<br />

Balca, „Deosebirea calitativă absolută <strong>în</strong>tre Dumnezeu şi om şi<br />

problema revelaţiei”, <strong>în</strong> „THESIS”, 1939, p. 31).<br />

De fapt, ceea ce îşi propune teologia didactică se<br />

rezumă la tentativa de a face, ca atare, idealismul<br />

imposibil, prin „demascarea temeiurilor iluzioniste ale<br />

acestuia”. Ea combate idealismul, nu atât <strong>din</strong> punct de<br />

vedere logic, sau al teoriei cunoaşterii, cât, mai ales, <strong>din</strong><br />

punct de vedere religios.<br />

Pentru că <strong>în</strong> idealism transpare „dorinţa omului după<br />

sistem, după unitatea ultimă, după or<strong>din</strong>ea logică şi<br />

domnia şi autonomia lui spirituală”, identificându-se,<br />

dealtfel, „autonomia eului omenesc cu autonomia lui<br />

Dumnezeu ca idee” şi, indirect, ignorându-se faptul că<br />

„ideea absolutului” nu este „Absolutul <strong>în</strong>suşi”, ci o<br />

simplă abstracţie a omului care „face posibil acel regresus<br />

in infinitum”.<br />

Astfel, teologia didactică „thesis”-tă avansează un nou<br />

mod de a gândi, balansându-se, demascator, <strong>în</strong>tre afirmaţie<br />

şi negaţie, <strong>în</strong>tre „nu” şi „da”. Reacţionarismul ei se<br />

80<br />

recunoaşte <strong>în</strong> deplasarea accentului de pe „imanenţa”<br />

teologiei experienţei şi a panteismului pe „transcendenţă”.<br />

Aşa că, modernitatea teo- şi (filo)sofiei dialectice se confirmă<br />

<strong>în</strong>/prin negarea oricărei revelaţii generale. Ca atare, revelaţia<br />

locală este <strong>în</strong>ţeleasă doar ca un dialect divin – ca un Cuvânt<br />

vorbit al lui Dumnezeu.<br />

De aici şi noua perspectivă asupra Mântuitorului,<br />

acceptat nu ca mijlocitor (<strong>în</strong>tre Dumnezeu şi om) sau ca<br />

„Dumnezeu adevărat şi Om adevărat”, ci doar ca<br />

„organul prin care Dumnezeu a vorbit către oameni” (N.<br />

Balca, lucr. cit., p. 47). Pentru „omul nou”, implicat <strong>în</strong><br />

aventura de maximă sensibilitate a unei alte <strong>în</strong>ţelegeri a<br />

vieţii, „transcendenţele tutelare s-au arătat mincinoase”apreciază<br />

şi Licu Pop („Filosofia lui Al. Xenopol, faţă de<br />

<strong>în</strong>noirea spirituală a veacului”, <strong>în</strong> „THESIS”, 1939),<br />

considerând că de aici decurge „lozinca re<strong>în</strong>toarcerii la<br />

realitate (...) unde vor fi <strong>în</strong>tâlnite şi instinctele”. Pentru<br />

filosoful „thesis”-t „această coborâre <strong>din</strong> miraj <strong>în</strong> realitate<br />

echivalează cu o coborâre <strong>în</strong> contingenţă” . Şi, prin aceasta,<br />

se deschide, de fapt, perspectiva tragică a omului actual :<br />

„singurătatea omului ” (lucr. cit., p. 64), „cariat”, cioranian<br />

vorbind, de o serie de „noxe intrapsihice”.<br />

În plan literar, „localismul creator” se fundamentează,<br />

mai <strong>în</strong>tâi, pe „sensul şi esenţa <strong>în</strong>săşi a culturii şi<br />

literaturii”, care –<strong>în</strong> accepţie poporanist-sămănătoristă–<br />

purcede <strong>din</strong>tr-o profundă sinceritate, <strong>în</strong>rădăcinată<br />

arhetipal <strong>în</strong>tr-o anume „structură psiho-socială a<br />

locului”: „filogenia repetă ontogenia”!<br />

Literatura „thesis”-tă presupune astfel recursul la o<br />

„expresie a autenticului, a realului sufletesc (i)mediat, a<br />

contactului viu şi rodnic cu solul apropiat” (Al. Dima, lucr. cit.)<br />

restabilind un anume echilibru necesar <strong>în</strong>tre spaţiul<br />

primar al unei entităţi etnice şi opera prin care se<br />

desvelesc o parte <strong>din</strong> aceste straturi adânci ale<br />

arhetipurilor .<br />

O atare „justificare etnică” va fi confirmată prin<br />

umoarea sămănătoristă a poetului Octavian Goga, <strong>în</strong><br />

viziunea căruia literatura ar trebui să izbucnească local,<br />

vulcanic, „<strong>din</strong> rărunchii unui popor, căci numai atunci îşi<br />

are valoarea ei” patern societală.<br />

Ideea unei „monografii sufleteşti a satului”, ca<br />

expresie a „purităţii de rasă” –un „petec de generalitate”,<br />

o „pars pro toto”- <strong>în</strong>chizând <strong>în</strong>tr-un fragment limitat<br />

sensurile largi ale universalităţii, proiectată de către<br />

răşinărean <strong>în</strong> „Fragmente autobiografice”, îi apare lui Al.<br />

Dima ca o tentativă de „justă formulare a localismului<br />

creator”.<br />

Referitor la „frumoasa justificare etică”, sunt invocate o<br />

serie de argumente purificatoare ale creaţiei, care<br />

<strong>în</strong>depărtează, prin ea <strong>în</strong>săşi, pe intelectualii de elită de<br />

„meschinele preocupări politice” şi de „spiritul<br />

detestabil al cafenelei”, „ce ucide atâtea avânturi şi<br />

transformă <strong>în</strong> cruci de ţintirim, atâtea năvalnice expresii<br />

ale vieţii literar-<strong>culturale</strong>”.<br />

Ca o simplă curiozitate, <strong>din</strong> perspectiva coincidenţelor<br />

involuntare, cam <strong>în</strong> aceeaşi perioadă (1936), Jan<br />

Mukarovsky pleda şi el pentru valoarea dominantă a

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!