Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 11
PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
Aplicarea consecventă a conceptului de dezvoltare durabilă implică necesitatea stringentă
de ponderare a diverselor activităŃi antropice asupra sistemelor ecologice. Sistemele de
economie de piaŃă, cu cea mai mare răspândire în prezent sunt orientate spre creşterea
economică, un obstacol major apare atunci când deciziile economice trebuie completate cu
informaŃii şi date privind costurile pentru asigurarea calităŃii mediului.
Deteriorarea capitalului natural este un proces real, complex de lungă durată, cu o evoluŃie
dependentă de ritmul şi formele dezvoltării sistemelor socio-economice. Criza ecologică
este consecinŃa creşterii impactului activităŃilor umane asupra biosferei. Acest fenomen nu
este un proces exploziv, se dezvoltă şi se accentuează treptat iar semnele sunt evidente:
deşertizarea, intensificarea „efectului de seră” şi a schimbărilor de climă, accentuarea
poluării tuturor mediilor de viaŃă, restrângerea pădurilor.
În acest capitol sunt abordate efectele poluării provenite din domeniile: agricultură,
industrie, energie, transporturi şi turism, dar care generează efecte şi disfuncŃionalităŃi cu
consecinŃe deosebite pentru mediul înconjurător.
11.1 Agricultura
11.1.1 InteracŃiunea agriculturii cu mediul
Există o profundă influenŃă reciprocă între agricultură şi natură. De-a lungul timpului,
agricultura a contribuit la crearea şi menŃinerea diversităŃii unor valoroase habitate seminaturale.
De asemenea, ea a constituit baza dezvoltării diverselor comunităŃi rurale, jucând
un rol important nu numai în menŃinerea valorilor fundamentale ale culturii, dar şi în
menŃinerea stării de sănătate a populaŃiei.
Legătura dintre bogăŃiile naturale ale mediului
înconjurător şi practicile agricole este complexă. Deşi
majoritatea localităŃilor rurale au la baza dezvoltării o
agricultură intensivă şi extensivă şi o largă gamă de
specii sălbatice supravieŃuiesc de pe urma acesteia,
practicile agricole pot avea şi un impact negativ,
asupra resurselor naturale în primul rând, mai ales
prin poluarea solului, apei şi aerului, divizarea
habitatelor şi distrugerea ecosistemelor naturale.
În contextul realizării unei agriculturi de tip intensiv,
precum şi a obŃinerii unor avantaje economice s-au adoptat măsuri ale căror efecte
ecologice au fost greu de anticipat. În acest context, incorecta utilizare a produselor
agrochimice a determinat profunde dezechilibre cu caracter ecologic în zonele în care
acestea au fost aplicate.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
363

Ecologii propun conceptul de agricultură durabilă ale cărui obiective principale sunt:
- asigurarea creşterii producŃiei agricole în
condiŃiile conservării şi protejării
resurselor naturale prin aplicarea bunelor
practici agricole;
- protejarea sănătăŃii oamenilor şi mediului;
- restructurarea tehnologică ce poate
diminua posibilele riscuri asociate
activităŃilor agricole;
- aplicarea reglementărilor juridice şi a
cercetării ştiinŃifice;
- dezvoltarea serviciilor de informare şi
instruire a fermierilor.
Aceste obiective pot fi îndeplinite respectând bunele practici agricole ce presupun:
- dezvoltarea şi implementarea unor programe integrate de fertilizare şi combatere a
dăunătorilor culturilor agricole;
- evaluarea şi monitorizarea impactului activităŃilor agricole.
Abordarea integrată a mediului înconjurător are ca principal obiectiv contrabalansarea în
mod echitabil între o producŃie agricolă competitivă pe de o parte şi necesitatea protejării şi
conservării naturii şi mediului, pe de altă parte. Aceasta implică atingerea unei permanente
coerenŃe între dezvoltarea agriculturii şi politicile de protejare a mediului, prin urmărirea
realizării unui set de obiective specifice referitoare la:
• utilizarea judicioasă a apei în agricultură,
• reducerea riscurilor asupra sănătăŃii în ce priveşte utilizarea agrochimicalelor,
• reducerea degradării solului,
• schimbările climatice şi calitatea aerului
• conservarea biodiversităŃii.
Practicile mai importante folosite de fermierii din sistemul ecologic pentru a menŃine şi
îmbunătăŃi sănătatea solului includ:
• Adoptarea unei rotaŃii largi şi variate a culturilor pentru a rupe ciclurile bolilor şi
dăunătorilor, a lăsa solului timp de recuperare şi a adăuga nutrienŃi folositori.
Leguminoasele, de exemplu trifoiul, "fixează" azotul din atmosferă în sol.
• Folosirea de îngrăşăminte organice pe bază de gunoi de grajd - pentru
îmbunătăŃirea structurii solului şi prevenirea eroziunii acestuia.
• RestricŃionarea strictă a folosirii îngrăşămintelor artificiale şi a pesticidelor chimice -
pentru a evita schimbările pe termen lung ale compoziŃiei chimice şi creşterea
dependenŃei solului de astfel de produse.
• Cultivarea păşunilor cu amestecuri de soiuri plante furajere - pentru a evita
suprapăşunarea, a permite solului timp de recuperare şi pentru a evita pierderile de
nutrienŃi.
• ÎnsămânŃarea de culturi folosite ca îngrăşăminte verzi care acoperă solul după
recoltare - pentru prevenirea eroziunii solului şi pierderea de nutrienŃi.
• Plantarea de garduri vii şi înfiinŃarea de fâneŃe - pentru prevenirea eroziunii solului şi
pierderea de nutrienŃi.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
364

În agricultura ecologică, multe practici de creştere a productivităŃii au şi un efect natural
secundar de îmbunătăŃire a vieŃii plantelor şi animalelor, sau de menŃinere a biodiversităŃii
naturale. De exemplu:
• Folosirea gunoiului de grajd creşte concentraŃia de microorganisme, râme, păianjeni
şi gândaci din pământ;
• Folosirea rotaŃiei multi-anuale a culturilor şi a soiurilor corespunzătoare de plante
care pot concura cu buruienile şi sunt rezistente la dăunători şi boli, întărirea
rezistenŃei plantelor dorite şi defavorizarea celor nedorite;
• Prin rotaŃiile multi-anuale se cultivă varietăŃi mai mari de culturi primare, leguminoase
şi plante furajere;
• Cultivarea, cu prioritate, a varietăŃilor de soiuri indigene de plante şi specii de
animale menŃine diversitatea naturală a zonelor de cultură ;
• Introducerea duşmanilor naturali ai buruienilor şi dăunătorilor, în locul folosirii
pesticidelor, ajută la creşterea duratei de viaŃă a animalelor.
Acolo unde este posibil, fermierii din sistemul ecologic caută să reŃină resursele naturale de
apă, cum sunt cursurile de apă şi mlaştinile şi în acelaşi timp, să reducă pierderile de apă
prin:
• ÎmbunătăŃirea structurii solului şi a capacităŃii de reŃinere a apei prin practici cum
sunt rotaŃia culturilor, selecŃia corespunzătoarea a plantelor şi folosirea
îngrăşămintelor ecologice.
• Plantarea şi păstrarea gardurilor vii, a păşunilor şi a vegetaŃiei naturale pentru a
reduce eroziunea solului.
Fermierii din sistemul ecologic sunt de părere
că reducerea pierderilor de apă şi
îmbunătăţirea calităţii solului, per ansamblu,
ajută, de asemenea, la reducerea nevoii de
irigaţie a culturilor în zonele secetoase.
Aceste obiective au stat la baza realizării
Codului Bunelor Practici Agricole şi sunt în
strânsă corelare cu prevederile legislaŃiei
naŃionale şi europene. Respectarea Codului
Bunelor Practici Agricole reprezintă punctul
de pornire pentru aplicarea măsurilor ecologice care să conducă la dezvoltarea
comunităŃilor rurale în strânsă corelare cu protejarea mediului înconjurător. În Uniunea
Europeană, aceste măsuri au fost introduse prin politicile agricole derulate încă din anii ’80.
În ceea ce priveşte impactul organismelor modificate genetic asupra mediului şi
implicit asupra sănătăŃii umane – este aproape imposibil de evaluat, avându-se în vedere
apariŃia relativ recentă, în ultimii 20 de ani, a ingineriei genetice şi a produselor sale.
LegislaŃia românească şi europeană stipulează cadrul de protejare a sănătăŃii populaŃiei şi
a mediului înconjurător contra posibilelor riscuri induse de cultivarea şi introducerea pe
piaŃă a OMG, simultan cu crearea unei pieŃe unice pentru biotehnologie.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
365

România a ratificat în 2003 Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la ConvenŃia
privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la
Montreal la 29.01.2000, prin Legea nr. 59/11.03.2003 (M.Of. 192/26.03.2003).
Începând cu 2002 se supune aprobării introducerea pe piaŃă sau în mediul înconjurător a
oricărui OMG sau produs conŃinând OMG, conform:
- Ordinului nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în
alte scopuri decât introducerea pe piaŃă,
- Ordinul nr. 923/2005, privind aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificării privind introducerea pe piaŃă a organismelor modificate genetic, ca atare sau
în produse,
- Ordinul nr. 606/2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor
introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri
decât introducerea pe piaŃă,
- OrdonanŃa nr. 49/30.01.2000 privind regimul de obŃinere, testare, utilizare şi
comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne,
precum şi a produselor rezultate din acestea, cu modificările şi completările ulterioare.
Agricultura şi schimbările climatice -
procentul care revine agriculturii din
cantitatea totală de gaze cu efect de seră
emise la nivelul Uniunii Europene este de
cca. 10%. Găsirea unei soluŃii pentru
limitarea acestor emisii rămâne o provocare.
Cele trei surse principale de emisie a gazelor
cu efect de seră din agricultură sunt:
- fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de
azotaŃi, care are ca efect emisia de N2O
(protoxid de azot);
- fermentaŃia enterică provenită de la
efectivele de animale din sectorul zootehnic, având ca efect emisia de CH4 (metan) –
reprezintă 41% din cantitatea de emisii de CH4 la nivelul UE;
- gestionarea reziduurilor din sectorul zootehnic (dejecŃiile solide), care sunt surse
importante pentru emisiile de CH4 şi N2O.
Utilizarea biomasei rezultată din agricultură ca sursă regenerabilă de energie este
importantă şi din punct de vedere al contribuŃiei la reducerea emisiilor rezultate.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
366

11.1.2. EvoluŃiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale
şi perfecŃionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
11.1.2.1. EvoluŃia suprafeŃelor de păduri regenerate
Totalul suprafeŃelor de păduri regenerate la nivelul anului 2009 este de 606 ha, din
care regenerări naturale au fost de 275 ha şi împăduriri de 331 ha.
EvoluŃia suprafeŃelor de păduri regenerate în perioada 2003 – 2009 se prezintă astfel:
Tabelul 11.1.2.1.1
Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
SuprafeŃe de păduri
regenerate (ha)
427 697 510 953 559 568 404 606
Sursa: Regia NaŃională a Pădurilor - DirecŃia Silvică GalaŃi
EvoluŃia suprafeŃelor împădurite în perioada 2000-2009 la nivel judeŃean, se prezintă în
graficul următor:
Tabelul 11.1.2.1.2
Indicator 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
SuprafaŃa
împădurită (ha)
716 340 521 145 90 88 331
Sursa: date furnizate de Romsilva şi DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului
GalaŃi – ed. 2009
2009
2007
2005
2003
2007
2008
2006
2009
2005
2002
2003
2004
0 200 400 600 800
Suprafata impadurita (ha)
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
367

Nr
crt
1
2
3
EvoluŃia suprafeŃelor totale de păduri, inclusiv alte terenuri cu vegetaŃie forestieră, în
perioada 2000-2009:
Tabelul 11.1.2.1.3
SuprafeŃe păduri 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total (mii ha) 43,8 43,8 43,8 43,8 43,8 43,8 37,155
Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009
50000
40000
30000
20000
10000
11.1.2.2. EvoluŃia şeptelului
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Hectare paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera
Dinamica şeptelului în perioada 2000-2009 în judeŃul GalaŃi este prezentată în graficul
următor:
Tabelul 11.1.2.2
Categoria
Efective (număr de capete)
de
animale
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bovine
total
54900 49313 51459 50394 49219 49349 50800 49119 41180 40890
Vaci
lapte
30266 27186 27686 28524 26295 28161 28500 24778 22065 19504
Ovine
total
185600 186089 185322 182643 188153 207829 216979 239813 258400 259030
4 Caprine 23200 23200 23100 24000 24500 24360 27496 33300 35400 50970
5 Porcine 58500 57049 59624 58992 55366 59807 62500 70349 69071 85428
6 Păsări 2050000 2496070 2469306 2375590 2269609 2296200 2099500 1804352 1587172 1626583
7
Găini
ouătoare
1110900 1144600 1130942 1049727 1487528 1135100 1117213 874222 1087132 934990
8 Cabaline 27300 27338 28290 30237 28599 35234 36489 33826 24630 24111
Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
368

2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000
Bovine total Vaci lapte Ovine total Caprine
Porcine Păsări Găini ouătoare Cabaline
11.1.2.3. Agricultura ecologică
Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un
procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente prin
utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu
utilizează fertilizanŃi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni,
antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor.
Agricultura ecologică se deosebeşte astfel,
fundamental de agricultura convenŃională.
Procesul şi procedurile de obŃinere a
produselor ecologice sunt reglementate de
reguli şi principii de producŃie stricte, care
pleacă de la calitatea pe care trebuie să o
aibă pământul şi până la obŃinerea efectivă a
produsului final. Rolul acestui sistem de
agricultură este de a produce hrană mult mai
curată, mai potrivită metabolismului
organismului uman, dar în deplină corelaŃie
cu conservarea şi dezvoltarea mediului.
Dezvoltarea pieŃei interne de produse ecologice presupune:
- intensificarea acŃiunilor de promovare a conceptului de agricultură ecologică prin
îmbunătăŃirea informaŃiei despre agricultura ecologică şi calificarea participanŃilor din
acest sector;
- creşterea suprafeŃei ocupate cu module experimentale "microferme ecologice";
- delimitarea de areale ecologice ;
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
369

- acordarea de ajutoare producătorilor pe durata perioadei de conversie şi crearea unui
sistem informaŃional accesibil pentru producători.
Istoricul reglementarilor agriculturii ecologice:
� 1980: prima recunoaştere oficială, în legea de orientare agricolă din luna iulie, printro
denumire ambiguă a unei agriculturi aşa zise "ecologice", care nu foloseşte nici
îngrăşăminte şi nici pesticide chimice de sinteză, definiŃie care era folosită şi în
mijloacele de comunicare, etichete.
� 1985: crearea unui mărci comune: Marca AB.
� 1987: înfiinŃarea CNAB (Comisia NaŃională de Agricultură Biologică) compusă din
reprezentanŃii administraŃiei (Ministerul Agriculturii, al Mediului şi al FinanŃelor) şi din
profesioniştii din agricultura ecologică.
� 1991: Regulamentul comunitar 2092/91 din 24 Iunie 1991 referitor la produsele
vegetale.
� 1992: primul caiet de sarcini pentru producŃiile animale (lapte de vacă, păsări, ouă,
carne de bovine şi ovine).
� 1993: crearea regulamentului comunitar.
� 1994: înfiinŃarea CNLCPAA, SecŃiunea Bio (Comisia NaŃională a Etichetelor).
� 1996: noile caiete de sarcini: ProducŃia şi transformarea porcinelor, lapte de oaie,
miere. Noua formă grafică a logo-ului AB şi Reguli de folosire.
� 1997: 12 decembrie, anunŃarea de catre Ministrul Agriculturii şi Pescuitului din
FranŃa, Dl. Louis LE PENSEC, a unui plan cincinal de dezvoltare a agriculturii
ecologice.
� 1998: crearea unui plan de dezvoltare a agriculturii ecologice.
� Mai 1999: adoptarea directivelor din Codex Alimentarius referitoare la modul de
producŃie ecologică a produselor vegetale.
� 19 iulie 1999: adoptarea Reglamentului CEE 1804/99 (REPAB) relativ la modul de
producŃie ecologic al animalelor şi al produselor provenite de la animale (extinderea
regulamentului CEE 2092/91 modificat).
� 28 Iunie 2001: publicarea în Monitorul Oficial a referenŃialului Ecocert (certificarea
input-urilor ecologice).
� 18 August 2001: intrarea în vigoare a Reglementului 1804/99, notificarea la Comisia
Europeană a CC-REPAB-F (Regulamentul European pentru producŃia de animale
ecologice), (REPAB versiunea franceză), incluzând modul de producŃie ecologic al
puilor, iepurilor şi al peştilor din crescătoriile ecologice.
Cadrul legislativ specific naŃional, pus la dispoziŃia celor interesaŃi pe site-ul Ministerului
Mediului şi Dezvoltării Durabile, care reglementează desfăşurarea activităŃilor agricole în
scopul obŃinerii de produse agroalimentare ecologice, cuprinde:
• Programul plurianual de dezvoltare a agriculturii ecologice în România (Ordinul nr.
70 / 2002, al ministrului agriculturii, alimentaŃiei şi pădurilor, privind constituirea Comisiei
pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România);
• regulile şi principiile generale ale producŃiei ecologice (OrdonanŃa de UrgenŃă a
Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi
completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea
OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea
OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare
ecologice);
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
370

• sistemul de inspecŃie şi certificare (OUG nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29
decembrie 2006 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006
pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000
privind produsele agroalimentare ecologice);
• lista produselor permise a fi utilizate în agricultura ecologică (OrdonanŃa de
UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu
modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind
aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi
completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice);
• lista ingredientelor şi metodelor de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea
alimentelor ecologice (OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2000 privind
produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.
513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea OrdonanŃei
de urgenŃă a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea
şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.
34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice);
• reguli specifice pentru etichetarea şi reclama
produselor ecologice primare şi pentru produsele
procesate cu referiri la ingredientele folosite la preparare
(Ordinul comun nr. 417/110/2002 al ministrului
agriculturii, alimentaŃiei şi pădurilor şi al preşedintelui
AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Consumatorilor,
pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare
ecologice);
• reguli privind importul produselor agroalimentare ecologice şi obligaŃiile
importatorilor de produse agroalimentare ecologice (Ordinul nr. 721/2003, al
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului pentru aprobarea Regulilor privind
importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice);
• reguli privind exportul (Ordinul nr. 721/2003, al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor
şi mediului pentru aprobarea Regulilor privind importul şi exportul produselor
agroalimentare ecologice);
• Ordinul nr. 317/190/2006 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului
agriculturii, alimentaŃiei şi pădurilor şi al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale pentru
ProtecŃia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice
privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice;
• Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în
agricultura ecologică, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul nr. 688/2007 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de
inspecŃie şi certificare şi de supraveghere a activităŃii organismelor de control,
valabil în 2009, abrogat în 2010 de art. 9, cap. V din OrdonanŃa nr. 65/2010.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
371

Recunoaşterea oficială şi reglementarea agriculturii ecologice în UE
Adoptarea unui cadru reglementar a permis agriculturii ecologice să se poziŃioneze într-un
mod credibil, pe segmentul de piaŃă al produselor de calitate.
La începutul anilor ’90, a fost adoptat în cadrul ComunităŃii Europene un cod legislativ -
Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 privind modul de obŃinere ecologică a produselor agricole
şi modul de prezentare a acestora şi a mărfurilor alimentare,. Aceasta măsură de
recunoaştere oficială a agriculturii ecologice s-a extins, apoi, în mai multe Ńări şi a fost
urmată de alte iniŃiative la nivel internaŃional.
Începând cu 1 ianuarie 2009 Regulamentul a fost abrogat, iar activităŃile din domeniul
agriculturii ecologice s-au desfăşurat în conformitate cu Regulamentul CE nr. 834/2007 şi
cu normele de aplicare a acestuia stabilite prin Regulamentul CE nr. 889/05.09.2008.
Operatorii autorizaŃi în judeŃul GalaŃi, înregistraŃi cu activitate agricultura ecologică în
2009 sunt următorii:
Nr
crt
Denumire operator
autorizat
Localitatea SuprafaŃa
- ha -
1 SC CORADAMI SRL Cavadineşti 30
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
Categori
i animale
- capete,
tone -
2 II SAVA ALEXANDRINA GalaŃi 20 61 vaci
lapte
3 SC AGROFIN INVESTI
SRL
GalaŃi 5,5
4 SC GHEDIN TEST SRL FrumuşiŃa 582,8
5 SA DEALUL COVURLUI Băleni 94,42
6 SC ELVITAL
INTERNATIONAL SRL
Gohor 12
7 SC AGROMOND SRL FrumuşiŃa 10
8 SC OREZUL LATINU
SRL
9 SC DORAGRA 2008
SRL
IndependenŃa 160,41
Rediu 5
10 SC CAMILIV SRL Oancea 20
11 PFA CRETU AUREL Rediu 31,18
12 SC EUROSEM
BIOAGRIVOR SRL
Nămoloasa 50
13 SC ROMESPANA SRL Lieşti 100
14 SCDVV BUJORU Tg Bujor 35,94 266,0
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
Produse
procesate
- litri vin -
372

Nr
crt
Denumire operator
autorizat
Localitatea SuprafaŃa
- ha -
15 PFA FULGER ADRIAN Băneasa 3,1
16 SC SAV AGRICER SRL Corod 10
17 SC PRESTATORUL SRL Tuluceşti 55
18 SC MAT SERV SRL Lieşti 50
19 SC AGRISERV SRL Tuluceşti 80,7
20 SC SOLANUM SRL GalaŃi 10
21 SC SILVAGRO MMM
SRL
C. Negri 5
22 SA RECOLTA FrumuşiŃa 104,36
23 II ENE DUMITRU Sl. Conachi 5
24 II FUICA NECULAI Cudalbi 4,5
25 PFA FUICA ANGELA Cudalbi 6,29
26 II IRIMIA VASILE Cudalbi 3
27 SC AGRODAN SRL Tecuci 10
28 SC AGRIMAT SA
MATCA
29 SC AGROCOV SRL
Matca 228
Pechea 1881
Cuza Vodă 751,4
Cudalbi 622,1
IndependenŃa 2330
Lieşti 603,9
30 SC DANROGRAL SRL GalaŃi 5
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
Categori
i animale
- capete,
tone -
31 PF BALABAN STEFAN Vînători 200 fam.
albine
32 SC REMCRIS IMPEX
SRL
33 SC HOLDING CEREALE
SRL
Gohor 1 t melci
IndependenŃa 5
34 SC ECOAGROVITA SRL Schela 0,045
35 SC FORSYTHIA SRL Tecuci 5
36 SC AGROZOO
PROSPER SRL
Munteni 5
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
Produse
procesate
- litri vin -
373

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi
Dinamica operatorilor şi a suprafeŃelor în agricultura ecologică la nivel judeŃean,
conform evidenŃelor APM GalaŃi, este prezentată în continuare:
Nr.
crt.
Indicator 2007 2008 2009
1 Număr operatori inregistrati in
agricultura ecologica
2 11 36
2 SuprafaŃa totala certificata in
agricultura ecologica (ha)
3 Ponderea suprafetelor certificate
din total suprafaŃă agricolă %
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
lipsă date 1727 7940,645
- 0,49 2,26
Dinamica operatorilor şi a suprafeŃelor în agricultura ecologică la nivel naŃional,
conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe site-ul propriu
www.maap.ro:
Nr.
crt.
Indicator 2007 2008 2009
1 Număr operatori înregistraŃi în
agricultura ecologică
3409 3834 4191
2 din care: număr procesatori 39 48 85
3 SuprafaŃa totală certificată în
agricultura ecologică (ha)
4 Ponderea suprafeŃelor certificate
din total suprafaŃă agricolă
5 SuprafaŃa certificată în
agricultura ecologică pe teren
arabil (ha)
6 SuprafaŃa certificată în
agricultura ecologică cu culturi
permanente (ha) păşuni şi fâneŃe
143194 190129 221.411
1% 1% 2%
45605 65112 86454
51200 57600 46006,559
7 SuprafaŃa certificată în 294 954 1518
8
agricultura ecologică cu culturi
permanente (ha) livezi şi viŃă de
vie
Colectare din flora spontană (ha) 38700 58728 81279
9 Alte suprafeŃe certificate în
agricultura ecologică (ha)
7395 7735 6154
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
Sursa: www.maap.ro
374

11.1.3. Impactul activităŃilor din sectorul agricol asupra mediului
MenŃinerea terenului în bune condiŃii pentru practicarea agriculturii dar şi pentru dezvoltarea
diverselor ecosisteme specifice, include respectarea standardelor pentru protejarea solului
prin menŃinerea structurii şi conŃinutului în substanŃe organice şi conservarea biodiversităŃii.
În plus, la acestea se adaugă necesitatea menŃinerii constante a suprafeŃelor păşunilor prin
limitarea transformării lor în suprafeŃe arabile.
O cerinŃă a bunelor practici agricole în scopul protecŃiei mediului şi diminuării fenomenului
de poluare a apelor impune ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind
modul de utilizare a substanŃelor agrochimice, să cunoască foarte bine condiŃiile de aplicare
ale acestora. O practică de fertilizare raŃională trebuie să Ńină cont de: tipul şi cantităŃile de
nutrienŃi ce trebuie aplicate în sol la o anumită cultură agricolă, tipul de îngrăşăminte utilizat
Ńinând cont de condiŃiile de sol, de climă şi particularităŃile culturii agricole, epocile de
aplicare precum şi tehnicile de aplicare pentru a asigura cultura agricolă cu nutrienŃi
necesari.
La nivelul judeŃului GalaŃi, impactul activităŃilor din sectorul agricol asupra mediului se
manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea localităŃilor din
judeŃ fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri,
în conformitate cu prevederile legale. Deşeurile zootehnice sunt amestecate cu deşeuri
menajere şi împrăştiate la întâmplare pe teren.
AgenŃia a acŃionat prin prevederile impuse în autorizaŃiile de mediu şi prin conştientizarea
populaŃiei rurale asupra beneficiilor utilizării compostului pentru obŃinerea de produse
agricole ecologice net superioare produselor obŃinute prin chimizare şi ierbicidare.
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului
în condiŃii igienice şi de eficienŃă.
În agricultură, în cadrul Programelor Fermierul,
SAPARD, dar şi a altor programe s-a urmărit
înfiinŃarea de exploataŃii agricole de mărimi optime,
atât în producŃia vegetală cât şi în creşterea
animalelor, prin comasarea suprafeŃelor mici
deŃinute de majoritatea gospodăriilor populaŃiei,
extinderea serviciilor de aprovizionare cu seminŃe
selecŃionate, material săditor, îngrăşăminte, utilaje,
carburanŃi, dar şi de preluare a produselor agricole
de la micii producători pentru desfacere şi prelucrare
S-a urmărit de asemenea implementarea unor programe sectoriale care să fie în
concordanŃă cu acquis-ul de aderare la Uniunea Europeană care să conducă la realizarea
unei strategii de dezvoltare economică durabilă.
Măsurile aplicate în scopul unei utilizări durabile a solului s-au concretizat în acŃiuni de:
- aplicare îngrăşăminte organice – pe o suprafaŃă de 1730 ha
- scarificare pe o suprafaŃă de 1150 ha.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
375

EvoluŃia suprafeŃei pe care s-au aplicat îngrăşăminte naturale în perioada 2000 – 2009 se
prezintă după cum urmează:
Tabelul 11.1.4.
Indicator
SuprafaŃa pe care
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
s-au aplicat
îngrăşăminte
naturale (ha)
3999 4996 3385 7754 8868 7738 23978 1950 1570 1730
25000
20000
15000
10000
5000
0
11.2. Capacitatea de pescuit
11.2.1. Pescuitul în apele interioare
Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafata pe care s-au aplicat ingrasaminte naturale
Pescuitul include activităŃi de prindere a peştelui, respectiv capturarea şi colectarea
organismelor acvatice (predominând peştele, moluştele şi crustaceele), inclusiv plante
pentru consumul uman sau în alte scopuri, cu mâna sau cu diverse unelte.
Statisticile mondiale consemnează faptul că piscicultura şi pescuitul au un rol deosebit de
important în economia mondială, ele asigurând în alimentaŃia umană circa 25% din
consumul de proteină de origine animală.
Patrimoniul de interes piscicol al României este constituit din suprafeŃe acoperite
permanent sau temporar cu ape:
- întindere:
- de aproape 500.000 ha ape stagnante,
- 66.000 km ape curgătoare, râuri din zona de munte, colinară, de şes,
- 25.000 km 2 ape marine din zona economică exclusivă la Marea Neagră.
- suprafeŃele de ape din domeniul public sunt reprezentate de:
- 300.000 ha lacuri naturale şi bălŃi,
- 98.000 ha lacuri de acumulare şi poldere,
- 47.000 km râuri din zona colinară şi de şes,
- 18.000 km râuri din zona montană,
- 1.075 km fluviu Dunăre.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
376

În România există 100.000 ha amenajări piscicole structurate astfel:
- 84.500 ha crescătorii piscicole,
- 15.500 ha pepiniere piscicole,
- 25 ha păstrăvării,
- 168 ha de exploataŃii.
Structura pe specii a patrimoniului piscicol din
România:
- 85% reprezintă ciprinide, atât de origine
indigenă cât şi de origine asiatică,
- 15% reprezintă şalău, ştiucă, somn, sturioni şi
salmonide de apă dulce.
Activitatea de pescuit este susŃinută de 1911
nave şi ambarcaŃiuni, din care: în Marea Neagră
380; pe Dunăre 876; în Delta Dunării 592 iar
miloacele auxiliare sunt în număr de 63.
ReŃeaua hidrografică impresionantă a
judeŃului GalaŃi, constituită de cursul inferior al râurilor Siret, Prut şi Dunăre cu
afluenŃii aferenŃi a făcut din pescuit o activitate tradiŃională care poate fi practicată şi
în contextul dezvoltării durabile a ariilor naturale protejate.
Pe râul Siret pescuitul a cunoscut un declin progresiv iar în prezent a dispărut datorită
gradului mare de încărcări cu poluanŃi. Carnea de peşte acumulează uşor aceşti poluanŃi şi
nu mai are calităŃile organoleptice corespunzătoare consumului uman.
Pentru cei 22 km ai cursului Dunăre pe teritoriul judeŃului GalaŃi, concestionarea toanelor de
pescuit trebuie să Ńină cont de faptul că pe acest tronson, Dunărea este un corp sensibil de
apă şi reprezintă poarta de intrare în RezervaŃia Biosferei Delta Dunării. Dat fiind faptul că
aici se găsesc specii cu grad diferit de vulnerabilitate – sturioni, scrumbie, crap sălbatic
(specii nominalizate în Cartea Roşie a Deltei Dunării), sunt necesare studii ştiinŃifice care să
facă corelarea între cantităŃile de peşte estimate, cantităŃile reale care există, cantităŃile
maxime admisibile pentru pescuit şi ecologia acestor specii.
Prin eliminare, Prutul rămâne principalul furnizor de ihtiofaună, prin zona crapului, care
se găseşte în vecinătatea confluenŃei cu Dunărea, regiunea Parcului Natural Lunca Joasă a
Prutului Inferior, cu bălŃile adiacente din lunca inundabilă. Speciile de peşti întâlnite aici pot
fi grupate pe diverse categorii:
- Migratori anadromi: sturioni - păstruga (Ascipenser stellatus), cega (Ascipenser
ruthenus), rar morunul (Huso huso)
- Reofili, care trăiesc în porŃiunile curgătoare şi ajung întâmplător în bălŃi: mreana
(Barbus barbus)
- Semimigratori – specii generativ limofile: crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis
brama), babuşca (Rutilus rutilus), avatul (Aspius aspius), sabiŃa (Pelecus cultratus),
şalăul (Sander lucioperca) – specii care se reproduc în bălŃi dar trăiesc şi în râu
- IndiferenŃi: obletele (Alburnus alburnus), ghiborŃul (Gymnocephalus cernuus)
Trebuie precizat faptul că multe specii de peşti menŃionaŃi în râul Prut şi în zonele adiacente
au grade diferite de vulnerabilitate: periclitate, critic periclitate, vulnerabile, rare, foarte rare,
fapt care impune regim special de protecŃie şi, implicit, interzicerea pescuitului pentru
acestea.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
377

Prin prevederile Ordinului nr. 189 din 9 martie 2009 privind prohibiŃia pescuitului în
anul 2009 au fost instituite unele măsuri de prohibiŃie pentru pescuitul oricăror
specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieŃuitoare acvatice în apele maritime
interioare şi în apele continentale.
Ordinul Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342 din 28 mai 2008 privind
dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al
statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic prevede dimensiunile
minime, în centimetri, ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, care pot fi
capturate din mediul acvatic: avat sub 30 cm, babuşcă sub 15 cm, biban sub 12 cm, crap
sub 35 cm, caras sub 15 cm, roşioară sub 15 cm, plătică sub 25 cm, şalău sub 40 cm,
somn sub 50 cm.
În domeniul protecŃiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în Râul Prut a
fost aprobat prin Hotărârea nr. 1207 din 14 octombrie 2003 Acordulul între Guvernul
României şi Guvernul Republicii Moldova.
Eticile pescuitului sportiv Ńin cont de
gradele de vulnerabilitate ale speciilor
dar şi de dimensiunile exemplarelor
colectate. Regulamentul AJVPS GalaŃi
prevede obligaŃia pescarilor de a elibera
în stare vie exemplarele de peşte sub
următoarele dimensiuni: avat sub 30 cm,
babuşcă sub 10 cm, biban sub 10 cm,
crap sub 5 cm, caras sub 5 cm, roşioară
sub 10 cm, plătică sub 10 cm, şalău sub
40 cm, somn sub 40 cm.
Între pescuit şi mediu există o relaŃie reciprocă, ambele influenŃându-se reciproc, atât în
sens pozitiv, cât şi în sens negativ.
Este bine ştiut faptul că pescuitul este afectat de schimbarea climei, care modifică
ecosistemele. O altă cauză a degradării ecosistemelor acvatice este supraexploatarea
resurselor piscicole.
În ceea ce priveşte gestionarea pescuitului, pentru menŃinerea unui pescuit durabil, este
necesar să se ajute ecosistemele să facă faŃă importantelor schimbări cu care se confruntă:
despovărarea speciilor epuizate şi gestionarea pescuitului pe principiile dezvoltării
durabile constituie acŃiunile cele mai potrivite pentru a ajuta ecosistemele să se
adapteze la modificările mediului înconjurător. Mai mult ca niciodată se impune
stoparea pescuitului excesiv.
11.2.2. Pescuitul marin
Nu este cazul.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
378

11.3. Acvacultura
Acvacultura implică creşterea în ferme piscicole (inclusiv recoltarea) organismelor acvatice
(peşte, moluşte, crustacee, crocodili, alte amfibiene acvatice) prin folosirea unor tehnici
menite a spori producŃia acestor organisme, dincolo de capacitatea naturală a mediului( de
exemplu, populare regulată, hrănire şi protecŃie de prădători). Acvacultura se referă la
creşterea până la faza tânără şi/sau adultă, în condiŃii de captivitate, a organismelor
amintite. În plus acvacultura conŃine şi calitatea de proprietar, individual, colectiv sau de
stat asupra organismelor individuale pe parcursul etapei de creştere şi include etapa de
recoltare a acestora.
SocietăŃile care desfăşoară activităŃi de piscicultură şi acvacultură în judeŃul GalaŃi sunt:
- SC Zătun SA – amenajarea piscicolă Vlădeşti, comuna Vlădeşti
- DirecŃia JudeŃeană de ProtecŃie a Plantelor GalaŃi – baza de agrement Zătun
- SC Grig Impex - sat Movileni, comuna Şendreni
- SC Central SA – ferma piscicolă Potârnichea, com Schela, Balta Potcoava, comuna
Braniştea
- AsociaŃia JudeŃeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi GalaŃi – MaŃa Rădeanu,
comuna Cavadineşti
- SC Singama –ferma piscicolă Şovârca, comuna Oancea
- Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi
Acvacultură –fermele piscicole Brateş şi Cotu Chiului
Piscicultura este o ramură a acvaculturii, care se ocupă cu elaborarea tehnologiilor de
creştere a peştelui, cu efectuarea diferitelor intervenŃii în procesul de reproducere, creştere,
ameliorare şi protecŃie a populaŃiilor de peşti.
Acvacultura reprezintă sectorul de producŃie alimentară cu cea mai rapidă dezvoltare din
ultimii 10 ani la nivel mondial. Cu o rată de creştere anuală de peste 10%, această
activitate va asigura în viitor un sfert din producŃia globală de peşte.
De la începutul secolului XX şi pâna în prezent au fost aclimatizate peste 430 de specii
acvatice, numai în ultimul deceniu fiind „domesticite“ 106 specii. În timp ce peste 3.000 de
soiuri de peşti şi plante acvatice sunt cunoscute drept comestibile, numai vreo 200 de tipuri
de vietăŃi terestre sunt folosite în alimentaŃie. De la moluşte la crustacee, de la
echinoderme până la peşti din orice categorie, acvacultura se pare că reprezintă o soluŃie a
viitorului, mai ales în conditiile în care cererile pieŃei sunt tot mai mari, iar populaŃia planetei
este în creştere.
Printre factorii care au determinat evoluŃia rapidă sunt: ciclul de viaŃă prea lung al
mamiferelor, numărul mare de plante necomestibile, supraexploatarea peştelui oceanic şi
declinul locurilor de pescuit din întreaga lume.
Oricât de bine arată în cifre, acvacultura are şi consecinŃe negative asupra mediului, dintre
care, cea mai gravă ar fi problema răspândirii speciilor aclimatizate.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
379

Cea mai bună metodă de combatere a răspândirii acestor specii care pot deveni invazive şi
care în scurt timp pot elimina multe alte specii este creşterea doar a speciilor indigene. Alte
probleme posibile includ poluarea nutritivă provenită de la hrănirea peştilor şi de la
producerea deşeurilor în exces. De asemenea, când lacurile sunt umplute cu apă sărată,
sarea poate contamina solul. Un alt motiv de îngrijorare ar putea fi folosirea pentru
hrana peştilor a rezervelor sălbatice care sunt în scădere.
Când este practicată corespunzător şi durabil, acvacultura poate aduce beneficii mediului
prin reducerea daunelor cauzate de pescuitul comercial şi chiar prin ajutorul dat la
refacerea populaŃiilor sălbatice. Deasemenea, acvacultura contribuie la siguranŃa
alimentaŃiei locale şi generează venituri.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
InstituŃia specializată în cercetări în ape
interioare în judeŃul GalaŃi este Institutul de
Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie
Acvatică, Pescuit şi Acvacultură, care are
în componenŃă 2 baze de cercetare: baza
de cercetare şi microproducŃie piscicolă
Brateş GalaŃi şi baza de genofonduri Cotu-
Chiului GalaŃi, iar principala instituŃie de
învăŃământ superior în domeniul piscicol
este reprezentată de Universitatea
"Dunărea de Jos" GalaŃi.
Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru
Ecologie Acvatică, Pescuit şi
Acvacultură GalaŃi este un important producător de material piscicol cu calităŃi
bioproductive superioare (puiet şi peşte de consum din speciile: crap, ciprinide asiatice,
somn, şalău, ştiucă, caras) fiind singurul producător de sturioni din Ńară ce elaborează şi
aplică tehnologii proprii, moderne, compatibile la nivel mondial.
Având competenŃe în mai multe domenii:
- acvacultură şi bioresurse acvatice;
- genetica şi ameliorarea speciilor de peşti şi alte vieŃuitoare acvatice;
- aclimatizarea de noi specii de peşti şi alte vieŃuitoare acvatice, tehnologii moderne
de reproducere, dezvoltare postembrionară şi creştere a speciilor: crap, ciprinide
asiatice, sturioni, somn, ştiucă, raci; nutriŃia peştilor; ecologie acvatică;
- ihtiologie şi ecobiologie;
- hidrochimie şi calitatea apei;
- hidrobiologie; patologie şi toxicologie acvatică;
- microbiologie acvatică; mecanizare în acvacultură;
- tehnici şi metode de pescuit,
Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu
reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin
conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica
comunitară în domeniul pescuitului, a fost adoptată OrdonanŃa de urgenŃă nr. 23 din 5
martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată prin Legea 317/2009.
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
380

Aceasta reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii,
activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obŃinute din pescuit şi
acvacultură.
Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri:
● adaptarea producŃiei la cerinŃele pieŃei;
● îmbunătăŃirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
● valorificarea superioară a potenŃialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;
● instruirea producătorilor din acvacultura;
● asigurarea calităŃii produselor din acvacultura şi a sănătăŃii publice;
● asigurarea producŃiei din acvacultura pentru cazuri de forŃă majoră;
● asigurarea sănătăŃii şi bunăstării animale;
● protecŃia mediului;
● dezvoltarea cercetării.
AcŃiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii au ca scop:
� modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte
vieŃuitoare acvatice, corelate cu normele de protecŃie a mediului;
� folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;
� încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare
economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice;
� construirea de amenajări şi instalaŃii moderne şi eficiente pentru practicarea
acvaculturii marine şi continentale, în condiŃiile asigurării sănătăŃii şi bunăstării
animale.
11.4. Industria
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Industria reprezintă un alt sector economic de bază, în care efectele activităŃilor antropice
asupra mediului înconjurător sunt importante.
JudeŃul GalaŃi, unul dintre cele mai mari centre industriale ale României, are ca ramuri
economice principale:
- industria şi construcŃiile: 43%
- serviciile: 38%
- agricultura, silvicultura şi exploatările forestiere: 19%
Industria siderurgică din GalaŃi realizează 55,6% din
producŃia de oŃel a României, 55% din cea a
producŃiei de laminate şi 90,4 % din producŃia de
tablă şi benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate
din producŃia siderurgică este exportată.
ConstrucŃiile navale, ramură de mare tradiŃie a
judeŃului, furnizează flotei fluviale şi maritime, nave de
până la 55.000 tdw (bario, rachiere, mineraliere,
remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
381

Oraşul GalaŃi, amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru
porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având
aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri
de 9.328.857 tone (1997), permiŃând accesul navelor de până la 30.000 tdw.
Zona Liberă GalaŃi este un punct strategic în zona de est a oraşului. ÎnfiinŃată în 1993, Zona
Liberă GalaŃi este amplasată pe malul Dunării la sud-est de oraşul GalaŃi şi constituie un
argument în plus pentru atragerea investitorilor în această zonă, prin facilităŃile fiscale pe
care le oferă.
Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere GalaŃi (suprafaŃă totală de 137 ha) se
constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rhin - Marin
- Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) şi rutiere
precum şi în accesul la chei şi la instalaŃiile portuare, poziŃionarea pe Dunărea maritimă la
80 km de Marea Neagră şi foarte aproape de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova.
Industria siderurgică - înfiinŃat în 1961, combinatul siderurgic gălăŃean cu o suprafaŃă de
1.594 ha, situat în partea vestică a oraşului, înglobează majoritatea forŃei de muncă
gălăŃene.
Combinatul este cel mai mare producător de oŃel din România şi al doilea ca mărime din
Europa Centrală şi de Est. Produce în primul rând produse plate (tablă groasă, tablă
zincată, bandă laminată la cald şi rece), Ńagle şi blumuri de relaminare, precum şi Ńevi
sudate de mare diametru, având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone,
ceea ce reprezintă 70% din producŃia naŃională de oŃel şi 95% din cea de laminate plate.
ARCELORMITTAL domină piaŃa internă, având un segment estimat de 95% pe piaŃa
producătorilor finali interni şi realizează exporturi importante, ce se situează la 55% din cifra
de afaceri. Activitatea sa reprezintă aproximativ 5% din produsul intern brut al României, iar
25% din produsul intern brut al Ńării este direct sau indirect afectat de ARCELORMITTAL
GalaŃi.
Principalele surse potenŃiale de poluare asupra factorului de mediu aer datorate
industriei siderurgice:
� Cuptoare producere cocs – grupa SNAP 010406: CH4, CO, CO2, N2O, NMVOC,
NOx, SO2;
� InstalaŃii de aglomerare - grupa SNAP 030301: As, Cd, CH4, CO, Cu, Dioxină, Hg,
NMVOC, NOx, Pb, SO2, TSP, Zn;
� Producerea varului – grupa SNAP 030312: CH4, CO, CO2, NMVOC, NOx, SO2, TSP;
� Încărcarea cuptorului (furnalului) cu suflanta de aer - grupa SNAP 040202: Cd, Ni, P,
TSP, Zn;
� Evacuarea fontei brute (turnare) - grupa SNAP 040203: As, Cd, Cr, Cu, Hg, PAH, P,
TSP, Zn;
� Cuptoare cu insuflare de oxigen pentru producerea oŃelului (convertizoare oŃel) -
grupa SNAP 040206: As, Cd, Cr, Cu, Hg, PAH, P, Zn;
� Laminoare - grupa SNAP 040208: CH4, CO, Cr, Ni, NMVOC, NO.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
382

Alte surse:
� Sectorul energetic - arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP
01: SO2, NO, CH4, NMVOC, etc.
� Alte surse mobile – grupa SNAP 08: Benzo(a), Benzo(b), Cd, CH4, CO, Cr, Cu,
Flouranthe, N2O, NH3, Ni, NMVOC, NOx, PAH, Se, SO2, TSP, Zn.
EvoluŃia emisiilor în aer ai principalilor poluanŃi proveniŃi de la SC ArcelorMittal SA GalaŃi
(conform inventarelor anuale de emisii CORINVENT întocmite în baza Ordinului MAPPM
524/2000) poate fi urmărită în tabelul 11.4.1.1:
Tabelul 11.4.1.1
2007 2008 2009
INDICAT
OR
UM
TOTAL
din care
ArcelorM
ittal: (%) TOTAL
din
care
Arcelo
rMittal:
(%)
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
TOTAL
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
din care
ArcelorM
ittal: (%)
SO 2 Mg 21284,94 92,10 12365,02 91,49 6824,88 82,46
NOx Mg 18841,66 73,71 12613,05 78,34 7221,28 72,56
NMVOC Mg 9943,34 7,64 4884,91 11,87 2881,79 10,91
CH4 Mg 10866,88 13,43 13366,66 8,29 12502,81 6,96
CO Mg 181030,99 70,03 105100,21 90,5 49335,88 98,25
CO2 Mii Mg 3803677,16 57,83 2557181,17 62,46 1688449,18 56,44
N2O Mg 1306,94 5,45 1033,24 4,55 879,68 5,42
NH3 Mg 3506,56 0,0011 4192,15 6,4X10 -
6 3707,79
4,8X
10 -6
As kg 307,50 99,97 235,19 99,86 121,30 99,87
Cd kg 746,98 99,86 569,63 99,84 294,51 99,84
Pb kg 54185,37 99,96 41418,56 99,87 21273,54 99,86
Hg kg 208,23 98,74 161,72 97,06 84,22 95,42
Diox g 67,13 99,98 51,24 99,96 26,15 99,96
TSP Mg 19535,59 99,82 14193,34 99,79 8433,51 99,76
Este în atenŃia APM GalaŃi urmărirea modificărilor tehnologice la instalaŃiile moştenite de
SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi şi adoptarea de soluŃii tehnice care să permită alinierea la
standardele europene în perioada de tranziŃie, până în 31.12.2014 (perioada de tranziŃie a
fost acordată de specialiştii Comisiei Europene în corelare cu realitatea socio-economică şi
cu nivelul de emisii la data negocierii).
În perioada 2005 - 2009, SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi a investit în domeniul
protecŃiei mediului în valoare de :
ANUL
Tabelul 11.4.1.2
VALOAREA
(mii RON)
2005 77 891,858
2006 53 488,624
2007 72 587,318
2008 59 839,264
2009 29 551,825
383

Pentru încadrarea în Directiva Comisiei Europene privind controlul prevenirii integrate a
poluării şi utilizarea celor mai bune şi disponibile tehnologii specifice proceselor siderurgice,
s-au realizat sau sunt în curs de realizare modernizări tehnologice, dintre care amintim:
- investiŃii pentru protecŃia aerului - Uzina Cocso-Chimică 1 – instalaŃie pentru
reducerea emisiilor de pulberi la staŃia de transbordare – flux transport cocs; Uzina
Aglomerare Furnale –instalaŃii pentru reducerea emisiilor de pulberi la Furnalul 5 –
evacuare fontă şi zgură; Uzina OŃelării Refractare/SecŃiile OLD 1 şi 3 - modernizare
echipamente desprăfuire;
- investiŃii pentru protecŃia apei – modernizarea instalaŃiei de tratare a apei de la
GA şi a staŃiei de filtre mecanice; decolmatare şi reabilitare colector C6 Mălina;
decolmatare Compartiment de omogenizare Balta Cătuşa;
- investiŃii pentru protecŃia solului şi apelor subterane – Depozit de uleiuri
proaspete – faza a II-a, Studiul hidrochimic şi hidrogeologic pentru apele subterane a
AMG, modernizare instalaŃie de uleiat în câmp electrostatic;
- investiŃii pentru protecŃia mediului natural – extindere perdele de protecŃie şi
amenajare spaŃii verzi
Industria construcŃiilor şi reparaŃiilor de nave –
Şantierul Naval GalaŃi este lider în industria navală de
mai bine de 100 de ani. Şantierul este amplasat la malul
Dunării între oraş şi Zona Liberă. Din 1991 Şantierul
Naval GalaŃi a devenit societate pe acŃiuni având ca
activitate proiectarea, construcŃia, repararea şi vânzarea
de nave maritime şi fluviale, în martie 1999 pachetul
majoritar a fost cumpărat de Grupul de şantiere navale
DAMEN din Olanda.
Impact asupra mediului: evacuări ape uzate, emisii provenite de la operaŃiile mecanice de
sablare, sudare, vopsire, finisare nave, deşeuri metalice şi nemetalice revalorificabile
rezultate în urma proceselor tehnologice.
Industria construcŃiilor de maşini: Întreprinderea Mecanică Navală GalaŃi (IMNG) şi
Întreprinderea Mecano-Hidraulică (IMH), ELNAV şi TREFO cu o producŃie restructurată la
minim datorită neadaptării la economia de piaŃă.
Impact asupra mediului: deşeurile metalice rezultate din producŃia de serie şi poluanŃi
specifici rezultaŃi în urma activităŃii de acoperiri galvanice (IMH) sau turnătorie (IMNG şi
ELNAV) .
Industria extractivă – este reprezentată prin societăŃile care
au ca obiect de activitate extragerea ŃiŃeiului şi/sau gazelor
naturale şi prin societăŃile al căror obiect de activitate este
extracŃia argilei, nisipului şi pietrişului (balastiere).
Pe teritoriul judeŃului GalaŃi, societăŃile care au ca obiect de
activitate exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei şi gaze naturale
sunt SC PETROM SA – Sucursala PETROM Brăila (cu
activitate pe teritoriile administrative ale localităŃilor
IndependenŃa, Slobozia Conachi, Schela şi FrumuşiŃa) şi SC
PETROM SA – Sucursala PETROM Moineşti (cu activitate
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
384

pe teritoriul localităŃilor Buciumeni, łepu, Matca, GriviŃa şi Munteni).
Balastierele de pe teritoriul judeŃului sunt specifice albiei minore şi majore a râului Siret de
pe teritoriul judeŃului cu localizări în comunele Cosmeşti, Movileni, Iveşti, Lieşti.
Impact asupra factorilor de mediu: emisii de poluanŃi în atmosferă, emisii de poluanŃi în ape
de suprafaŃă şi subterane, poluarea solului prin afectarea calităŃii şi schimbarea categoriei
de folosinŃă, afectarea vegetaŃiei, poluare fonică.
S-a urmărit reducerea poluării generată în urma desfăşurării activităŃilor în domeniul
industriei extractive prin:
• pentru societăŃile care au ca obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei şi
gaze naturale - consolidarea deversoarelor construite pentru reŃinerea hidrocarburilor în
cazul unor deversări accidentale sau fenomene meteorologice de tipul precipitaŃiilor
abundente, lucrări de reparaŃii/înlocuire a conductelor cu grad avansat de coroziune, lucrări
de reecologizare a solului după foraj sau în urma contaminărilor accidentale prin
împrăştiere material absorbant, decopertarea şi transportul stratului afectat la batalul
ecologic de depozitare şi înlocuirea cu sol fertil, lucrări de întreŃinere şi curăŃare a
careurilor, beciurilor de la sondele de extracŃie, depozitelor şi rezervoarelor,
• pentru societăŃile care au ca obiect de activitate exploatarea agregatelor şi
resurselor minerale (argilă, nisip, pietriş etc.): trasarea taluzurilor generale rezultate în urma
exploatării zăcămintelor în vederea consolidării acestora; înierbarea platformelor existente
rezultate în urma exploatării; executarea de perdele de vegetaŃie arboricolă; refacerea
suprafeŃelor de teren afectate de excavaŃiile efectuate prin transportul, depozitarea şi
nivelarea materialului levigabil rezultat de la decolmatarea bazinelor decantoare şi a
canalelor de aducŃiune a apei.
Industria de construcŃii: SC ICMRS SA, SC VEGA’93 SRL, SC ARCADA SA
Impactul asupra factorilor de mediu se manifestă prin:
- deşeurile rezultate din demolări;
- poluarea aerului cu pulberi în suspensie;
- poluare fonică datorată utilajelor de compactare a solului şi realizare a fundaŃiei, precum şi
datorită utilajelor grele de transport ;
- nerealizarea iniŃială – odată cu organizarea şantierului - a arterelor de acces pentru utilaje.
APM GalaŃi a impus prin prevederile autorizaŃiilor de mediu ca pentru toate investiŃiile
derulate să se aibă în vedere monitorizarea factorilor de mediu din zona şantierelor
deschise, structurarea programului de activitate din şantier astfel încât să nu fie perturbat
ambientul specific locuinŃelor din zonă.
Industria energetică – este reprezentată pe teritoriul judeŃului de
SC ELECTROCENTRALE GALAłI SA, societate ce îşi desfăşoară
activitatea pe platforma SC ARCELORMITTAL SA GALATI.
Impactul produs asupra factorilor de mediu:
- poluarea aerului cu poluanŃi gazoşi: CO2, CO, SO2, NOx,
pulberi în suspensie rezultate de la instalaŃiile mari de ardere,
- poluarea solului prin afectarea calităŃii, afectarea vegetaŃiei;
- crearea de disconfort zonelor locuite - poluare fonică;
- generarea de deşeuri.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
385

Emisiile în apă, aer şi sol provenite de la SC ELECTROCENTRALE GalaŃi SA sunt
monitorizate periodic prin elaborarea inventarelor CORINVENT.
Principalele surse potenŃiale de poluare asupra factorului de mediu aer datorate
industriei energetice:
� instalaŃii de ardere cu o putere termică nominală >= 50 si < 300 MW – grupa SNAP
010102: CO2, SO2, NO, CO;
EvoluŃia emisiilor în aer ai principalilor poluanŃi proveniŃi de la SC ELECTROCENTRALE
GalaŃi SA (conform inventarelor anuale de emisii CORINVENT întocmite în baza Ordinului
MAPPM nr. 524/2000) poate fi urmărită în tabelul 11.4.1.4:
2007 2008
Tabelul 11.4.1.4
2009
INDICA
TOR
UM
TOTAL
din care
Electro
centrale
TOTAL
din care
Electro
centrale
TOTAL din care
Electro
centrale
(%)
(%)
(%)
SO2 Mg 21284,94 5,94 12365,02 6,39 6824,88 14,65
NOx Mg 18841,66 14,44 12613,05 17,99 7221,28 22,64
NMVOC Mg 9943,34 8,97 4884,91 20,72 2881,79 1,64
CO Mg 181030,99 4,66 105100,21 8,81 49335,88 0,49
CO2 Mg 3803677,16 31,95 2557181,17 32,35 1688449,18 37,08
Conform angajamentelor asumate, începând cu ianuarie 2007, societatea a utilizat păcură
în procesul de ardere pe o perioadă limitată de timp, în scopul încadrării în emisiile stabilite
prin Ordinul nr. 833/2005 pentru aprobarea Programului naŃional de reducere a emisiilor de
dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaŃii mari de ardere.
APM GalaŃi a întocmit trimestrial un raport privind implementarea Programului naŃional de
reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaŃiile mari de ardere
aparŃinând SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, raport ce a fost transmis la ARPM
GalaŃi, în formatul solicitat.
SC ELECTROCENTRALE GALATI SA a investit în adoptarea de soluŃii tehnice care să
permită alinierea la standardele europene.
InvestiŃiile în domeniul protecŃiei mediului în perioada 2005 - 2009, s-au ridicat la:
Tabelul 11.4.1.5
ANUL VALOAREA
(mii RON)
2005 938,55
2006 322,62
2007 1567,31
2008 14210,10
2009 9046,23
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
386

InvestiŃiile de mediu derulate de societate în 2009, conform planului de acŃiuni anexă a
autorizaŃiei integrate de mediu au vizat domeniile:
- aer : «montare arzătoare cu formare redusă de NOx la cazanul 7»
- apă : «monitorizare instalaŃie de neutralizare ape uzate, etapa a III-a secŃia chimică»,
« realizare sistem de automatizare nod regenerare, etapa a II-a, secŃia chimică»
Industria alimentară: SC GALMOPAN SA, SC ZAHARUL LIESTI SA, SC ARCADA SA,
SC PRUTUL SA, SC SALTEMPO SRL, SC SALBERO SRL, SC COSMILACT SRL, SC
CONTEC TECUCI SA, SC HELIANTHUS SRL, SC MARTENS SA, SC VINCON VRANCEA
SA
Impactul produs asupra factorilor de mediu
Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului prin emisii de
noxe în atmosferă, emisii de substanŃe ODS (de la instalaŃiile frigorifice), prin evacuare de
ape uzate tehnologice cu încărcare organică mare, producerea de deşeuri solide specifice
acestor tipuri de activitate.
Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor
uzate s-a efectuat prin laboratoare de
specialitate autorizate.
Măsurile impuse prin programele de
conformare au inclus lucrări de întreŃinere şi
reparaŃii la reŃelele de canalizare şi instalaŃiile
de epurare, utilizarea agenŃilor frigorifici
ecologici, lucrări de retehnologizare şi au vizat
micşorarea riscului de poluări accidentale şi
gestionarea substanŃelor toxice şi periculoase
în condiŃii de siguranŃă pentru mediu.
Industria de prelucrare a lemnului este reprezentată la nivelul judeŃului de IMM-uri cu
profil de industrializarea lemnului preponderent în zona Cosmeşti şi Şendreni.
Impactul produs asupra factorilor de mediu:
- emisii de pulberi în atmosferă;
- poluarea solului prin afectarea calităŃii şi schimbarea categoriei de folosinŃă;
- poluare fonică.
Din punct de vedere al protecŃiei mediului s-au impus agenŃilor economici măsuri referitoare
la colectarea selectivă a deşeurilor rezultate şi valorificarea lor prin unităŃi specializate,
amenajarea de spaŃii verzi şi a unei perdele vegetale de protecŃie la limita incintelor de
producŃie. Efectele acestor măsuri s-au concretizat prin reducerea cantităŃilor de deşeuri
solide şi a emisiilor de pulberi în atmosferă şi redarea în circuitul natural a unor suprafeŃe
de teren.
Alte tipuri de activităŃi industriale cu impact semnificativ asupra mediului
În această categorie putem menŃiona:
- ateliere de acoperiri metalice: SC FAM SA, SC INTFOR SA, SC ARCELORMITTAL SA
- amenajări piscicole: SC LOZOVA SRL, SC VLĂDEŞTI SRL, SC MĂLINA SRL, SC
ŞOVARCA SRL, SC MAłA RĂDEANU – fond de pescuit şi vânătoare aparŃinând
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
387

AgenŃiei JudeŃene de Vânătoare şi Pescuit Sportiv, amenajarea piscicolă SC BRATEŞ
SA, CENTRUL DE CERCETĂRI PISCICOLE GalaŃi
Impact asupra factorilor de mediu
Aceste tipuri de activitate pot avea un impact semnificativ asupra mediului prin emisii de
noxe în atmosferă şi/sau prin evacuare ape uzate tehnologice în reŃeaua de canalizare sau
ape de suprafaŃă, riscuri de poluări accidentale.
În scopul limitării acestui impact, măsurile impuse prin prevederile autorizaŃiilor de mediu şi
ale programelor de conformare emise în 2009 au vizat: încadrarea valorilor emisiilor de
poluanŃi în valorile CMA prevăzute de legislaŃie, managementul corespunzător al deşeurilor
şi prevenirea poluărilor accidentale în care sunt implicate substanŃe periculoase.
De asemenea s-a realizat o consiliere a acestor agenŃi economici privind necesitatea
înnoirii tehnologiilor şi utilajelor de producŃie cu altele mai eficiente şi mai performante, care
să asigure respectarea legislaŃiei în vigoare referitoare la concentraŃiile admisibile ale
noxelor provenite din emisiile în aer, apă şi sol, precum şi compatibilitatea acestora cu
normele Uniunii Europene.
NavigaŃie fluvială şi activităŃi portuare
Complexul portuar este alcătuit din Portul Comercial, Portul Mineralier, Port Bazinul Nou, Port
Docuri.
Flota gălăŃeană este cea mai mare flotă danubiană. În privinŃa transportului fluvial, aceasta
realizează aproximativ 60% din volumul transportului naŃional, ponderile cele mai mari fiind
deŃinute de următoarele grupe: minerale brute sau prelucrate, minereuri de fier, oŃel,
produse metalice, ciment şi var nestins, materiale prefabricate pentru construcŃii, cereale şi
combustibili solizi.
Portul mineralier, ROMPORTMET SA, creat iniŃial
pentru a deservi Combinatul Siderurgic, este un
port prestator de servicii specializate, principala
sa activitate fiind descărcarea de materii prime
vrac.
Portul Docuri, specializat pentru încărcaredescărcare
mărfuri generale, are un potenŃial de
operare de aproximativ 1.000.000 tone anual.
Port Bazinul Nou este principalul port al Dunării
Maritime, situat în vecinătatea Zonei Libere,
lângă graniŃa cu Moldova şi Ucraina.
În privinŃa traficului portuar de mărfuri, cel fluvial
deŃine ponderea de 78,9% din cantitatea totală de mărfuri încărcate sau descărcate, în
timp ce traficul maritim reprezintă 21,1%.
Impactul produs asupra factorilor de mediu - creşterea riscurilor de accidente prin
scurgerea de hidrocarburi în apele Dunării şi în acvatoriile portuare, în timpul operaŃiunilor
de încărcare-descărcare, transbordare, manipulare şi transportare a produselor petroliere şi
petrochimice cât şi manevre de aprovizionare cu combustibil la nave, impun asigurarea cu
utilaje şi echipamente pentru protecŃia mediului înconjurător şi depoluarea în cazul poluării
accidentale.
Prin asigurarea serviciilor publice portuare, Companiei NaŃionale APDM SA GALAłI îi
revine o responsabilitate deosebită în combaterea poluării apelor Dunării. Sectorul fluviuomaritim
al Dunării de la Km 11,5 la km 292, aflat sub jurisdicŃia sa, în care operează nave
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
388

maritime şi fluviale, se află la interferenŃa cu biosfera Deltei Dunării, obiectiv nominalizat ca
rezervaŃie naturală de interes mondial în supravegherea directă a UNESCO.
Domeniul de activitate al companiei, acoperă următoarele obiective de interes în domeniul
protecŃiei mediului:
- asistenŃa acordată navelor la operarea mărfurilor periculoase;
- preluarea reziduurilor de hidrocarburi de la nave;
- preluarea deşeurilor menajere de la nave;
- intervenŃii în caz de poluare accidentală a apelor Dunării.
11.4.2. ActivităŃi industriale care se supun prevederilor Directivei privind
prevenirea şi controlul poluării industriale
ActivităŃile industriale care se supun prevederilor Directivei 96/61/CE privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), desfăşurate de operatorii
economici din judeŃ, fac parte din următoarele categorii (conform Anexei 1 a OUG nr.
152/2005, aprobată prin Legea nr. 84/2006):
1. Industrii energetice
1.1. InstalaŃii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW - SC
ELECTROCENTRALE GALAłI SA
1.3. Cuptoare de cocs - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi
2. ProducŃia şi prelucrarea metalelor
2.2. InstalaŃii pentru producerea fontei sau a oŃelului (topire primară ori secundară),
inclusiv instalaŃii pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producŃie ce
depăşeşte 2,5 tone/oră - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi
2.3. InstalaŃii pentru prelucrarea metalelor feroase, care îndeplinesc condiŃiile
prevăzute la punctele a), b), c):
a) laminoare cu o capacitate ce depăşeşte 20 tone oŃel brut/oră - SC
ARCELORMITTAL SA GalaŃi;
b) forje cu ciocane a căror energie de lovire depăşeşte 50 J/ciocan şi care
utilizează o putere calorifică mai mare de 20 MW - SC ARCELORMITTAL SA
GalaŃi;
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
389

c) pentru aplicarea de straturi protectoare de metal topit, cu o capacitate de
tratare ce depăşeşte 2 tone oŃel brut/oră - SC ARCELORMITTAL SA GalaŃi,
SC PROFILAND SRL GalaŃi.
2.6. InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃelor metalice şi din materiale plastice prin
folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul total al cuvelor de
tratare depăşeşte 30 mc - SC DAMEN SA GalaŃi
3. Industria mineralelor
3.1. InstalaŃii pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o
capacitate de producŃie mai mare de 500 tone/zi, instalaŃii pentru producerea varului
în cuptoare rotative cu o capacitate de producŃie mai mare de 50 tone/zi şi instalaŃii
pentru producerea clincherului de ciment sau a varului în alte tipuri de cuptoare,
nerotative, cu o capacitate de producŃie mai mare de 50 tone/zi - SC
ARCELORMITTAL SA GalaŃi
4. Industria chimică
4.1. InstalaŃii chimice pentru producerea de substanŃe chimice organice de bază,
cum ar fi:
a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice
sau aromatice) - SC LINDE GAS SRL GalaŃi
6. Alte activităŃi
6.4. b) tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din:
(2) materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producŃie mai
mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare - SC ZAHARUL LIESTI SA
6.6. InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate
mai mare de:
a) 40. 000 de locuri pentru păsări - SC AVICOLA SIVITA SA, SC AVICOLA SA
BUZAU Tuluceşti, SC CONDOR SRL Matca, SC VANBET SRL
b) 2. 000 de locuri pentru porci de producŃie - SC CEREALPROD SA GalaŃi
6.7. InstalaŃii pentru tratarea suprafeŃei materialelor, obiectelor sau produselor,
utilizând solvenŃi organici, în special pentru gresare, imprimare, aplicare de straturi
protectoare, degresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curăŃare sau
impregnare, cu o capacitate de consum de solvenŃi mai mare de 150 kg/ora sau 200
t/an - SC PROFILAND SRL GalaŃi.
11.4.3. Măsuri şi acŃiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării
şi reducerii poluării industriale
AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi a asigurat, în baza Procedurii privind colaborarea
între AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, Garda NaŃională de Mediu şi structurile
subordonate acestora, desfăşurarea acŃiunilor comune în vederea implementării acquis-ului
comunitar în domeniul protecŃiei mediului conform angajamentelor asumate de România,
precum şi de raportare a realizării măsurilor propuse.
S-au realizat acŃiuni în domenii specifice:
� implementarea şi controlul conformării la prevederile legislaŃiei de mediu în
vigoare şi actelor de reglementare emise,
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
390

� participări comune la monitorizarea factorilor de mediu,
� sprijin reciproc pentru intervenŃii la poluări accidentale,
� colaborare în identificarea şi eliminarea surselor potenŃiale de risc,
� verificarea conformării activităŃilor cu impact semnificativ asupra mediului, a
activităŃilor care intră sub incidenŃa Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, Deciziei nr. 2000/479/CE din 17 iulie 2000 privind
implementarea unui Registru european al poluanŃilor emişi în conformitate cu articolul
15 al Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC),
Directivei Consiliului nr. 2001/80/CE (LCP) privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi
în atmosferă de la instalaŃiile mari de ardere, Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea
emisiilor de compuşi organici volatili provenind din utilizarea solvenŃilor organici în
anumite activităŃi şi instalaŃii (COV), Directivei Consiliului nr. 96/82/CE privind controlul
accidentelor majore care implică substanŃe periculoase (SEVESO), Directivei Consiliului
nr. 2001/81/CE privind plafoanele naŃionale de emisie pentru anumiŃi poluanŃi
atmosferici,
� participări comune la procedura de emitere a acordurilor/autorizaŃiilor integrate
de mediu pentru activităŃi/instalaŃii care intră sub incidenŃa Directivei privind prevenirea,
reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC) şi a celor non-IPPC,
� elaborarea şi participarea la realizarea planului anual de inspecŃie şi control prin
stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalităŃilor concrete de acŃiune în domeniu.
APM GalaŃi a notificat un număr de 2 agenŃi economici la care în urma verificărilor
efectuate s-a constatat neîndeplinirea obligaŃiilor de mediu sau nerespectarea legislaŃiei de
mediu în vigoare. Notificările cu termen, au vizat domenii ca: modul necorespunzător de
gestionare a deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, precum şi a modului de
valorificare/eliminare a acestora în conformitate cu prevederile legislaŃiei specifice de
mediu, lipsa buletinelor de analiză a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu,
nerespectarea termenelor de conformare stabilite prin autorizaŃia de mediu, lipsa Planului
de prevenire şi intervenŃie în caz de poluări accidentale/dezastre, a dotărilor şi personalului
instruit pentru intervenŃie, lipsa responsabilului cu probleme de protecŃia mediului, etc.
MenŃionăm că societăŃile notificate nu au răspuns autorităŃii competente de mediu în timpul
stabilit de prevederile legale, autorizaŃiile de mediu fiind suspendate. Dintre suspendări, o
singură autorizaŃie a fost anulată.
Măsurile impuse prin prevederile autorizaŃiilor de mediu şi ale programelor de conformare
emise în 2009 au vizat: încadrarea valorilor emisiilor de poluanŃi în valorile CMA prevăzute
de legislaŃie, managementul corespunzător al deşeurilor şi prevenirea poluărilor accidentale
în care sunt implicate substanŃe periculoase, amenajarea de spaŃii verzi şi a unei perdele
vegetale de protecŃie la limita incintelor de producŃie.
11.5. Turismul
Turismul influenŃează numeroase sectoare ale activităŃii economice - unităŃi de cazare,
transport, comerŃ cu amănuntul, activităŃile de divertisment, culturale şi creează oportunităŃi
de creştere economică şi de apariŃie a noi locuri de muncă în toate mediile şi zonele Ńării.
Dezvoltarea turismului trebuie să Ńină cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul
conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al reducerii presiunii antropice
asupra mediului.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
391

InvestiŃiile în turism şi cultură vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele
oferite de potenŃialul lor turistic şi patrimoniul cultural în identificarea şi consolidarea
identităŃii proprii, pentru a-şi îmbunătăŃi avantajele competitive, atât pe pieŃe tradiŃionale cât
şi pe pieŃe noi, în formare.
11.5.1. PotenŃialul turistic
Turismul reprezintă un potenŃial de importanŃă pentru judeŃul GalaŃi nu atât prin patrimoniul
turistic neutilizat pe măsură ci, mai cu seamă, prin funcŃia pe care ar putea să o aibă în
atragerea şi redistribuirea componentelor fluxului turistic.
Turismul gălăŃean, mai puŃin susŃinut de forme spectaculoase de relief, valorifică un
patrimoniu turistic variat în care, monumente şi situri arheologice, rezervaŃii naturale,
numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici şi ansambluri bisericeşti
din sec. XVIII -XIX, precum şi numeroase parcuri urbane cu valoare dendrologică amenajate
peisagistic, au un rol determinant.
Dintre acestea amintim:
� Parcuri şi locuri de recreere
RezervaŃia şi Grădina Zoologică Gârboavele - În cadrul Grădinii Zoologice pot fi văzute
diferite specii exotice. De asemenea, pasionaŃii de echitaŃie pot practica acest sport la Gradina
Zoologică, cu personal instruit.
Parcul Eminescu amenajat în 1869, mai păstrează câŃiva arbori contemporani cu Mihai
Eminescu care a poposit aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieŃii. În parc există un
mic lac artificial şi statuia lui Eminescu.
Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale GalaŃiului. Loc de promenadă pentru
toŃi, aici au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri sportive (concerte "La Elice" şi Crosul
Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde sau
valorificat resursele pentru agrement. Oferă un
mare potenŃial de relaxare şi agrement prin, spaŃii
verzi.
←←←← Grădina Publică situată în apropierea
Complexului StudenŃesc reprezintă o zonă deosebit
de frumoasă pentru odihnă şi recreere. Oferă o
vedere panoramică excelentă asupra Lacului Brateş
şi a gării principale a GalaŃiului.
Grădina Botanică este inclusă în Complexul
Muzeal ŞtiinŃele Naturii şi domină malul stâng al Dunării. Flora şi vegetaŃia României se
impune de pe versantul sudic însorit al grădinii prin speciile de arbori şi arbuşti - peste 3000
exemplare.
Lacul Vânători aflat în extremitatea de nord a oraşului GalaŃi, pe o suprafaŃă de 28 ha.
Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm şi un versant de 8
ha parŃial amenajat pentru agrement şi supus unui plan intensiv de modernizare şi
reamenajare.
Complexul de agrement Priza Dunării situat la ieşirea din GalaŃi, pe drumul spre Brăila,
cuprinde trei piscine, căsuŃe, locuri de camping şi un restaurant.
� Muzee
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
392

Muzeul de ştiinŃe ale naturii: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi
vizionate diferite proiecŃii ("Sistemul Solar", "GiganŃii Sistemului Solar", "Nebuloase şi Roiuri
stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colŃurile Universului.
De asemenea, în cadrul planetariului se desfăşoară şi foarte multe programe educaŃionale,
bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar şi Programul EducaŃional "Să cunoaştem
Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară şi foarte rară
din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane şi peşti exotici (pirania). Grădina
Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaŃă de 18 ha.
Muzeul de Istorie a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a
Unirii Principatelor Române, în casa care a aparŃinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan
Cuza a trăit în perioada în care a fost pârcălabul GalaŃiului. Activitatea ştiinŃifică a muzeului a
reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea ştiinŃifică a colecŃiilor.
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită →
pe locul fostei case a pârcălabului de GalaŃi, de
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859
- 1866). Cuprinde o expoziŃie permanentă dedicată
domnitorului, precum şi reconstituirea ambientului
gălăŃean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al
XX-lea.
Muzeul de artă vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească din Ńară . A
fost inaugurat în anul 1967 şi a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinŃe ale
fenomenului plastic în devenire, destinaŃie pe care şi-o păstrează şi la acest început de
mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere şi-n aer liber, în parcul
muzeului, constituie o selecŃie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un
patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor contemporani.
� Biserici şi mănăstiri
←←←← Biserica fortificată "Sfânta Precista" este construcŃia cea
mai veche din GalaŃi, fiind sfinŃită ca lăcaş de cult în septembrie
1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Arhitectura bisericii
este românească şi prezintă unele elemente specifice: turnulclopotniŃă
este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru
observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificaŃie
de apărare. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile
vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în
războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 şi 1769-1774.
În 1821, otomanii distrug şi jefuiesc iar locaşul. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829
şi-n 1859. S-a făcut o restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost
transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar şi a
fost redată cultului ortodox.
Biserica Romano-Catolică: monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul
1844 şi extins în anul 1873. Biserica a fost consolidată şi renovată în starea actuală între anii
1985-1988.
Biserica Greacă: La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul
"Schimbarea la FaŃă" a cărei sfinŃire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul
Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. Ferestrele bisericii conŃin 8 vitralii
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
393

cu apostoli şi sfinŃi: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu şi Luca pe latura nordică şi
Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.
Catedrala Ortodoxă a fost ridicată între 1906-1917,
după planurile arhitecŃilor Petre Antonescu şi Ştefan
Burcuş. ConstrucŃia se detaşează în planul arhitectural
gălăŃean, fiind concepută în stil muntenesc.
Biserica Mavromol („Stânca neagră” în greacă) a
fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea
Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de
Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703.
Păstrează picturi murale interioare valoroase refăcute
între 1973-1975.
Biserica Vovidenia: Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai
fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în
anul 1851. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817. Are trei turle, una mai mică, celelalte două
egale. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Pictura
originală nu se mai păstrează.
� RezervaŃii şi monumente ale naturii
Principala rezervaŃie naturală din judeŃul GalaŃi este localizată pe nisipurile din câmpia
Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de
circa 4 km lungime şi 0,5 - 1 km lăŃime având o suprafaŃă de circa 84 ha şi care se continuă
până în lunca Siretului.
La câŃiva kilometri de Municipiul GalaŃi se află rezervaŃia paleontologică de la Barboşi
(Tirighina) cu o suprafaŃă de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi
(cu aproximativ 400000 ani în urmă).
De asemenea, nu departe de GalaŃi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe
teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa Bălaia, se află cea de-a doua rezervaŃie
paleontologică.
A treia rezervaŃie paleontologică se află lângă oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci-Valea
Mărului-Pechea-GalaŃi, cu o suprafaŃă de 1,5 ha. RezervaŃia se află pe terasa inferioară a
Bârladului, la punctul numit “La Rateş”, adică acolo unde a fost cândva un han.
În partea de răsărit a judeŃului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localităŃile Băneasa şi
Roşcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit şi bujorul
sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende şi o mare serbare populară care are loc în
fiecare an. Se spune că bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuŃi în lupta de la
Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei
de apă.
Şi în Pădurea de la Hanu Conachi se desfăşoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului.
Aceste două rezervaŃii constituie nu numai obiective ştiinŃifice, dar şi atracŃii permanente
pentru turişti.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
394

Este remarcabilă dezvoltarea în ultima perioadă, în judeŃul GalaŃi, a agroturismului din
zonele Lieşti şi Nicoreşti unde s-au creat condiŃii pentru un turism civilizat, respectânduse
imperativele de protecŃie a mediului şi cele economice, pentru a se pune în valoare
peisajul şi „produsele turistice locale” precum obiceiurile gospodăreşti şi folclorice, vechi
meşteşuguri, etc.
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului
RelaŃia turism-mediu are o importanŃă deosebită, ocrotirea şi conservarea mediului
reprezentând prima condiŃie de desfăşurare şi dezvoltare a turismului. Această legătură
complexă se manifestâ în ambele direcŃii. Mediul natural, prin componentele sale,
reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are
influenŃă atât pozitivă, cât şi negativă asupra mediului, modificându-i elementele
componente.
Păstrarea unui nivel ridicat de calitate a resurselor naturale constituie condiŃia necesară
pentru perpetuarea şi dezvoltarea continuă a consumului turistic.
AcŃiunile distructive ale unor activităŃi turistice se manifestă prin folosirea
necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement, dar şi prin
intervenŃie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale.
Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de turişti a
căror capacitate optimă de primire a fost depăşită. Mediul înconjurător scapă rareori de
efecte negative atunci când numărul de turişti este foarte mare. Calitatea apei şi a aerului şi
diversitatea florei şi faunei sunt inevitabil afectate, ca şi peisajele, oraşele şi monumentele.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
Desfăşurarea activităŃilor în afara
traseelor marcate şi special
amenajate, unde circulaŃia turistică
tinde să fie necontrolată, pune în
pericol calitatea mediului.
CirculaŃia turistică necontrolată
efectuată la obiectivele turistice
naturale sau antropice provoacă
distrugerea ireversibilă a unora dintre
elementele care le-au consacrat ca
atracŃii turistice (distrugerea
vegetaŃiei şi florei, perturbarea
faunei, degradarea peisajului ş.a.).
Poluarea naturii se intensifică şi datorită turismului automobilistic (parcarea şi circulaŃia în
locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale) al cărui efect nociv este alterarea
calităŃilor aerului cu gaze de eşapament şi zgomot, distrugerea speciilor floristice.
Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităŃilor turistice în special asupra ariilor
protejate este deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea privind
efectele lor trebuie să conducă la acŃiuni de diminuare a acestor efecte negative care să
sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de turism.
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
395

Impactul economic, socio-cultural şi ecologic negativ al turismului poate fi contracarat cu
ajutorul unor mijloace specifice, precum valorificarea echilibrată a tuturor resurselor
naturale, sistem de depozitare şi reciclare a deşeurilor corespunzător normelor ecologice,
interzicerea activităŃilor de exploatare a lemnului şi a braconajului neautorizate,
reorganizarea activităŃilor turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport non – poluare, etc.
11.5.3. TendinŃe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri
GalaŃiul are un potenŃial turistic şi cultural important, este nevoie însă de valorificarea
rapidă a potenŃialului turistic şi cultural prin:
• crearea de sisteme de informare turistică (puncte de informare, internet);
• activităŃi de promovare a zonelor urbane prin manifestări culturale locale, naŃionale şi
internaŃionale;
• promovarea următoarelor forme de turism: turismul de afaceri, cultural, universitar,
turismul de evenimente (Zilele GalaŃiului, Zilele Srumbiei, Ziua Marinei), turismul de
agrement de tranzit – Faleza Dunării, etc.
Impactul turismului poate fi adeseori redus crescând informarea şi schimbând
comportamentul atât al turiştilor, cât şi al lucrătorilor în industria turismului local.
Dintre principalele acŃiuni de protecŃie şi conservare a mediului şi a potenŃialului turistic se
desprind următoarele:
� întărirea bazei economice a turismului prin îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii de
servicii turistice,
� crearea de noi locuri de muncă şi pregătirea forŃei de muncă pentru ridicarea calităŃii
serviciilor în turism,
� stimularea iniŃiativei private în turism şi crearea unui cadru de susŃinere a turismului
local,
� stimularea cooperării în reŃea de servicii turistice complementare,
� stimularea turismului în condiŃii de protejare a mediului înconjurător,
� protecŃia, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric al judeŃului.
Conform strategiei de dezvoltare locală a Municipiului GalaŃi 2008 – 2013, amintim câteva
dintre obiectivele importante privind conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi
turistic:
• Dezvoltarea de programe de promovare la nivel naŃional şi internaŃional a
patrimoniului cultural şi turistic;
• Crearea de sisteme de informare turistică (puncte de informare, website);
• Restaurarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimonial culturalistoric
(monumente istorice, muzee, case memoriale etc), marcarea lor
corespunzătoare şi introducerea lor într-un traseu turistic;
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
396

• Organizarea unor trasee cultural-artistice în Delta Dunării pentru cei care tranzitează
oraşul- croaziere pe Dunăre.
Imaginea de ansamblu privind evoluŃia turismului gălăŃean poate fi completată analizând
variaŃia numărului de turişti care au tranzitat judeŃul şi a numărului de locuri de cazare în
unităŃile turistice, în perioada 2001 – 2008:
UnităŃi de cazare
turistică
Hoteluri /
capacitate de
cazare (nr. locuri)
Vile turistice/
capacitate de
cazare (nr. locuri)
Total unităŃi
cazare / total
locuri cazare
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
Tabelul 11.5.3.1
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
5 / 610 7 / 482 7 / 606 8 / 744 9 / 818 9 / 821 9 / 821 9 / 821
7 / 73 7 / 72 7 / 73 8 / 109 8 / 109 8 / 109 8 / 109 8 / 109
16 /
1273
18/
1148
18/
1273
20/
1375
21/
1449
21/
1452
21/
1452
21/
1452
Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009
Tabelul 11.5.3.2
Numărul de turişti
cazaŃi
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
- în hoteluri 42950 51482 41618 49817 49858 53491 57606 50342
- în vile turistice 2885 1367 1387 2420 3259 4518 4912 4160
Total 49036 57746 49293 57641 57508 61546 65769 57242
Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică GalaŃi – Anuarul Statistic al JudeŃului GalaŃi – ed. 2009
Aşa cum se poate observa, numărul turiştilor cazaŃi în unităŃile hoteliere şi în vile a
înregistrat o uşoară scădere.
Pe lângă faptul că permite o valorificare superioară a resurselor naturale şi antropice (forme
de relief, peisaje, monumente istorice, etc.), prin dezvoltarea şi exploatarea resurselor de
mici dimensiuni, turismul contribuie la dezvoltarea economiilor locale.
11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.
11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
Poluarea accidentală este rezultatul acŃiunilor naturale sau antropice care pot duce la
ruperea echilibrului ecologic sau sunt dăunătoare vieŃii, sănătăŃii, liniştii şi stării de confort a
oamenilor, ori au ca efect provocarea de pagube economiei Ńării prin modificarea factorilor
naturali sau a celor creaŃi prin activităŃi umane.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
397

Accidentul major de mediu este definit ca un eveniment provenit de la un obiectiv de
importanŃă majoră (cum ar fi o emisie, un incendiu, o explozie), survenit în timpul
desfăşurării activităŃii unei organizaŃii, antrenând un pericol grav, imediat, pentru sănătatea
umană şi/sau pentru mediu, în interiorul sau în afara amplasamentului, pe parcursul căruia
intervin una sau mai multe substanŃe periculoase.
Accidentele majore de mediu şi poluările accidentale se produc în toate structurile mediului
înconjurător şi din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune clasificarea în
funcŃie de mediul poluat, produsul poluant şi cauzele producerii fenomenului. Urmările
acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic. La fel
de importante sunt preocupările omului, ale societăŃii, şi mai ales ale specialiştilor din
domeniu, pentru prevenirea lor şi pentru intervenŃiile imediate în vederea reducerii şi
eliminării pagubelor produse şi diminuarea efectelor economice, sociale şi ecologice.
Dezastrele şi poluările accidentale pot fi provocate din cauze tehnologice şi neglijenŃe
umane, sau pot fi datorate factorilor naturali.
CalamităŃile naturale pot fi substanŃial diminuate prin întărirea activităŃii de supraveghere,
prevedere, prognoză şi pregătirea de acŃiuni în diverse scenarii posibile cu aplicarea
promptă a măsurilor cele mai adecvate pentru situaŃiile care se ivesc.
Evitarea poluărilor în domeniul industriei, agriculturii sau transporturilor, se poate
face prin respectarea legislaŃiei şi a normelor specifice fiecărei activităŃi, instruirea
personalului de lucru dar şi aplicarea cu stricteŃe a principiului “poluatorul plăteşte”.
Cadrul legislativ având ca obiectiv principal ansamblul prevenire - intervenŃie operativă în
cazul poluărilor accidentale şi a dezastrelor este conturat prin Ordinul nr. 638/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări
accidentale, OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, cu modificări şi
completări şi Hotărârea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase, cu modificări şi completări.
Cadrul legal existent a fost completat cu un act normativ care să asigure o reglementare
unitară şi distinctă a prejudiciului de mediu. OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 68 din 28 iunie
2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi compeltările ulterioare (OUG
15/2009), transpune Directiva nr. 2004/35/CE privind răspunderea de mediu referitoare la
prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului şi stabileşte cadrul de reglementare al
răspunderii de mediu, bazată pe principiul "poluatorul plăteşte", în scopul prevenirii şi
reparării prejudiciului asupra mediului. Astfel operatorii sunt obligaŃi să adopte măsuri şi să
pună în aplicare practici pentru a minimiza riscurile de daune sau să ia măsurile de
reparare necesare în cazul producerii prejudiciului. De asemenea, transpunerea acestei
directive impune adoptarea de acte normative subsecvente prin care să fie definite formele
de garanŃie financiară şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare
privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în
scopul garantării obligaŃiilor ce le revin conform ordonanŃei.
În activitatea sa, APM GalaŃi, a avut ca prioritate evitarea producerii unor accidente
majore de mediu ca urmare a nerespectării unor măsuri stricte de control. Astfel au fost
inventariate unităŃile care ar putea în anumite condiŃii speciale să genereze accidente
majore de mediu. Inventarul a fost actualizat periodic având ca reper schimbările
structurale în unităŃile respective.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
398
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I

În autorizaŃiile de mediu emise pentru societăŃile cu activitate posibil generatoare de situaŃii
de urgenŃă, APM GalaŃi a urmărit evidenŃierea mijloacelor, metodelor şi resurselor umane
implicate în prevenirea, limitarea şi eliminarea efectelor producerii poluărilor accidentale şi
accidentelor majore de mediu.
În cursul anului 2009, la nivelul judeŃului GalaŃi nu s-au înregistrat accidente majore
de mediu.
Conform legislaŃiei de mediu, agenŃii economici au obligaŃia realizării Planului de
intervenŃie în caz de poluare accidentală. Acesta reglementează măsurile şi procedurile
de intervenŃie de la sursă la receptori, în acest caz, omul şi mediul, pentru reducerea
efectelor poluării (indiferent de natura ei) şi creşterea gradului de siguranŃă a mediului.
Elaborarea se face pe baza unor scenarii şi criterii cât mai complete astfel încât să fie
perfect aplicabile în momentul producerii evenimentelor
Prin elaborarea planului de intervenŃie se urmăreşte:
- gestionarea acŃiunilor de intervenŃie în cazul producerii unor poluări accidentale
determinate de cauze materiale, tehnice sau greşeli umane, sau de factori naturali;
- crearea unei structuri organizatorice în vederea îndeplinirii măsurilor şi
responsabilităŃilor pentru realizarea acŃiunilor de intervenŃie,
- limitarea pericolului de extindere a poluării în cazul poluărilor accidentale;
- punerea în aplicare a acŃiunilor de intervenŃie în timp operativ, în mod organizat şi
într-o concepŃie unitară în judeŃul GalaŃi.
Tabelul 11.6.1.
DATE FURNIZATE AGENłIEI PENTRU PROTECłIA MEDIULUI GALAłI ÎN CAZUL POLUĂRILOR
ACCIDENTALE
A. Producerea
InformaŃii privind producerea poluărilor accidentale: localizarea fenomenului, natura lui, intensitatea,
cauza şi ora producerii, măsuri luate pentru înlăturarea consecinŃelor şi avertizarea autorităŃilor locale,
agenŃilor economici şi altor factori interesaŃi (cu obligativitatea de anunŃare în maxim 1 oră de la
producerea poluării, conform OUG 195/2005 privind protecŃia mediului, modificată şi completată prin
Legea 265/2006
B. Urmărirea
InformaŃii privind urmărirea fenomenului accidental de poluare : date asupra evoluŃiei sursei, durata
de emisie, viteza de propagare a frontului de poluare, impactul local, conŃinutul alarmărilor sau
avertizărilor transmise autorităŃilor, agenŃilor economici şi altor instituŃii ce pot fi afectate, măsuri pentru
limitarea şi lichidarea fenomenului, ca şi evaluarea eficacităŃii acestora)
InformaŃii privind reducerea poluărilor cu efect transfrontalier:date asupra cauzei, componentei/
componentelor de mediu prin care se propagă, aria de extindere transfrontalieră, înştiinŃarea conform
schemelor prestabilite de comunicare a informaŃiilor în caz de poluare transfrontalieră a părŃii/părŃilor
afectate; măsurile luate pentru diminuarea, eliminarea consecinŃelor accidentelor cu efect transfrontalier
InformaŃii privind transportul şi depozitarea substanŃelor şi preparatelor toxice şi periculoase
InformaŃii privind fenomenele naturale deosebite
- Alunecări de terenuri din fondul forestier, cu localizarea acestora
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
399

- InundaŃii la plantaŃii cu localizarea acestora
- Deteriorări sau distrugeri ale unor bunuri de patrimoniu, culturi sau amenajări silvice, ca urmare a unor
fenomene naturale deosebite cu localizarea acestora
- Incendii din fondul forestier, cu localizarea acestora
- Agresiune asupra fondului forestier (tăieri abuzive de păduri şi/sau arbori protejaŃi) sau personalului
SituaŃia poluărilor accidentale înregistrate în perioada 2003 - 2009, de Comisariatul
JudeŃean GalaŃi al Gărzii NaŃionale de Mediu, este detaliată în Anexa la prezentul capitol.
Numărul total de poluări accidentale pe factori de mediu, în perioada 2003 – 2009, se
prezintă astfel:
Număr/an Factor de Factor de Factor de Altele
mediu aer mediu apa mediu sol
4/2003 2 (din care 1* şi
pe aer)
- 2 1 *
3/2004 1 1 1 -
10/2005 2 3 (din care 1*) 5 (din care 1* si
la apa şi altele,
1** şi la altele)
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
Tabelul 11.6.2
3 (din care 1*
si la apa şi
altele, 1** şi la
altele)
9/2006 - 3 5 -
3/2007 - 2 1 -
5/2008 - 2 (din care 1*) 4 (din care 1* şi
pe apă)
-
6/2009* - 3 2* -
*La poluarea produsă în data de 29.01.2009, de la SC PETROM SA – Grup de zacăminte
sector IndependenŃa – Oprişeneşti s-au deversat 200 litri fluid de sondă fără afectarea
terenului adiacent.
În anul 2009 nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului
în judeŃul GalaŃi. Cele 6 poluări validate au avut efecte locale şi situaŃia a fost
remediată imediat fără prejudicii majore asupra mediului.
În anul 2009, pe teritoriul judeŃului GalaŃi, s-au înregistrat urmãtoarele fenomene
meteorologice deosebite (extreme) care au necesitat mobilizarea pentru
limitarea/înlăturarea efectelor înregistrate:
� Ianuarie 2009 - Administratia Nationala de Meteorologie a emis o atenŃionare
meteorologică – Cod galben, fenomenele vizate fiind ninsori şi intensificari ale vântului.
400

� Iunie 2009 – AtenŃionare meteorologică Cod galben de instabilitate atmosferică
accentuată şi intesificări ale vântului.
� Iulie 2009 - AdministraŃia NaŃională de Meteorologie a emis 3 atenŃionări Cod galben,
fenomenele vizate fiind instabilitate atmosferică accentuată, averse, descărcări
electrice, intensificari ale vântului, temperaturi ridicate şi discomfort termic.
� Septembrie 2009 - AdministraŃia NaŃională de Meteorologie a emis o atenŃionare
meteorologică Cod galben. Fenomenele prognozate au fost: ploi însemnate cantitativ,
intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, grindină şi răcire accentuată.
� Octombrie 2009 - AtenŃionare meteorologică Cod galben pentru toată Ńara, fenomenele
vizate fiind răcire accentuată, intensificări de vânt şi precipitaŃii însemnate cantitativ.
� Decembrie 2009 - AdministraŃia NaŃională de Meteorologie a emis o atenŃionare Cod
galben pentru judeŃele din sudul şi sud-estul Ńării, pentru intervalul 15 decembrie 2009,
ora 12.00 – 17 decembrie 2009, ora 12.00, fenomenele vizate fiind ninsori abundente şi
intensificări ale vântului (viscol).
Prin ordin al prefectului judeŃului GalaŃi, s-a constituit comandamentul judeŃean pentru
deszăpezire şi combatere a poleiului şi a altor fenomene meteorologice specifice sezonului
de iarnă, care a decis restricŃionarea traficului pe perioada nopŃii, restricŃionarea traficului la
ieşirea din localităŃi. Mai multe drumuri judeŃene şi localităŃi au fost afectate de blocaje din
cauza poleiului, dar şi a zăpezii, iar portul a fost închis.
În sedintele de lucru ale Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃã GalaŃi au fost
analizate si aprobate:
- “Planul Comitetului Judetean pentru Situatii de urgentã pentru asigurarea resurselor
umane, materiale si financiare necesare gestionãrii situatiilor de urgentã pe anul
2009”,
- “Planul de mãsuri pentru prevenirea si combaterea efectelor caniculei si secetei la
nivelul judetului Galati”,
- “Planul de mãsuri pentru perioada sezonului rece 2009 - 2010”.
Cadrul legislativ cuprinzând prevederi pentru gestionarea inundaŃiilor este alcătuit din
următoarele acte normative:
� HOTĂRÂRE nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentuluicadru
privind structura organizatorică, atribuŃiile, funcŃionarea şi dotarea comitetelor
şi centrelor operative pentru situaŃii de urgenŃă.
� HG nr. 447/2003 - NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de
elaborare şi conŃinutul hărŃilor de risc natural la inundaŃii.
� HOTĂRÂRE nr. 2288 din 2004 - FuncŃii de sprijin
� ORDONANłA DE URGENłĂ nr. 21/ 2004
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
401

� Regulament de organizare şi funcŃionare a comitetului ministerial şi a centrului
operativ pentru situaŃii de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale.
� ORDIN nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale
� HOTĂRÂRE Nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naŃionale
de management al riscului la inundaŃii.
Strategia naŃională de management al riscului la inundaŃii elaborată de Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor, are drept scop reducerea impactului produs de inundaŃii
asupra populaŃiei şi a bunurilor printr-o planificare adecvată şi printr-o politică care să
corespundă standardelor şi aşteptărilor comunităŃilor umane, în condiŃiile protecŃiei
mediului. Ea constituie totodată baza pentru ca administraŃia centrală şi locală să poată
alege măsurile specifice de protecŃie împotriva inundaŃiilor şi de dezvoltare regională.
Protocolul de colaborare încheiat între APM GalaŃi şi Grupul de Suport Tehnic pentru
Gestionarea SituaŃiilor de UrgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcŃii hidraulice şi poluări accidentale a stabilit fluxul de
informaŃii, atribuŃiile şi răspunderile autorităŃilor responsabile.
11.6.2. Poluări cu efect transfrontier – nu s-au înregistrat.
CAPITOLUL 11 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
402