Devenii, tratati cu fum de gunoi (Romania Libera de Transilvania ...

Devenii, tratati cu fum de gunoi (Romania Libera de Transilvania)
Stefan Ciocan
Sute de locuitori ai municipiului Deva risca sa fie intoxicati de fumul provenit de la
un incendiu izbucnit de mai bine de 10 zile pe halda de gunoi a orasului.
Locuitorii din Santuhalm si cartierul Ceangai sunt nevoiti sa suporte fumul
inecacios care le invadeaza locuintele.
Fumul care se degajeaza de la groapa de gunoi poate fi observat cu usurinta
chiar din oras, de la etajul blocurilor mai inalte, noxele fiind antrenate de curentii
de aer de pe cursul raului Mures.
Doar dupa o saptamana de la declansarea incendiului, comisarii
Garzii de Mediu au "binevoit" sa se deplaseze la fata locului si sa "promita" ca
vor lua masurile legale.
"In cursul zilei de miercuri am fost la halda de gunoi. Am observat chiar si zone
cu flacara deschisa. Am solicitat societatii de salubritate sa stopeze aceasta
sursa de poluare", a declarat comisarul-sef al Garzii de Mediu Hunedoara,
Cristian Moldovan.
Pasivitatea autoritatilor locale si a celor care ar trebui sa se ocupe cu protectia
mediului nu este intamplatoare. Halda de gunoi a municipiului Deva este
administrata de societatea Salubritate
S.A. una dintre cele mai controversate firme de profil din zona. Societatea este
controlata de primarul Mircia Muntean. Cel putin asa sustinea in urma cu cateva
zile patronul oficial al firmei, Paul Ionescu, originar din Bucuresti, care a
cumparat actiunile detinute la societate de Dorin Dragoescu, in urma decesului
acestuia. Firma Salubritate SA ar fi trebuit sa investeasca sume importante in
deponeul de gunoi pentru a-l aduce la standardele acceptate de legislatia privind
mediul inconjurator, dar nu a facut acest lucru.
Agentia de Protectie a Mediului, condusa de Elena Badescu, ruda prin alianta cu
primarul Mircia Muntean, cat si Garda de Mediu, condusa de Cristian Moldovan,
speriat ca va fi demis din functie de actuala putere daca-l supara pe liderul
liberalilor din judet, ignora total agentul poluator.
Şantajul a funcţionat in cadrul unor instituţii a căror activitate era de
verificare şi control, dar şi intre agenţii economici (Obiectiv de Suceava)
Situaţia pe balastiere este mult mai complexă faţă de cele semnalate până acum
in cotidianul Obiectiv de Suceava. Declaraţia a fost făcută ieri, de prefectul
judeţului Suceava, Orest Onofrei care a spus că verificările vor fi preluate de
procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava şi de cei ai DNA. Onofrei
susţine că din datele centralizate la nivelul Instituţiei Prefectului rezultă că in
cadrul unor instituţii a căror activitate era de verificare şi control, dar şi intre
agenţii economici care se ocupă de exploatarea balastului a funcţionat şantajul.
Chiar dacă prefectul judeţului nu a făcut trimitere directă la o instituţie anume,

este de inţeles că declaraţiile de ieri vizează in mod special SGA şi implicit cele
două tabere din instituţie, care se supraveghează şi se toarnă reciproc. "Să
vedem cine şantajează, cine a cerut bani, din ce instituţii şi in ce condiţii unii
angajaţi au devenit ", a spus Onofrei. Că dezastrul de pe albii a fost recunoscut
oficial de instituţiile statului s-a datorat în mare parte faptului că în SGA există
două grupuri de interese, fiecare cu propria clientelă în domeniul societăţilor care
exploatează balast. Este vorba de grupul condus de inginerul şef Ion Ungureanu
din care mai fac parte inginerii Mocanu şi Olaru, şi cel condus de Florin Boeru,
din care face parte şi fostul director interimar Vasile Păcurari. Celor două grupuri
li se alătură cel care supervizează manevrele care se fac la compartimentul
mecanizare. Pe de altă parte, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava nu a
făcut parte din cele două comisii mixte numite prin ordin al prefectului, deşi in
raportul final al verificărilor efectuate in perioada 20 martie-20 aprilie SGA a fost
citată. Cele două denunţuri penale intocmite pe numele a două societăţi care au
ca obiect de activitate extracţie agregate minerale au fost intocmite inainte de a fi
demarate controalele comisiei mixte. Este vorba de SC Vicov Construct SRL
Vicovu de Sus şi SC Fibracis SRL Vereşti. Facem precizarea că, din partea
Companiei Naţionale Apele Române, pentru judeţul Suceava doar doi angajaţi ai
SGA au legitimaţie specială eliberată pentru aplicarea de sancţiuni pentru
nerespectarea autorizaţiei eliberate pe linia gospodăririi apelor. Este vorba de
Cristi Ruxandri şi Iulian Gâză. Cele două denunţuri penale au fost ataşate la
raportul final al controlului comisiei mixte in ideea de a scoate in evidenţă şi
contribuţia SGA, dar asta reprezintă ceva infim faţă de dezastrul de pe albiile din
judeţ. Este foarte clar că mai presus de toate a funcţionat interesul personal.
Dincolo de acest aspect, o parte din specialiştii SGA, in loc să-şi facă treaba,
erau mai interesaţi de licorile bahice cu care îşi incheiau ziua de muncă.
Reamintim că prin Ordinul 141 din 27 martie, semnat de prefectul judeţului, au
fost consituite două comisii mixte de control al activităţilor de exploatare a
balastului din albiile şi terasele râurilor la nivelul judeţului Suceava in următoarea
componenţă: Comisia I-Mititelu Gheorghe-consilier superior in cadrul Instituţiei
Prefectului, coordonatorul comisiei, Tăbăcaru Adrian-chimist in cadrul Inspecţiei
Teritoriale a Direcţiei Apelor Siret Bacău, Ignătescu Angela-consilier superior in
cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului Suceava, Hijbotă Gheorghe -comisar la
Garda de Mediu şi Girigan Mugurel-comisar la Garda Financiară Suceava.
Comisia II -Moroşan Cristian Domiţian -consiler principal in cadrul Instituţiei
Prefectului, Plăcintă Costică-şef serviciu Inspecţia Teritorială a Apelor din cadrul
Direcţiei Apelor Bacău, Asurdului Cezar -consilier asistent in cadrul Agenţiei de
Protecţia Mediului Suceava, Maleş Dănuţ -comisar la Garda de Mediu Suceava
şi Irimie Mugur-comisar Garda Financiară Suceava. Comisia
şi-a inceput activitatea de control pe 27 martie a.c., verificările in teren fiind
finalizate pe 20 aprilie. Chiar dacă in raportul prefectului sunt specificate unele
măsuri care ar trebui luate de unele societăţi, in teren situaţia este la fel ca
inainte. SC Agremins Trans SRL Corni din judeţul Botoşani nu a catadicsit să
facă nivelarea terenului, la fel ca şi SC Fibracis SRL, administrată de Gheorghe
Leonte. Intreprinzătorul particular a săpat un canal pe râul Suceava, in zona
Hancea, prin care intenţiona să mute albia râului. Comisia i-a atras atenţia să

emedieze situaţia dar termenul a expirat demult. Direcţia Apelor Siret Bacău nu
pare a fi ţinut cont de acest aspect şi a aprobat eliberarea a două autorizaţii de
gospodărire a apelor. Inginerul şef al SGA Suceava, Ion Ungureanu, susţinea că
dacă situaţia nu va fi remediată va ridica autorizaţia societăţii. In realitate nu s-a
schimbat nimic. SC Bernar Prod SRL Dorneşti al cărei patron este Vasile Nicoară
nu a acoperit nici măcar o groapă pe râul Suceviţa. Mai mult, utilajele excavează
şi noaptea, aşa că administratorul firmei nu pare a fi deranjat deloc de controlul
comisiei. La o lună de zile de la controlul comisiei mixte, pe râul Suceava de la
Gălăneşti la Vicovu de Jos albia este plină de gropi şi grămezi de pietre rămase
in urma extracţiei de agregat mineral şi a sortării direct pe albie. Niciuna din cele
şase firme care au excavat balast nu a nivelat terenul. Ba mai mult, unele dintre
acestea extrag in continuare agregat atât ziua cât şi noaptea, fără autorizaţie de
gospodărire a apelor. SGA pare a nu şti acest aspect, deşi redacţia cotidianului
Obiectiv de Suceava a fost sesizată in acest sens.
Nimeni nu vrea sâ-şi pună intrebarea de unde societăţile care au ca obiect de
activitate turnarea de pavele işi fac rost de materialul necesar la producerea
acestora.
Un alt aspect se referă la staţiile de beton care sunt amplasate in judeţ dar care
nu au eliberate aviz şi permise de exploatare in albiile din judeţ. Este şi cazul
SUCT Suceava, punct de lucru Falcău, care extrage balast din albie fără
documentaţia aferentă.
Raportul final al Comisiei mixte nu vorbeşte de comisarii Gărzii de Mediu, deşi
aceştia au fost in teren, pentru că specialiştii de la Apele Române nu au vrut să
le spună care sunt societăţile şi perimetrele verificate. Separat de aceste comisii,
comisarii de mediu au aplicat aproximativ 20 de sancţiuni pe linie de mediu şi au
intocmit o sesizare penală pe numele SC Dig Construct SRL patronată de omul
de afaceri Petru Gheaţă.
Acelaşi document oficial arată că SGA Suceava va intocmi procesele verbale
pentru diferenţele de cantităţi neraportate de agenţii economici in anul 2006, in
vederea facturării şi virării către bugetul de stat a obligaţiilor corespunzătoare.
Termenul de rezolvare ar fi 31 mai 2007. Este interesant de aflat cum vor stabili
cei de la SGA aceste cantităţi, din moment ce niciun specialist al instituţiei nu a
fost pe aceste perimetre. Potrivit directorului general al Direcţiei Apelor Siret
Bacău, Tudoriţa Lungu, inainte de a fi demarat controlul, Agenţia Naţională de
Resurse Minerale Bucureşti şi SGA Suceava au făcut verificări incrucişate şi nu
s-ar fi depistat nereguli. Mai mult, in raport se arată că doar in 37 de perimetre nu
s-a respectat tehnologia de exploatare. Cam puţin, din moment ce majoritatea
albiilor arată ca după bombardament. Numai pe râul Suceava de la Gălăneşti la
Vicovu de Jos şase firme şi-au bătut joc de albie prin modul de extracţie, pe o
porţiune de ciţiva kilometri. Dacă ţinem cont că SGA are in supraveghere 3.000
de km de albie, este greu de crezut că peste 2.000 de km au fost nivelaţi in urma
excavării agregatelor minerale.
După controale, zeci de miliarde de lei vechi au fost virate la bugetul statului
Neregulile semnalate de cotidianul nostrul pe albiile din judeţ nu au rămas fără
ecou in rândul unor insituţii ale statului, care au aplicat sancţiuni estimate la zeci
de miliarde de lei vechi. Dincolo de amenzile aplicate de Direcţia Apelor Bacău şi

Garda de Mediu Suceava, au mai aplicat sancţiuni pentru gabarit depăşit Secţia
Drumuri Naţionale Suceava şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi.
Potrivit directorului comercial al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi,
Nicolae Popovici, in urma controalelor efectuate pe drumurile naţionale din
judeţul Suceava, in perioada ianuarie - aprilie 2007, au fost constatate 417
incălcări ale OG 43/1997 referitoare la depăşirea greutăţii totale şi a
dimensiunilor de gabarit, precum şi a OG 15/2002, pentru lipsa rovinietei.
Valoarea amenzilor aplicate in acest sens este de 1.097.659 RON, la care se
adaugă şi suma de 93.663 RON, contravaloarea Autorizaţiilor Speciale de
Transport eliberate in trafic.
De asemenea, de la sediul Secţiilor Drumuri Naţionale Suceava şi Cimpulung
Moldovenesc au fost eliberate AST la cerere in valoare de 62.731 RON.
Popovici susţine că in luna martie a realizat un program suplimentar de control in
cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi. " Ca urmare a sancţiunilor
aplicate am constatat şi in judeţul Suceava o creştere semnificativă a AST
eliberate la cerere. Dacă in luna februarie au fost eliberate 18 AST, in luna martie
au fost eliberate 50 de AST>, a spus Popovici.
SC VICOVCONSTRUCT SRL Vicovu de Sus a primit patru amenzi in valoare de
23.000 RON , fiind eliberate in acelaşi timp autorizaţii speciale de transport trafic
SC EUROCARD SALAJ a incasat patru sancţiuni in valoare de 22.000 RON,
fiind elibertate trei autorizaţii speciale de transport in trafic.
SC TEST PRIMA SRL s-a ales cu două amenzi de 5000 şi respectiiv, 5500 RON.
Specialiştii de la drumuri naţionale au eliberat şi o autorizaţie specială de
transport trafic.
SC FORESTBROD SRL Suceava a fost sancţionată cu 16.500 RON pentru
depăşirea capacităţii de incărcare pe osie, fiind eliberate şi două autorizaţii
speciale de transport trafic. Şi SC Vegmag Forest SRL a fost sancţionată cu
6.500 RON. Totodată, pe numele societăţii a fost emisă autorizaţie specială de
transport trafic.
SC Cosadel SRL Rădăuţi a primit sancţiuni in valoare de 10.000 RON. Tot pe
numele societăţii al cărei administrator este Constantin Lazăr a fost eliberată
autorizaţie specială de transport.
Pe de altă parte, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, Dorina
Tiron, a declarat ieri că va solicita investitorilor austrieci din zona Dorneşti o
intâlnire care va avea loc la Suceava. În cadrul acesteia se va discuta situaţia de
pe drumurile naţionale pe care s-a transportat intens agregat balast şi material
rezultat in urma decopertării suprafeţei de teren de pe raza localităţilor Satu-
Mare, Dorneşti şi Rădăuţi. Ea a precizat că nimeni nu se opune unei investiţii de
amploare, dar nici nu poate fi de acord cu afectarea arterelor de circulaţie.
(Cristina SCORŢARIU)
Comisarii de mediu au ieşit la atac (Jurnalul de Botosani)

Două societăţi comerciale au fost sancţionate cu amenzi în valoare de câte 20
milioane lei după ce au fost prinse pe picior greşit de comisarii Gărzii de Mediu
Botoşani. Una din societăţi, din Manoleasa, ce se ocupă cu prelucrarea
seminţelor a fost amendată cu suma de 20 milioane. Potrivit comisarului şef al
Gărzii de Mediu Botoşani, Rodica Zelincă, societatea respectivă a fost
sancţionată pentru că nu avea amenajate spaţii pentru amenajarea selectivă a
deşeurilor. „Societatea trebuie să îşi creeze spaţii pentru colectarea selectivă a
deşeurilor în termen de 15 zile. În cazul în care nu respectă acest termen şi
măsurile impuse societatea riscă să primească din nou sancţiuni de această dată
mai mari, până la suma de 200 milioane lei vechi”, a precizat Rodica Zelincă. De
asemenea, nu a scăpat de o amendă o societate din Dorohoi, cu domeniul de
activitate panificaţie. Aceasta a fost amendată cu 20 milioane pentru
nedepunerea documentaţiei şi neachitarea obligaţiei privind plata la fondul de
mediu pe anul 2006 şi primele patru luni din acest an. După cum susţine
comisarul şef al Gărzii de Mediu Botoşani, societatea dorohoiană are termen
până pe data de 25 mai să depună documentaţia. În caz contrar Administraţia
Naţională a Fondului de Mediu va percepe penalităţi. (Margareta NICHIFOR)
Garda de Mediu a încasat amenzi de peste 1,700 miliarde (Jurnalul de
Botosani)
În luna aprilie a acestui an comisarii Gărzii de Mediu Botoşani au aplicat amenzi
în valoare totală de 1,715 miliarde lei vechi. Potrivit comisarului şef al Gărzii de
Mediu Rodica Zelincă, în perioada menţionată s-au efectuat 114 controale.
Comisarii gărzii au rezolvat şase sesizări, care în mare parte s-au dovedit a fi
neîntemeiate. „Am efectuat şi 63 de inspecţii cu alte autorităţi. Aici sunt incluse
Instituţia Prefectului, Autoritatea de Sănătate Publică, Serviciul de Gospodărire a
Apelor, Poliţie şi Jandarmi”, a precizat comisarul şef Rodica Zelincă. Totodată s-
au aplicat 39 de sancţiuni. După cum a afirmat Rodica Zelincă valoarea totală a
sancţiunilor aplicate în primele patru luni ale acestui an se ridică la peste trei
miliarde lei. (Margareta NICHIFOR)
Amendati de Garda de Mediu (Evenimentul de Botosani)
Doua societati comerciale din Botosani au avut ghinionul sa intre in vizorul
comisarilor Garzii de Mediu Botosani. Saptamana aceasta, Comisariatul
Judetean de Mediu (CJM), in urma neregulilor depistate in cadrul actiunilor de
control derulate in judet, a aplicat doua sanctiuni contraventionale in valoare
totala de 40 de milioane lei vechi. Una din cele doua amenzi de 20 de milioane
lei vechi a fost aplicata unei societati de prelucrat seminte din Manoleasa. Firma
nu detine spatii amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor, masura
dispusa de CJM fiind de amenajare de spatii corespunzatoare, in termen de 15

zile, in caz contrar, sanctiunea se ridica la 200 de milioane lei vechi. Cea de-a
doua amenda a fost incasata de o firma din Dorohoi, care are ca obiect de
activitate panificatii. Sanctiunea aplicata societatii a fost ca urmare a nedepunerii
documentatiei si neachitarea obligatiei privind plata la Fondul de Mediu pentru
anul 2006 si patru luni din 2007. Agentul economic in cauza trebuie sa-si rezolve
problema pana in a doua jumatate a acestei luni, in caz contrar, Administratia
Nationala a Fondului de Mediu percepe penalitati. (Carmen Stanciu)
Se poate si civilizat! (Obiectiv de Braila)
* comisarii Garzii de Mediu apreciaza comportamentul brailenilor iesiti la iarba
verde * supravegheati direct de autoritati, acestia nu au mai lasat in urma
gramezi de gunoaie *
Autor: Florentin COMAN
In perioada miniconcediului de 1 mai, comisarii Garzii de Mediu Braila, constituiti
in echipaje mixte cu jandarmii, au supravegheat zonele utilizate pentru agrement
de catre braileni. Cu aceasta ocazie, comisarii de mediu au constatat ca lumea s-
a comportat mai civilizat, in zonele unde Primaria si Ocolul Silvic Lacu Sarat au
amplasat pubele si saci menajeri pentru colectarea deseurilor si nu numai. "In
padurea Lacu Sarat, intre Lacurile Sarate I si II, inclusiv pe partea dreapta a DN
21, intre Braila si Statiunea Lacu Sarat si Padurea Stejaru, pe partea stinga si
dreapta a DN 2B, intre localitatile Lacu Sarat si Braila, zone aflate in raza de
competenta a Primariei Braila, apreciem ca 90% dintre cetateni au depozitat
deseurile in containerele puse la dispozitie. Numai 10% au abandonat la
intimplare deseuri, motivat si de faptul ca recipientii nu au fost suficienti sau nu
au fost amplasati acolo unde prezenta cetatenilor a fost cea mai ridicata. In mare
parte, restul deseurilor necolectate in containere a fost adunat ulterior de
operatorii de salubritate si Directia Silvica Braila", se arata intr-un comunicat de
presa semnat de comisarul sef Daniela Agache. Tot Garda de Mediu a constatat
ca primariile Gropeni, Chiscani si Vadeni, nu au amenajat in nici un fel zonele de
agrement aflate pe raza lor de competenta. Nici aici, insa, nu au fost probleme
deosebite. "Avertizati de comisarii de mediu si jandarmi, cetatenii s-au conformat
si si-au preluat deseurile cu autoturismele proprii, astfel ca, in zonele
supravegheate nu s-au constatat abandonari excesive de deseuri menajere",
concluzioneaza Comisariatul Braila al Garzii Nationale de Mediu.
Gropi de gunoi inchise (Gazeta de Valcea)
Alina STATE

Patru centre de depozitare a deseurilor din judetul Vâlcea au fost inchise de la
inceputul anului de comisarii Garzii Judetene de Mediu (GJM), in baza Ordinului
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) nr. 1274/2005, in urma
solicitarilor autoritatilor locale. Sanctiunile aplicate de comisarii GJM si masurile
stabilite cu privire la respectarea legislatiei comunitare de mediu care s-au luat
de la inceputul acestui an au fost prezentate in ultima sedinta de Colegiu
Prefectural. In privinta gestionarii deseurilor, in special activitatea de depozitare,
in 2007 comisarii GJM au efectuat controale la toate cele noua depozite din
judet, pentru a verifica modul in care operatorii sau proprietarii acestora respecta
legislatia.
„Din cele noua depozite verificate, cele de la Balcesti, Babeni, Brezoi si Voineasa
au sistat activitatea de depozitare, in baza Ordinului MMGA nr. 1274/2005, ca
urmare a cererii autoritatilor locale. La aceste depozite s-a verificat modul de
respectare a prevederilor avizelor de inchidere si li s-a impus respectarea
termenelor prevazute in acestea”, a declarat comisarul–sef de la GRM, Ion
Molea.
In acest moment, cea mai buna solutie este aceea de a depozita deseurile la alte
depozite ecologice sau la cele care pot functiona in anii urmatori. La nivel de
judet, toate cele patru depozite (Govora – Gatejesti, Calimanesti, Dragasani,
Horezu) care functioneaza sunt total neconforme, având capacitate si suprafete
mici de depozitare. Doua din cele patru depozite sunt autorizate din punct de
vedere al protectiei mediului, cele de la Gatejesti - Govora si Jiblea- Calimanesti
detinând autorizatie de mediu cu program de conformare in vederea inchiderii,
iar celelalte doua sunt in procedura de autorizare.
La 16 iulie 2009, depozitele Dragasani, Gatejesti si Calimanesti trebuie inchise,
urmând ca pe 16 iulie 2017 sa fie inchis si cel de la Horezu.
• Instanta hotaraste soarta gropii de la Râureni
La depozitul Râureni, care apartine municipiului Râmnicu Vâlcea, activitatea
trebuia sistata la 31.12.2006, obligatie asumata de România prin semnarea
Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. Activitatea de depozitare a
continuat datorita negasirii unei solutii pentru depozitarea resturilor menajere
municipale. „Pentru nerespectarea obligatiei de sistare a activitatii la depozitul
Râureni, GJM a sanctionat municipiul Râmnicu Vâlcea cu o amenda de 100.000
lei si a sistat activitatea. In momentul de fata, aceste sanctiuni sunt atacate in
instanta de Primaria Râmnicului, urmând a se lua o hotarâre in acest sens.
Solutia de depozitare a deseurilor municipale era depozitul ecologic Feteni,
investitie care trebuia finalizata in luna septembrie 2006, conform autorizatiei de
constructie. Acest termen nu a fost respectat, fiind realizat doar 10% din lucrare”,
a spus comisarul–sef. Lucrarile au fost sistate datorita rezilierii contractului de
executie cu firma Monticava Strade, Italia. Noile demersuri facute de autoritatile
locale preconizeaza un termen de realizare a primei celule pentru depozitarea

deseurilor in jurul lunilor mai-iunie 2008, in situatia in care nu intervin contestatii
ori modificari legislative.