Garda de Mediu - Garda Nationala de Mediu

Garda de Mediu
Afaceri toxice cu imobile la Garda de Mediu (Cotidianul)
Oana Craciun, Antoaneta Etves
Doua garzi regionale de mediu din tara au sedii care au fost achizitionate fara
licitatie publica si la preturi de cinci-sase ori mai mari decit valoarea lor reala.
Unul dintre sediile Garzii Regionale de Mediu de la Suceava si cel al Garzii de
Mediu pentru Biosfera Delta Dunarii din Tulcea au fost cumparate fara licitatie
publica, prin achizitie directa si la preturi supraevaluate. Acestea au fost
concluziile unui control realizat de o echipa din cabinetul actualului sef al Garzii
de Mediu, Octavian Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul ca a recurs la
aceasta masura dupa ce Corpul de Control al institutiei pe care o conduce a
sustinut in mod repetat ca nu a gasit nici o neregula in ceea ce priveste achizitiile
publice. Popa a mai spus ca a formulat si o plingere la DNA, pentru a solutiona
cazul, si ca cei doi comisari regionali din Suceava si, respectiv, Galati, de care
tine Tulcea, au fost suspendati din functie.
„Sediul de la Suceava a fost cumparat de Garda Regionala de Mediu cu 18
miliarde de lei vechi, in conditiile in care Pavel Padure, de la care Garda a luat
sediul, achizitionase cladirea cu sase miliarde de lei vechi inainte cu 20 de zile.
In plus, actele si certificatele fiscale pe baza carora s-a facut tranzactia erau
false“, a declarat seful Garzii de Mediu. Popa a mai spus ca „sediul de la
Suceava e in afara orasului, nu are utilitati, iar pretul real ar fi undeva la patru
miliarde de lei vechi“, adica de aproape cinci ori mai putin decit pretul
achizitionarii.
Acesta afirma ca un caz asemanator a fost identificat la Tulcea, unde spatiul
achizitionat tot fara licitatie publica de Garda Regionala de Mediu „nu poate fi
folosit, pentru ca nu are usi, geamuri, utilitati, nimic“. „Cladirea a costat 6,5
miliarde de lei vechi, dar facea maximum 900 de milioane de lei vechi. Am
incercat sa dau de vinzator si nu il gasesc nicaieri“, a mai spus Popa. Ca urmare
a acestor verificari, cei doi comisari regionali de mediu implicati, Adrian
Casuneanu de la Suceava, membru PD, si Ion Drugan de la Galati, membru
PNL, au fost suspendati din functie de seful Garzii de Mediu. Aceeasi decizie s-a
luat si in cazul lui Laurentiu Tabaret, directorul de la Achizitii pe tara. In plus,
Popa a anuntat ca va mai face si alte controale la garzile regionale de mediu
privind achizitiile publice facute in ultimii ani si ca DNA deja are in derulare o
ancheta, de o saptamina.

Silvian Ionescu, fostul sef al Garzii de Mediu si membru PD, a declarat ca „e grav
daca asa s-a intimplat“, dar sustine ca „nu avea de unde sa stie de aceste cazuri,
pentru ca nu intra in atributiile sale sa verifice modul in care se faceau achizitiile“.
„Garzile regionale au personalitate juridica si ele raspund in fata legii pentru tot
ceea ce fac. Eu nu puteam sa le supun unui control financiar, nefiind prevazut in
statutul comisarului Garzii de Mediu. Eu imi puneam doar semnatura la final“, a
replicat Ionescu. Acesta a adaugat ca „ceea ce a facut acum noul sef al Garzii de
Mediu este politie politica si o incalcare a atributiilor sale“. Ionescu l-a mai acuzat
pe urmasul sau, Octavian Popa, membru PNL, de faptul ca imediat dupa ce a
ajuns pe functie ar fi inceput vinarea pedistilor din sistem, inclusiv prin controale
la garzile regionale conduse de acestia.
Cei doi comisari regionali implicati nu au putut fi contactati pentru comentarii
Tribunale de mediu (Jurnalul National)
Alexandru Nastase
Şeful Gărzii de Mediu, liberalul Octavian Popa, a simţit nevoia să-şi facă un bilanţ
de activitate la câteva zile după ce preşedintele Băsescu a rezolvat problema
gunoaielor de la ieşirea din Capitală, de pe cheiul Dâmboviţei. Popa a vorbit
despre amenzile aplicate de Gardă, despre DN 66A şi despre faptul că va
propune înfiinţarea unor
tribunale de mediu.
Respectivele tribunale ar trebui înfiinţate, în opinia lui Octavian Popa, ca să se
ocupe cu soluţionarea problemelor juridice care apar în desfăşurarea activităţii
instituţiilor de control din acest sector. "Din cauza necunoaşterii legislaţiei de
mediu de către unii judecători, multe din procesele deschise de către unii agenţi
economici împotriva GNM sunt câştigate de aceştia. Consider că acest tip de
probleme ar trebui soluţionat de tribunale specializate", a declarat comisarul
general. Popa a anunţat că va cere monitorizarea juriştilor Gărzii. Aceştia vor fi
redistribuiţi în comisariatele judeţene din teritoriu şi se vor implica în activităţile
de control ale comisarilor Gărzii pentru o "cunoaştere cât mai exactă a
problemelor cu care se confruntă aceştia". GNM va colabora cu case de
avocatură cu care va încheia contracte pentru a fi reprezentată în instanţă în
cazul unor procese intentate de anumite instituţii. Un astfel de exemplu este
Drumul lui Băsescu. După cum se ştie, Parchetul General a demarat o anchetă
împotriva Gărzii după sistarea lucrărilor la DN 66A. "Din cauza faptului că 70%
din contestaţiile depuse de către diverşi agenţi economici sunt câştigate de
aceştia, în defavoarea Gărzii, din cauza unor vicii de procedură, avem în vedere
inclusiv modificarea procesului-verbal care se încheie în prezent la aplicarea unei
amenzi şi a cărei structură trebuie regândită", a spus Popa.

AMENZI ŞI AMENZI. Garda Naţională de Mediu a aplicat între iunie şi iulie 2007
amenzi în valoare de aproape 17 milioane de lei pentru poluarea mediului şi
controlul habitatelor naturale. Cele mai multe amenzi s-au dat pentru poluările
accidentale şi neanunţarea acestora, gestionarea necorespunzătoare a
deşeurilor, neîndeplinirea măsurilor impuse la controale anterioare, lipsa
acordului sau autorizaţiei de mediu şi nerespectarea prevederilor din acestea.
Pentru poluare s-au dat 979 de sancţiuni principale şi 20 de sancţiuni
complementare, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei, pentru 4.167
agenţi economici. În ceea ce priveşte activitatea de control a habitatelor naturale,
biodiversităţii şi ariilor naturale, Garda a dat 225 amenzi, de aproape 4 milioane
de lei, 66 avertismente, 14 suspendări de activitate şi patru sesizări penale, 70%
din activitatea acestui sector fiind neplanificată. Amenzile au fost aplicate pentru
depozitare de deşeuri în arii protejate, pentru arderea miriştilor sau a vegetaţiei
forestiere, pentru tăieri ilegale sau pentru braconaj.
Primării penalizate
În ceea ce priveşte acţiunea preşedintelui Traian Băsescu, Octivian Popa a spus
că Garda Naţională de Mediu a amendat, în urmă cu două săptămâni, toate cele
şase primării de sector din Bucureşti cu câte 10.000 lei pentru proasta gestionare
a deşeurilor. "Am ales aplicarea de amenzi mai mici pentru primăriile de sector,
deoarece consider că rolul GNM nu este, în primul rând, acela de a amenda, ci,
mai degrabă, de a preveni nerespectarea legislaţiei de mediu", a spus Octavian
Popa. Acesta a anunţat că în prezent poartă discuţii cu toate primăriile
localităţilor din jurul Bucureştiului, pentru a rezolva problema deşeurilor de
materiale de construcţii de pe şoseaua de Centură şi că s-au început negocieri
cu firme specializate, care să ridice aceste deşeuri. "Atât autorităţile locale, cât şi
firmele care se ocupă cu colectarea deşeurilor vor fi controlate permanent, iar în
cazul în care se vor constata noi abateri vor fi sancţionate până la remedierea
completă a problemei gestionării deşeurilor, atât din Capitală, cât şi din jurul
acesteia."
Amenzile Garzii de Mediu, praf in ochii publicului asfixiat de firmele de
constructii (Gardianul)
Garda Nationala de Mediu (GNM) face planul la amenzi pentru rezolvarea
problemelor din zonele poluate. Dupa ce timp de doua saptamani comisarii GNM
au luat la „bani marunti“ firmele de constructii din Bucuresti, bilantul indica
amenzi in cuantum de doua miliarde de lei vechi. Amenzile vor trebui achitate de
13 firme contraveniente. Pentru cazurile mai grele, Octavian Popa, comisarul
general al GNM, propune infiintarea unui tribunal de mediu.
Comisarii de mediu „sperie“ primarii de sector cu amenzi aproape simbolice,
tinand cont de problemele grave de curatenie existente in multe zone ale
Capitalei. „Toate cele sase primarii din Bucuresti au fost amendate cu 100 de

milioane lei vechi fiecare, in urma unui control efectuat saptamana trecuta“, a
declarat, ieri, Octavian Popa, comisarul general al GNM. De sanctiuni au avut
parte si primariile din Popesti-Leordeni si Jilava, din aceleasi motive. „Acum am
amendat institutia, adica primaria, dar vom trece si la sanctionarea primarului“, a
asigurat
Popa.
Autoritatile sustin ca au gasit principalii vinovati de problema gunoaielor din jurul
Capitalei: firmele de constructii. Octavian Popa spune ca acestea ar trebui sa
depoziteze deseurile rezultate din activitatea de constructii în rampe speciale. Un
exemplu este cel firmei Apolodor Com Impex, care a fost amendata cu un miliard
de lei vechi (100.000 RON) din cauza eliminarii prafului in atmosfera. Sume
frumusele au de achitat si Arcom, Nord Grup, Concrete, RES Construct,
Bouygues si Forest Construct, fiecare cu cate 200 milioane de lei vechi (20.000
RON).
Simona Simionescu
Kronospan Sebes, amendata cu 200.000 lei de Garda de Mediu (Unirea)
In urma unui control efectuat de comisarii Garzii Nationale de Mediu, compania
Kronospan Sebes SA, principalul producator de PAL din Romania, a fost
amendata cu 200.000 de lei pentru nerespectarea autorizatiei integrate de
mediu. O echipa de control din cadrul comisariatului general al GNM a efectuat
un control la SC Kronospan Sebes SA, iar comisarii de mediu au constatat ca
societatea nu a respectat cateva obligatii asumate. Astfel, nu a fost indeplinita
obligatia de monitorizare si de ?reducere a nivelului de miros ?pentru diminuarea
disconfortului produs locuitorilor din ?zona, nu s-au efectuat determinari la
indicatorul "pulberi" la instalatia de exhaustare (hala rasini pulbere), nu a fost
realizata gestionarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate pe
amplasament si substantele chimice periculoase nu sunt etichetate
corespunzator.
Arpechim a fost iertată de Agenţia de Mediu! (Ziarul Top de Arges)
laudiu Diţa
Începând de ieri Arpechim poate funcţiona normal, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Piteşti hotărând să ridice suspendarea autorizaţiei integrate de mediu
care data din luna mai. Tot ieri a încetat şi procesul dintre OMV-Petrom
(proprietara Arpechim) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Piteşti, proces rămas
fără obiect. Decizia survine ca urmare a unui control efectuat vinerea trecută de
către Agenţia de Mediu Piteşti, Garda de Mediu Piteşti, Agenţia Naţională de
Mediu şi Garda Naţională de Mediu, precum şi de către Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile (a fost o comisie mixtă). Agenţia pentru Protecţia Mediului
suspendase în luna mai autorizaţia de mediu a Arpechim pentru neîndeplinirea

unor cerinţe de protecţia mediului, conducerea societăţii angajându-se însă ca
până la sfârşitul lunii iulie să facă investiţiile necesare. Autorităţile din domeniul
me-diului au verificat la faţa locului dacă au fost făcute investiţiile şi au decis că
la Arpechim s-au luat măsurile necesare. „Chiar acum (n.r. - ieri, în jurul
prânzului) semnez notificarea către Arpechim privind ridicarea suspendării
autorizaţiei. La Arpechim au fost făcute investiţiile cerute de noi, aşa că
suspendarea nu mai are obiect. Suspendarea - deşi suspendată temporar, la
rândul ei, de instanţele de judecată - era va-labilă până la judecarea procesului
pe fond cu Petrom (n.r. - Petrom a dat în judecată Agenţia de Mediu pentru a
obţine anularea suspendării), dar acum procesul nu mai are obiect. Arpechim
poate funcţiona normal de acum.“, ne-a declarat Marius Stanca, directorul
Agenţiei pentru Protecţia Mediului Piteşti.
FIRMELE POLUATOARE VOR FI PEDEPSITE MAI DRASTIC (Transilvania
Expres de Brasov)
Ioan DINCA
Agentii economici care polueaza vor putea fi pedepsiti mult mai drastic incepand
de acum. Guvernul a adoptat legislatia europeana in domeniu, astfel ca aceia
care vor mai deversa substante toxice in ape sau in aer vor putea ajunge la
inchisoare.
Guvernul Romaniei a adoptat de curand un proiect de ordonanta de urgenta
privind raspunderea de mediu. Noua lege are ca obiectiv stabilirea unui cadru
comun pentru prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului, la un cost
rezonabil pentru societate, prin aplicarea principiului "poluatorul plateste".
Conform acestui principiu, un operator a carui activitate a cauzat prejudicii
mediului sau o amenintare iminenta cu un astfel de prejudiciu trebuie sa
raspunda din punct de vedere financiar. Prejudiciul adus mediului inseamna
prejudiciul adus speciilor si habitatelor naturale protejate, prejudiciul adus apei
(din punct de vedere ecologic, chimic, cantitativ), precum si prejudiciul adus
solului. Adoptarea acestei ordonante de urgenta conduce si la indeplinirea
obiectivului de dezvoltare durabila, prin constientizarea operatorilor economici
asupra necesitatii luarii masurilor de protectie a mediului. In caz contrar, acestia
sunt obligati sa suporte costurile masurilor preventive sau reparatorii, generate
de prejudiciul adus mediului. Aplicarea prevederilor ordonantei privind
raspunderea de mediu, cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra
mediului, va avea consecinte benefice directe asupra mediului, dar si asupra
starii de sanatate a populatiei, mai ales in contextul reducerii prejudiciului adus
apei si solului. Nerespectarea noilor prevederi legislative aduce dupa sine
amenzi contraventionale usturatoare si chiar inchisoarea.
Mai multa responsabilitate

In cazul unei amenintari iminente cu un prejudiciu asupra mediului, operatorul
este obligat sa ia imediat masurile preventive necesare si, in termen de doua ore
de la luarea la cunostinta a aparitiei amenintarii, sa informeze Agentia Judeteana
pentru Protectia Mediului si Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu.
De asemenea, operatorul este obligat sa actioneze imediat pentru a controla,
izola, elimina sau, in caz contrar, pentru a gestiona poluantii respectivi si/sau
orice alti factori contaminanti, in scopul limitarii sau prevenirii extinderii
prejudiciului asupra mediului si a efectelor negative asupra sanatatii umane sau
agravarii deteriorarii serviciilor, precum si sa ia masurile reparatorii necesare.
Agentia pentru Protectia Mediului Brasov este autoritatea competenta pentru
stabilirea si luarea masurilor preventive si reparatorii, precum si pentru evaluarea
caracterului semnificativ al prejudiciului asupra mediului. Constatarea
prejudiciului, identificarea operatorului care l-a produs, precum si sanctionarea
vinovatilor intra in sfera competentelor Garzii Nationale de Mediu, respectiv
Comisariatul Judetean Brasov.
38 de agenti economici "periculosi"
In conformitate cu statisticile APM, in judetul Brasov sunt 38 de societati a caror
activitate are impact semnificativ asupra mediului, respectiv intra sub incidenta
directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, controlul accidentelor
majore in care sunt implicate substante periculoase sau gazele cu efect de sera.
Printre aceste societati, care de altfel detin autorizatii / autorizatii integrate de
mediu, se numara: Viromet SA, Uzina de Produse Speciale Fagaras,
Nitroexplosives SA Fagaras, Nitrofertilizer SA Fagaras, CET SA, Drakom Silva
SRL, Avicola Brasov SA, Compania Apa Brasov, depozitul de namoluri provenite
din statia de epurare si Uzina de apa Tarlung, Protan SA Codlea, Carfil SA si
Nitroservice SA Fagaras.
Amenzile nu rezolvă problema. Cartierul rromilor din Sebeş sufocat de
gunoaie (Unirea de Alba Iulia)
În urma amenzii de 1500 RON aplicate Serviciului de Salubritate din cadrul
Primăriei Municipiului Sebeş de către Garda de Mediu Alba sunt planificate noi
acţiuni pentru rezolvarea problemelor din cartierul de rromi. Până în data de 15
august 2007, Primăria Sebeş este obligată să informeze Agenţia de Protecţia
Mediului Alba în legătură cu soluţiile şi măsurile întreprinse pentru a rezolva
colectarea deşeurilor menajere de pe tot cuprinsul cartierului de rromi.
În zona respectivă sunt parcele abandonate, neîngrădite, dificil de vândut din
cauza locaţiei, unde nu se practică nici agricultura. Prin urmare există persoane
care aleg să depoziteze aici mormane de gunoi, fără nici un fel de răspundere.
Unul dintre motivele pentru care se întâmplă acest lucru este faptul că rampa de
gunoi a Municipiului Sebeş e închisă. Cei resonsabili pentru identificarea şi
amendarea acestor persoane sunt reprezentanţii Poliţiei Comunitare, dar
consecinţele muncii lor întârzie să apară. În prezent există două firme private

care se ocupă de salubritate în Sebeş: Schuster din Sibiu şi Salprest din Alba
Iulia. Aceasta din urmă răspunde de zona
cartierului de rromi, unde aproximativ două treimi din populaţie au încheiat
contracte cu firma de salubritate. Dar asta nu rezolvă problema gunoaielor
aruncate pe stradă sau pe terenurile nesupravegheate, deoarece contractele se
referă doar la gunoiul menajer, cel care se ridică cu tomberoanele. Primăria
Sebeş va începe demersurile pentru a obliga proprietarii să îngrădească
parcelele şi pentru a se asigura că Poliţia Comunitară e mereu în zonă pentru a-i
identifica şi sancţiona pe cei vinovaţi. Deşeurile care nu sunt depozitate în
containere sunt ridicate o dată la 2-3 săptămâni de către Primărie sau contra
cost, la solicitarea contribuabililor, de către firmele private de salubritate.
Cetăţenii plătesc lunar pentru serviciile de colectare a deşeurilor, dar datorită
unor clauze neclare în contracte, firmele respective nu îşi fac treaba aşa cum ar
trebui, lasând cea mai mare parte a gunoaielor, necolectată. Se pare că gunoiele
din Sebeş nu sunt vizibile din Capitala Culturală Europeană pentru 2007, acolo
unde se află Agenţia Regională de Mediu, dar nici din Capitala de suflet a
românilor, oraşul Marii Uniri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Alexandra PĂCURAR
Satmarenii nu contesta, dar nici nu platesc amenzile primite (Informatia
Zilei de Satu Mare)
Din cele 1.421 amenzi date in acest an de DSV, OPC si Garda de Mediu, doar
22 au fost contestate
O serie de organisme sunt abilitate a constata si sanctiona contraventiile in cazul
persoanelor fizice si juridice. In functie de gravitatea faptei comise, organele
constatatoare emit procesele verbale cu avertismente sau cu amenzi. Ramane la
aprecierea celor sanctionati daca depun plangere impotriva procesului verbal
respectiv. Exista situatii in care organul emitent, prin conducerea acestuia, poate
lua masura anularii sanctiunii, sau cei in cauza pot ataca procesul verbal direct in
instanta. Instanta de judecata poate anula, in situatii bine justificate, acele
procese verbale cu vicii de fond sau de procedura. Pentru a afla care este
proportia satmarenilor care au contestat procesele verbale intocmite de o serie
de organisme de control am luat legatura cu sefii unor institutii precum Directia
Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA), Oficiul pentru
Protectia Consumatorului (OPC) si Garda de Mediu (GM). Va prezentam in cele
ce urmeaza informatiile furnizate de directorii institutiilor mai sus mentionate.
Amintim insa ca dintr-un bilant al Directiei Finantelor a reiesit ca mai bine de 70%
dintre satmareni nu-si platesc amenzile primite.
* Niciun proces verbal de contraventie emis de DSVSA nu a fost contestat in
instanta
Doctorul veterinar Corne-liu Ceica, directorul DSVSA Satu Mare, ne-a spus ca in
primele 6 luni ale acestui an inspectorii Directiei au intocmit 74 de procese

verbale de contraventie, majoritatea fiind in fapt amenzi aplicate pentru o serie
de nereguli constatate, abateri de la normele sanitar-veterinare. Spre satisfactia
celor care au intocmit acele procese verbale, niciunul nu a fost contestat in
instanta spre a solicita anularea.
* Inspectorii OPC au intocmit in 7 luni 1.126 de procese verbale
Lucian Rus, directorul OPC Satu Mare, spunea ca inspectorii institutiei pe care o
conduce au intocmit in 7 luni 1.126 de procese verbale de contraventie. Din
acestea, 657 s-au lasat cu amenzi, diferenta de 469 fiind avertismente.
Din toate acestea, doar 9 au fost contestate in instanta. Solutionarea
contestatiilor dureaza uneori luni de zile.
* Garda de Mediu a intocmit 221 de procese verbale de contraventie in 7 luni
Vasile Fanatan, seful Garzii de Mediu Satu Mare, spunea ca inspectorii din
subordinea sa au intocmit in 7 luni 221 procese verbale de contra-ventie, din
care 113 sunt avertismente.
Din totalul proceselor verbale de contraventie intocmite au fost contestate in
instanta 13, din care doar unul din procese este finalizat. Instanta de judecata nu
a anulat sanctiunea data de inspectorii Garzii de Mediu. Celelalte 12 contestatii
sunt inca pe rolul instantei de judecata.
Nu ne-am propus a trage concluzii cu privire la cele mai sus mentionate.
Dumnea-voastra puteti da interpretarile pe care le doriti.
Ioan Anitas