Vânzări

eekend
Săptămâna
12 - 18 iulie 2013
agazin
] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”
Poveşti
de noapte bună
Frunză‐Verde
Împărat
A fost odată şi‐odată un
mare împărat, împăratul
Frunză‐Verde, care stăpânea
împărăţia sa întinsă peste o
întreagă frunzuliţă de arţar.
Frunzuliţa era mică, dar şi
castelul, casele, blocurile şi
drumurile de pe ea erau
mici‐micuţe, iar oamenii de pe
frunzuliţă, supuşii, ce să mai
vorbim, erau mici‐mici‐mici
de tot! Dacă aşterneai o batistuţă
de păpuşi peste frunzuliţa
de arţar, frunza nici că se
mai vedea, iar dacă era să faci
curat pe străzile de pe frunzuliţă,
era de ajuns să sufli o dată.
Împăratul însă se dădea mare,
pentru că toţi supuşii care voiau
să se pună bine cu el ‐ şi
erau mulţi cei care voiau asta
‐ îi tot spuneau: „Ce mare mai
eşti mata, Măria Ta Împărate!”
Aşa încât el chiar credea că
este un împărat măreţ şi că
este stăpân peste o împărăţie
mare, mai ales că pe frunzele
din jur, mult mai mici, dar mai
tinere, erau împăraţi şi mai mititei,
cu cetăţi mai micuţe, cu
străduţe şi mai înguste şi cu
supuşi ceva mai scunzi decât
în împărăţia lui Frunză‐Verde.
Păi, dragii moşului, oricine
poate fi cu uşurinţă foarte
mare peste ceva foarte mic!
Şi ţările din lumea mare a oamenilor
pot fi mai mari ori mai
mici, când mai mici şi când mai
mari, după cum se bat oştile
cele mari şi mici ale împăraţilor
pentru ele, să le mărească
întinderea. Toată vara, şi împărăţia
lui Frunză‐Verde a tot
crescut sub soare, dar s‐a mai
îngălbenit pe la margini. Când
a venit însă toamna, s‐a uscat
codiţa împărăţiei şi într‐o zi
împărăţia s‐a desprins din copac
şi a căzut la rădăcina arţarului!
Rămăseseră în pom o
mulţime de alte împărăţii mai
mici, dar încă verzi, iar cea a
lui Frunză‐Verde se înnegri, se
răsuci şi atunci când călcă un
iepuraş pe ea, făcu „poc!” de
tot…
Victor Cilincă
Descoperă2
Erou sau “comunist ucigaş al secolului XX”?
Imaginea lui Che Guevara
apare pe foarte multe articole
vestimentare în întreaga
lume. Acest trend
a apărut în urmă cu peste 20 de
ani, când o agenţie de advertising
a stilizat o fotografie făcută
în 1960, când Che era mai puţin
faimos.
Adevăratul său nume e
Ernesto Rafael Guevara de la
Serna. S‐a născut în 1928 şi a fost
un revoluţionar de stânga, lider
al regimului comunist cubanez
şi insurgent sud‐american. La
28 de ani îl întâlneşte pe Fidel
Castro şi de atunci devine cel mai
important colaborator al acestuia.
Pentru „merite”, Che primeşte
cea mai mare distincţie a Cubei,
este poreclit El Comandante şi
este numit în 1959 comandantul
închisorii La Cabana ‐ loc unde
în şase luni de zile au fost executaţi,
oficial, peste 150 de deţinuţi
politic; anumite dovezi şi mărturii
indică, de fapt şi de drept, un
număr de peste 1.000 de oameni
executaţi sub comanda faimosului
revoluţionar Che Guevara.
Apoi devine directorul Băncii
Centrale a Cubei şi mai târziu ministrul
Industriilor. În toată această
perioadă, Che a „propovăduit”
o economie cubaneză radical
Che Guevara
diferită de modelul american,
atitudine pe care a păstrat‐o pe
tot parcursul vieţii.
A văzut
aproape întreaga lume
După 1960, Castro îl trimite pe
Che Guevara în lume: Chile, Peru,
Columbia, Ecuador, Guatemala
şi multe ţări din Europa. Prin
toate locurile pe unde ajunge,
El Comandante instigă la un radicalism
total în lupta împotriva
imperialismului american şi foloseşte
foarte des sloganul „Să creăm
noi Vietnamuri!”. Luptă pentru
drepturile şi eliberarea ţărilor
din lumea a treia, arătând cu degetul
spre URSS şi America drept
vinovaţi. La sfârşitul lui 1965, El
Comandante părăseşte Africa în
stare destul de gravă, suferind de
astm şi dizenterie, întorcându‐se
în Cuba de unde plănuieşte o
nouă misiune, în Bolivia.
O misiune sinucigaşă
Armata statului Bolivia, în
comparaţie cu celelalte ţări unde
a mai fost Che, era bine antrenată,
iar regimul comunist care era
la putere nu avea niciun fel de
admiraţie pentru ideologia revoluţionară
pe care o răspândea
El Comandante. În iarna lui 1966,
revoluţionarul ajunge în capitala
Boliviei după ce trecuse deghizat
prin Praga, Moscova şi Paris. Aici
îşi propune să pună bazele unei
şcoli de gherilă şi reuşeşte să
strângă în jur de 50 de „adepţi”
în aşa‐numita Armată Naţională
de Eliberare. Lipsit de suportul
celor de la putere şi fără un succes
mare în rândul populaţiei,
Che nu reuşeşte să realizeze ceea
ce şi‐a propus şi este capturat pe
8 octombrie 1967, a doua zi fiind
executat.
Che Guevara şi cultura pop
În prezent, majoritatea oamenilor
de rând ştiu despre
Che Guevara că a fost un revoluţionar
curajos, care s‐a jertfit
pentru libertate. Adevărul este
că mărturiile celor care l‐au cunoscut
contestă aceste lucruri.
El Comandante era doctor de
meserie şi este adevărat că a ajutat
oameni nevoiaşi din Africa,
dar se pare că nu prea îi păsa de
populaţia de culoare, ci voia să
împrăştie ideologia comunistă.
Pe de altă parte, Che Guevara era
un puternic susţinător al regimului
comunist din Coreea de Nord
Arhiva "V.L."
şi a regretat foarte mult moartea
lui Iosif Stalin. De asemenea, sunt
numeroase atestări ale faptului
că revoluţionarul a sperat constant
că URSS va lansa un atac
nuclear asupra Americii şi că ruşii
vor câştiga.
Revoluţionar sau idol, Che
Guevara este catalogat de către
unele grupări de stânga drept
„încă un ucigaş comunist al secolului
XX”, mâinile fiindu‐i pătate
de sânge din perioada când a
fost comandant al închisorii La
Cabana.
Material realizat de
Adrian Bot
adrian.bot@viata-libera.ro