Vânzări

More documents

Recommendations

Info

firmelor Viaþa www.viata-libera.ro Analiza zilei Dolarul pierde tot ce a câştigat în trei săptămâni Afirmaţiile lui Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale americane, făcute miercuri la Cambridge (Massachusetts) cu ocazia centenarului Fed, referitoare la necesitatea ca instituţia pe care o conduce să continue programul de relaxare cantitativă, a avut ca efect creşterea plasamentelor în monedele considerate mai riscante, inclusiv euro. Pe acest fond pozitiv, cursul euro a coborât de la 4,4369 la 4,4298 lei, în a treia şedinţă consecutivă de apreciere a monedei naţionale. Piaţa valutară s-a deschis în jurul cotei de 4,4350 lei, nivel identic cu închiderea de miercuri. Ordinele de vânzare de valută au grăbit scăderea euro până la un minim de 4,41 lei, pentru ca apoi euro să revină spre pragul de 4,43 lei. La ora 14.00, cotaţiile erau de 4,4240 - 4,4280 lei. După ce a urcat acum două zile la 3,4628 lei, cel mai ridicat nivel începând cu 12 decembrie, dolarul a scăzut ieri la 3,3950 lei. La rândul său, francul elveţian a scăzut de la 3,5728 lei la 3,5733 lei. Monedele din regiune se apreciau la rândul lor în faţa euro. Cea poloneză se tranzacţiona la 4,306 - 4,34 zloţi, iar cea maghiară la 292,2 - 294,2 forinţi. Speculatorii au profitat rapid de declaraţiile şefului Fed, astfel că de la 1,2755 dolari, cădere datorată retrogradării ratingului Italiei de către Standard and Poor‘s, euro a sărit la 1,3207 dolari. După atingerea maximului amintit, cotaţiile au revenit la un uşor „normal”, euro plasându-se în jurul valorii de 1,3050 dolari. Ben Bernanke a declarat miercuri că Fed va majora dobânzile, care se situează acum aproape de 0%, doar după ce şomajul din SUA va scădea în jurul valorii de 6,5%. La Sibiu, euro se tranzacţiona pe septembrie la 1,3027 - 1,3087 dolari, pe decembrie la 1,3050 - 1,3090 dolari, iar pe martie viitor la 1,3040 dolari. Radu Georgescu Cursul Valutar Valute în cont 11 iulie Curs lei 1 franc elveţian 3,5733 1 EURO 4,4298 1 liră sterlină 5,1209 1 leu moldovenesc 0,2719 1 dolar SUA 3,3950 1 gram AUR 139,8391 Traficul naval prin porturile coordonate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi traversează una dintre situaţiile cele mai dificile din ultimii ani. În luna iunie, lună în care în mod normal porturile ar fi trebuit să fie „pe val” ca nivel al activităţii, s-a înregistrat o scădere drastică a volumului de mărfuri tranzitate comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, în luna iunie, doar 609.426 tone marfă au trecut prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, în condiţiile în care, în iunie 2012, traficul a fost de 8841.402 tone marfă. Altfel spus, traficul s-a redus cu mai bine de un sfert! Acest lucru s-a repercutat, desigur, şi în volumul total al mărfurilor tranzitate în primul semestru al acestui an. Dacă în prima jumătate a anului trecut prin porturile gestionate de APDM Galaţi au tranzitat aproape 4,04 milioane de tone marfă, anul acesta traficul a fost de 3,74 milioane de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 7,2 la sută. Ape tulburi în transporturile navale Principala cauză a reducerii traficului de mărfuri prin porturi este scăderea activităţii industriale, în special în Combinatul siderurgic ArcelorMittal, dar nici combinatul de alumină de la Tulcea nu se simte prea bine, în condiţiile în care costurile de producţie ale industriei energofage sunt din ce în ce mai mari. În acest context este relevant să amintim că, numai la nivelul lunii iunie, traficul de minereuri de fier a fost de doar 30.998 tone, un sfert faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Şi la minereurile neferoase transporturile au scăzut la mai bine de jumătate, la 74.302 tone. Nici măcar transporturile de fier vechi, altădată în top, nu mai ţin pasul, scăderea acestora fiind de la 43.727 tone la 22.071 tone. În aceste condiţii, nu-i de mirare că şi în zona produselor finite, a laminatelor, traficul de mărfuri a fost de doar 62.112 tone, la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În condiţiile în care sunt semne de întrebare şi asupra volumului producţiei Combinatului în perioada următoare, automat incertitudini planează şi asupra viitorului şi aşa destul de problematic al porturilor. Singurul leac la această situaţie ar fi diversificarea fluxurilor de marfă, dar deocamdată şi aici trendul este mai degrabă de restrângere a activităţii decât de relansare a ei. De exemplu, în iunie, traficul de cereale a fost de 14.732 de tone, EU.RO.INFO Menţinerea ţărilor din spaţiul comunitar în fruntea activităţii de cercetare şi inovare este una dintre soluţiile pentru a ţine economia UE într-o zonă competitivă în raport cu alte economii ale lumii. Drept urmare, Comisia Europeană, administraţia publică din statele membre, dar şi industria europeană vor investi 22 de miliarde de euro în următorii şapte ani în domeniul inovării pentru sectoarele care generează deopotrivă tehnologie avansată şi locuri de muncă de înaltă calificare. Investiţiile se vor derula pe cinci direcţii, sub forma unor parteneriate publicprivat, în domeniul industriei medicamentelor, aeronauticii, industriilor ecologice, pilelor de [ Ec o n o m ie Vineri, 12 Iulie 2013 când anul trecut era de 27.267 tone, îngrăşămintele naturale şi chimice au scăzut de la 7.540 tone la 2.531 tone, iar transporturile de buşteni de la 7.584 tone la 4.153 tone. Traficul maritim, cel mai vulnerabil Scăderea traficului s-a făcut simţită în porturile APDM Galaţi atât pe sectorul fluvial, cât şi pe cel maritim. Astfel, prin porturile dunărene au trecut în primul semestru al acestui an 1.901 de nave, faţă de 2.010 nave în prima parte a anului trecut. Cea mai abruptă scădere a fost pe traficul maritim. Doar 227 de nave maritime au intrat în porturile dunărene, cu 80 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, şi traficul de mărfuri la această categorie de transporturi a înregistrat o scădere de la peste un milion de tone la 715.627 tone. În aceste condiţii, cea mai mare parte din transporturi s-a făcut cu navele fluviale. Aici, numărul de nave intrate în porturi a scăzut la 1.674, cu 29 de nave mai puţine ca anul trecut, dar volumul de mărfuri a fost aproximativ la fel ca în aceeaşi perioadă a anului trecut, în jurul a trei milioane de tone marfă. Investiţii în cercetare 4 v i aţa liber ă Ce se întâmplă în portul Galaţi combustie şi hidrogen, precum şi electronicii, se precizează într-un comunicat de presă al CE remis redacţiei. În opinia instituţiei europene, aceste parteneriate de cercetare vor stimula competitivitatea industriei din UE în sectoare care furnizează deja peste 4 milioane de locuri de muncă. De asemenea, acestea vor găsi soluţii la provocările majore pentru societate care nu sunt soluţionate suficient de rapid prin acţiunea exclusivă a forţelor pieţei, cum ar fi reducerea emisiilor de dioxid de carbon, gestionarea traficului aerian european sau furnizarea următoarei generaţii de antibiotice. Ovidiu Amălinei Strict la nivelul porturilor gălăţene, chiar şi în condiţiile în care activitatea Combinatului s-a mai redus, tot Portul Mineralier rămâne baza. De exemplu, în ultima lună, prin acest port au fost operate mărfuri ce au ajuns la 161.446 tone marfă (minereuri, combustibili, laminate). Spre comparaţie, prin Port Bazinul Nou au fost operate 19.064 de tone marfă (uleiuri, seminţe, cherestea, produse minerale etc.), iar în Portul Docuri 13.518 tone marfă (seminţe, uleiuri, utilaje şi echipamente etc). O relansare a traficului prin porturile Dunării Maritime ţine deopotrivă de modernizarea in- Limită la creditare Greu la deal cu împrumuturile Transporturile pe Dunăre, în pericol Fără Combinat, porturile riscă să rămână „pe uscat” Ovidiu Amãlinei ovidiu@viata-libera.ro [ Scăderea activităţii industriale la ArcelorMittal a înjumătăţit fluxurile de materii prime şi produse din porturile gestionate de APDM Galaţi [ Doar 609.000 de tone marfă au trecut în ultima lună prin porturile dunărene [ Chiar şi în condiţii mai dificile, baza transporturilor navale la Galaţi rămâne Portul Mineralier Strict la nivelul populaţiei, gălăţenii au reuşit, în luna mai, să-şi crească uşor volumul împrumuturilor, cu 20,6 milioane de lei, la un total de 1.865 milioane de lei, potrivit datelor BNR. Dar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, balanţa se menţine pe minus, cu credite de 61,5 milioane de lei mai puţine. Ovidiu Amălinei frastructurii şi relaţiile comerciale. În ceea ce priveşte infrastructura, conducerea APDM Galaţi încearcă să promoveze o serie de proiecte care să îmbunătăţească legătura porturilor cu calea ferată şi căile rutiere, dar, din păcate, până în acest moment cel puţin, Galaţiul pare mai degrabă izolat de restul lumii. Un element pozitiv pentru viitor ar fi, totuşi, acela că lucrările de modernizare a cursului Dunării pe sectorul Călăraşi - Brăila vor permite, cel puţin, evitarea sincopelor din timpul perioadelor secetoase, iar armatorii ar avea garanţia unei continuităţi a activităţii, chiar şi în condiţii de ape scăzute. Pe partea relaţiilor comerciale, pe lângă demersurile operatorilor portuari, o serie de demersuri se fac şi la nivelul administraţiei locale. Astfel, recent, viceprimarul Florin Popa, care cu ceva ani în urmă a fost inclusiv director al APDM Galaţi, anunţa că două oraşe-port din România (Galaţi şi Constanţa), două din Bulgaria (Varna şi Burgas) şi două din Ucraina (Odesa şi Ismail) vor pune bazele unei asociaţii de tip naval, prin intermediul căreia să stimuleze tranzitul comercial şi transporturile navale. Acesta preciza că deja s-au pus bazele unui secretariat general care să lucreze la un program de dezvoltare, prin intermediul căruia, în cadrul următorului exerciţiu financiar european, 2014 - 2020, să fie puse în practică o serie de proiecte. Scopul acestei asocieri portuare ar fi şi acela de a readuce Galaţiul pe rutele comerciale din Europa, de a fi un centru important în operaţiunile de colectare şi tranzitare a mărfurilor spre zona Turciei sau spaţiul ex-sovietic. Foto: B. Codrescu Din ce în ce mai greu „Misiune imposibilă” pentru operatorii portuari Recuperarea „terenului pier dut” în activităţile portuare pare a fi o misiune din ce în ce mai dificilă. Faţă de primul semestru din 2011, în primele şase luni ale acestui an prin porturile dunărene s-au transportat cu aproape 300.000 de tone mai puţine mărfuri. Dar diferenţa creşte la peste un milion de tone dacă ne raportăm la primul semestru din 2012. Teoretic, până la sfârşitul acestui an, APDM Galaţi prognoza un trafic total de 8,7 milioane de tone marfă, însă în actualele condiţii atingerea acestei ţinte este tot mai improbabilă. Ovidiu Amălinei Foto: B. Codrescu agenda finanţe bănci Vox populi Porturile nu trebuie lăsate să moară! Ce mai înseamnă pentru Galaţi activitatea portuară, ce mai înseamnă Dunărea? Din păcate, din ce în ce mai puţin, consideră gălăţenii: „Mai avem în Galaţi vreo activitate? Nu mai avem nimic. Sunt foarte revoltată. Galaţiul este la pământ. Avem, în schimb, haite de câini şi aceleaşi străzi de 60 de ani. Poate doar peste 20-30 de ani să fie mai bine, atunci când se întorc din afara ţării copiii celor plecaţi acum, dacă se vor întoarce... Mai arătaţi-mi ceva care merge în Galaţi” - Doina Săvăstru, 52 de ani, casnică. „Am lucrat în Combinat foarte mulţi ani. Mă uit la Portul Mineralier, unde sunt zeci de macarale. Tinerii cred că aşa este normal, să stea degeaba. Pe vremea «lu‘ răposatu‘» se lucra intens acolo, se descărca, se încărca, era trafic. Am văzut că acum se mişcă maxim trei macarale. Din punct de vedere industrial, nu cred că se va mişca mare lucru în viitor. Statul nu investeşte şi nu susţine economia” - Vasile Ivu, 69 de ani, pensionar. „Înainte de 1990 era activitate foarte multă în porturi, pentru că atunci producea economia. Autorităţile ar trebui să se implice nu doar în ceea ce priveşte dezvoltarea porturilor, ci şi în alte domenii. Din păcate, nu este preocupare şi se merge mai mult pe interesul personal. Totul pleacă de la nivel înalt. După 1990, s-a cam dus totul” - Gheorghe Savin, 60 de ani, muncitor. „Eu locuiesc în port şi chiar am lucrat acolo. Înainte, Combinatul funcţiona la capacitate maximă şi, evident, mergea altfel economia. Veneau vapoare, acostau, acum porturile sunt aproape pustii. Ar trebui să ne păstrăm tradiţia portuară şi să facem ceva să nu o lăsăm să moară. Suntem Arhiva "V.L." publicitate oraş la Dunăre” - Vasile Stroiu, 57 de ani, şomer. Text şi foto: Corina Dobre
Viaþa Astăzi Rezultatele la contestaţii la bacalaureat Rezultatele finale ale examenului de bacalaureat, după recorectarea lucrărilor, se vor afişa în cursul zilei de astăzi. Au fost depuse în total 1.513 contestaţii. Cele mai multe au fost la limba şi literatura română, disciplină la care s-au înregistrat 606 astfel de cereri. La matematică au fost depuse 292, iar la biologie – 277. www.viata-libera.ro la zi Evaluare naţională Astăzi depuneţi cererea pentru vizualizarea lucrărilor Astăzi este ultima zi când candidaţii de la evaluare naţională, însoţiţi de părinţi, pot depune cereri pentru a-şi vedea tezele de la examen. Solicitările scrise se depun la secretariatul ISJ, în intervalul orar 9,00 – 12,00. Pe data de 15 iulie, între orele 10,00 şi 13,00 vor putea vedea fotocopiile lucrărilor. Vizualizarea acestora nu presupune modificări ale notei şi nici discuţii cu vreun membru al comisiei, se anunţă în comunicatul postat pe site-ul ISJ. Roxana Artene Penciu EU.RO.INFO. Un nou regulament privind cosmeticele Produsele cosmetice din magazine, indiferent dacă sunt fabricate în UE sau importate din ţări terţe, trebuie să respecte în întregime, de ieri, 11 iulie, Regulamentul privind produsele cosmetice, care asigură standarde de siguranţă mai stricte şi o informare mai bună a consumatorilor, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene remis redacţiei. Noul regulament privind cosmeticele se axează pe consolidarea cerinţelor de siguranţă, pe identificarea cu exactitate a persoanelor fizice sau juridice responsabile de producerea sau comercializarea unor produse şi pe notificarea într-un sistem centralizat european a componenţei produselor. Nu în ultimul rând, este elaborat şi un sistem de raportare a eventualelor nereguli în legătură cu produsele cosmetice. Noul regulament privind produsele cosmetice a fost adoptat în 2009, dar a intrat în vigoare abia de la 11 iulie a.c. ca urmare a acordării unei perioade de tranziţie care să permită producătorilor din industria cosmeticelor să se adapteze noilor reguli. Industria cosmeticelor este un atu major al UE în contextul globalizării economiei. Direct sau indirect, această industrie generează în spaţiul comunitar peste 1,5 milioane de locuri de muncă. Ovidiu Amălinei Roxana Artene Penciu Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin [ Eveniment Vineri, 12 Iulie 2013 5 v i aţa liber ă Propunere pentru 2014 Serbările Galaţiului s-ar putea muta în vară Pentru legumicultori, asocierea este singura soluţie! Legumicultorii gălăţeni din zona Matca au reclamat, în repetate rânduri, faptul că legile româneşti sunt făcute în dezavantajul producătorului agricol şi că, tocmai în perioadele în care ei se pregătesc să vândă, piaţa este invadată de produse din import, aduse la preţ de dumping. Astfel, noi am consuma, de fapt, legume şi fructe importate la preţ de nimic, iar acest lucru le-ar răpi producătorilor veritabili şansa de a-şi valorifica marfa. Prezent la Galaţi, duminica trecută, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat pentru „Viaţa liberă”: «Avem o problemă cred eu, pe zona de legumefructe, nu neapărat de producţie, cât de organizare, pe lanţul care pleacă de la producător până la comerciant. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), producem mai mult decât consumăm. Totuşi, tot potrivit INS, circa 10 la sută din consum este acoperit din import. Aceste COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE ‐ Simptomele profesionistului Ţi se întâmplă adeseori să treci pe lângă un panou publicitar şi să te gândeşti că nu se potriveşte o anumită formă sau culoare mesajului care ar trebui transmis ? În mintea ta este deja conturată varianta cea mai bună a acelui panou? Îţi place să te joci cu sensurile cuvintelor, să le aşezi în formule magice pe care să le înţeleagă doar anumite persoane? Ai răbdarea de a asculta şi de a‐ţi lua notiţe la evenimente diverse, de multe ori mai multe într‐o singură zi? Ideea de a muta cu totul Serbările Galaţiului de la finele lunii noiembrie în vară, sau de a transfera măcar partea lor laică într-un anotimp mai prietenos apare anual înainte sau după ziua patronului spiritual al oraşului, Sfântul Apostol Andrei. De această dată, însă, pe masa aleşilor locali a ajuns un proiect de hotărâre care propune, începând cu anul 2014, organizarea Lunii Oraşului Galaţi în perioada 15 august – 15 septembrie. De Sfântul Andrei ar urma să aibă loc doar manifestările cu caracter religios şi social-filantropic. Autorităţile au pornit de la ideea că, potrivit documentelor din perioada interbelică, serbările oraşului erau organizate pe timp de vară, chiar în perioada 15 august - 15 septembrie. Această lună a oraşului ar urma să fie una plină de culoare şi antren pentru gălăţeni: concerte de muzică de promenadă, spectacole ale teatrelor, expoziţii de costume tradiţionale ale diverselor etnii, de articole de pescărie, dar şi degustarea unor produse care au făcut deliciul vremurilor de odinioară: halva, alviţă, turtă dulce, baclava, covrigi şi bragă. Rămâne de văzut ce vor spune aleşii în faţa unei asemenea propuneri şi dacă ea va deveni realitate din 2014. Anca Melinte mărfuri importate se văd mult mai bine pentru că produsele ajung în hypermarket. De acolo de unde românii cumpără cel mai mult. Marea problemă Licenţă pentru libertate, creaţie, leadership şi străinătate Poţi apoi să desprinzi esenţialul fiecărui asemenea eveniment şi să‐l transmiţi cu uşurinţă? Poţi îmbogăţi lumea cu înţelesuri şi interpretări, reinventând‐o? Te gândeşti vreodată că omul public de la televizor sau de la radio nu are un PR bun sau nu are deloc pentru că vestimentaţia este caraghioasă sau pentru că discursul este neîngrijit? Îţi spui în aceste momente: Trebuia să se îmbrace aşa şi aşa şi spună asta sau asta? Ai insomnii când se apropie ziua de naştere a unei persoane apropiate şi te frământă scenariul surprizei pe care vrei să o pui la cale? a produselor româneşti este că nu există integratorul, depozitul de colectare legume-fructe care să condiţioneze marfa, adică să mărească durata de viaţă a produselor româneşti. Este adevărat că soluţiile de acest gen ar fi mai scumpe, dar există modalităţi să găsim mărul românesc sau roşia românească nu doar patru luni sau cinci luni pe an, ci în permanenţă. Dar supermarketurile vor cantitate mare, în mod constant, deci producătorul trebuie să poată aproviziona. Ceea ce poate face ministerul este să se implice, să-i stimuleze pe producători să se asocieze şi să creeze aceste platforme, în bazine cum ar fi acesta de la Matca, de unde să plece produse către piaţa internă a supermarketurilor. Ştiu că pleacă de aici produse şi spre piaţa externă, ceea ce este îmbucurător”, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Constantin. Gabriel Kolbay Foto: Vasile Caburgan Dacă răspunsul la aceste întrebări este DA, atunci tratamentul este cariera în domeniul Ştiinţelor Comunicării, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii „Danubius” are 100 de locuri la această specializare, 50 la învăţământul cu frecvenţă şi 50 la învăţământ la distanţă. Tu alegi, după trei ani de studiu, dacă vei profesa ca specialist în relaţii publice, mediator, purtător de cuvânt, brand manager, organizator târguri şi expoziţii, prezentator expoziţii, formator, profesor în învăţământul gimnazial – ştiinţe ale comunicării, responsabil al managementului de responsabilitate socială etc. Studenţii acestei facultăţi îşi desfăşoară practica în modernul studio de televiziune GetTV al Universităţii „Danubius” precum şi în redacţia ziarului Danubius News (foto). Persoana fără de care managerul nu reuşeşte: ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Dinamica afacerilor, dorinţa de mai mult şi mai bine implică o activitate enormă în mediul de afaceri. Managerii sunt depăşiţi de volumul activităţilor cărora Singura elevă din Galaţi Alina Cristea va primi bursa „Meritul olimpic” [ Ea va fi recompensată, timp de un an, cu câte 800 de lei pe lună Alina Cristea, absolventă a clasei a VIII-a la Şcoala Nr. 29, este singura elevă din Galaţi care va beneficia, anul acesta, de bursa „Meritul olimpic”, acordată celor care au obţinut premii la fazele internaţionale ale olimpiadelor. Alina a obţinut premiul I la faza internaţională a Olimpiadei de limbă şi comunicare română şi a fost pregătită de profesoara Mariana Mihai. Alina va primi, începând cu 1 iulie, timp de 12 luni, o bursă în valoare de 800 de lei. Ea merită cu atât mai mult aceşti bani, cu cât este fruntaşă chiar şi în ierarhia absolvenţilor de clasa a VIII-a, ocupând locul al 15-lea pe judeţ, cu o medie de admitere de 9,97. Felicitări! Roxana Artene Penciu Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale a Universităţii ”Danubius” trebuie să le facă faţă zilnic şi au nevoie de ajutor, de specialişti instruiţi pentru a le fi mâna dreaptă, oameni responsabili şi de încredere care simt pulsul afacerii şi care ştiu cum ar trebui să gândească şi să acţioneze managerul, oameni care au puterea de a lua decizii în lipsa acestuia, de preferat mai bune chiar decât cele pe care le‐ar fi luat şeful. Peste trei ani, vor avea prioritate la angajare în faţa managerilor marilor companii 100 de absolvenţi ai acestei specializări care vor putea deveni: asistent manager, şef de cabinet, secretar asistent ‐ director care, printre altele, asistă şeful companiei în probleme de comunicare, de documentare şi coordonare a gestiunii interne a firmei, secretar notariat, funcţionar administrativ etc. Carieră cu popasuri internaţionale: RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE Cei 50 de candidaţi ai acestei specializări se înscriu cu diplomaţie, capacitate de negociere a conflictelor, atracţie pentru viaţa politică naţională şi internaţională, cunoscători a două limbi străine, fascinaţi de o profesie în cadrul instituţiilor europene Liber la duş în Micro 20 şi 21 Apa caldă a venit cu o zi mai devreme Gălăţenii din Micro 20 şi 21 au avut parte, ieri, de o surpriză plăcută la robinet. Potrivit Primăriei Galaţi furnizarea apei calde a fost reluată cu o zi mai devreme. Se pregătesc de duşuri „la lighean” cetăţenii din zonele: Ţiglina I, Ţiglina II şi Micro 14 care de luni, 15 iulie, vor intra în aria de acţiune a Apaterm, în programul de verificări şi reparaţii la reţelele de termoficare. Anca Melinte iar după trei ani sunt absolvenţi pregătiţi pentru a profesa ca specialişti în relaţii internaţionale, consilier pe probleme de relaţii internaţionale şi integrare europeană în instituţii publice şi private, analist de politică externă, consilier şi manager pentru proiecte europene etc. Taxa, investiţie minimă pentru viitor maxim Candidaţii hotărâţi care optează pentru Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Danubius”, convinşi de performanţa generaţiilor anterioare şi care se înscriu în prima sesiune de admitere (8 – 30 iulie 2013) au locul asigurat şi beneficiază de reducere de taxă! Absolvenţii de bacalaureat care au obţinut media de cel puţin 9.30, au primul an de studii gratuit iar dacă vor continua să fie la fel de buni şi în anii de studenţie taxa este redusă proporţional cu media anilor de studii, studentul de 10 fiind scutit de achitarea taxei! Succes! Universitatea “Danubius”, Şef Birou Relaţii Publice, Ana Alina Dumitrache P Foto: B. Codrescu Apel umanitar Marian Preda, cu un pas mai aproape de a vedea din nou Marian Preda, gălăţeanul despre ale cărui probleme de sănătate am scris în luna martie a acestui an, vrea să mulţumească persoanelor care au donat în contul bancar deschis de el suma de 1.000 de lei. Între timp, Marian a obţinut şi o pensie de handicap, care se duce lunar mai ales pentru plata medicamentelor. Marian Preda are 39 de ani. Un bărbat în putere până la începutul anului 2012, viaţa i s-a schimbat total în momentul în care a aflat că suferă de o formă de cataractă pentru care are nevoie destul de rapidă de operaţie. Doar că intervenţia costă în jur de 4.000 de lei, mult peste posibilităţile lui. În lunile care au urmat diagnosticului, pe măsură ce vederea îi devenea din ce în ce mai înceţoşată şi fiecare efort de a privi era însoţit de dureri puternice de cap, Marian a avut, în interval de doar câteva săptămâni, două infarcte miocardice. A urmat o operaţie pe cord destul de complicată, în urma căreia bărbatul nu şi-a revenit nici până în prezent. Analizele de sânge făcute înainte de operaţie au arătat că suferă şi de hepatită cronică. Ca şi cum toate aceste boli nu ar fi fost deja prea mult, bărbatul a aflat că suferă şi de spondilită anchilozantă. „Mai am nevoie de încă 3.000 de lei pentru a mă putea opera. Între timp, pentru că tot nu am o locuinţă, aş vrea să îngrijesc un bătrân. Tot ce îmi doresc în schimb este o cămăruţă în care să pot sta”, spune gălăţeanul. Pentru cei care vor să-l ajute pe Marian să vadă din nou există contul în lei deschis pe numele lui la BCR: RO44 RNCB0705118738330001. Remus Basalic Apel către autorităţi Galaţiul, „la promoţie” drept capitală de regiune Deputatul Bogdan Ciucă solicită Prefecturii, Consiliului Judeţului şi Primăriei ca, împreună cu parlamentarii gălăţeni, să pună la punct un proiect de promovare a oraşului de la Mila 80 drept capitală de regiune. Conservatorul a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că va transmite o adresă celor trei instituţii în care va solicita o serie întâlniri şi discuţii pe tema reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, dar şi pentru a pune la punct o strategie de promovare a judeţului. „M-aş bucura ca toate forţele, indiferent de culoarea politică, să construiască o strategie de promovare a Galaţiului ca şi capitală de regiune. Văd că Brăila are un calendar şi o strategie, văd că în alte zone există aşa ceva”, a declarat Ciucă. Parlamentarul a precizat că proiectul privind promovarea Galaţiului drept capitală de regiune nu îl va afecta pe cel dedicat asocierii judeţului nostru cu Brăila şi Tulcea. Ciucă a declarat, în schimb, că proiectul de regionalizare va avea succes doar dacă nu se va face „după cum vor avea unul şi altul trecere la Guvern sau la Parlament” şi nu va prima interesul de partid. Corina Dobre Arhiva "V.L."
Page 1 and 2: Editorial foto arhivă VL Ministrul
Page 3: Viaþa NecPlus Pentru orice constru
Page 7 and 8: Viaþa În Score Pub O halbă de mu
Page 9 and 10: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 15 and 16: caleidoscop Viaþa TVmania R www.vi
Page 17 and 18: Ştiri de weekend Vedem… Cercul d
Page 19 and 20: Bucătăria ungurească Complexă,
Page 21 and 22: Întotdeauna, primii! Sâmbătă, F
Page 23 and 24: Atenţionare medicală O metodă ut
Page 25 and 26: Mai ceva ca în filmele science-fic
Page 27: Su d o ku Înscrieţi în căsuţel

Vânzări

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?