Funcâ ii Ãi valori ale corpurilor de apÃ¥ nemodificate 3

More documents

Recommendations

Info

Sfat: mini-sta†ia de tratare organicå a apei se construießte într-o singurå orå de claså. Modelul nu poate intra în func†iune decât dupå 6 luni, când plantele sunt suficient dezvoltate. apei din vas trebuie så fie ridicat, apoi, în urmåtoarele trei luni, nivelul trebuie så se situeze la jumåtatea vasului. În luna urmåtoare, este udat mai pu†in pentru a permite dezvoltarea rådåcinilor. La sfârßitul celor 6 luni, uzina de epurare organicå a apei poate intra în func†iune. În vas se poate turna apå menajerå (apa folositå la spålare), apå coloratå ßi apå cu fertilizatori. Dacå uzina func†ioneazå, apa epuratå se va scurge încet prin tub în stare incolorå ßi inodorå. Con†inutul de substan†e din apa care se toarnå ßi din cea epuratå poate fi testat ßi comparat prin utilizarea unor benzi de test. Activitatea 6: Grup de lucru/discu†ii Ziarul râului – valoarea zonelor riverane nemodificate Pe fißele de lucru, copiii redacteazå individual câte un articol pentru ziarul râului. Unele dintre func†iile râului au fost deja eviden†iate pe parcursul activitå†ilor anterioare, urmând ca altele så fie pe scurt discutate în cadrul acestei activitå†i. Zonele riverane nemodificate reprezintå o bogå†ie unicå pentru omenire. Ele ne asigurå necesarul de apå potabilå ßi alte produse precum lemnul sau peßtele. Sunt spa†ii atractive pentru recrea†ie ßi rute de acces. Îndeplinesc ßi func†ii mai pu†in vizibile, cum ar fi alimentarea pânzei freatice sau protec†ia împotriva inunda†iilor. Autoepurarea în apele curgåtoare Puritatea apei este o condi†ie importantå pentru sånåta tea noastrå ßi pentru ca zonele riverane så merite a fi cu noscute. Peßtii, amfibienii, plantele de apå, algele ßi oa menii, cu to†ii au nevoie de apå curatå. Calitatea apei este puså în pericol de apele uzate din gospodårii ßi din industrie ßi de pesticidele ßi fertilizatorii folosi†i în agriculturå. Sistemele de canalizare au o contribu†ie im portantå la men†inerea corpurilor de apå în stare pu rå. În limitele acceptabile ale nivelului de poluare, apele curgåtoare în stare aproape naturalå au capacita tea autoepurårii. În cazul poluårii, deßeurile sunt asi milate în ciclul nutrien†ilor din corpurile de apå. Po luarea genereazå o creßtere a resurselor biomasei. Aceas tå bioma så este preluatå de animale ßi microorganis me. În ca drul acestui proces, se consumå oxigen, iar con cen tra †ia acestuia scade. Animalele ßi microorganisme le transformå biomasa în substan†e anorganice, care sunt asi milate de vegeta†ia acvaticå. Dezvoltarea plan te lor se accelereazå, ceea ce înseamnå cå se produce din nou biomaså, dar ßi suficient oxigen. Astfel ciclul este încheiat, iar deßeurile sunt asimilate în ciclul de hrånire. Factorii care sus†in autoepurarea corpurilor de apå: • Un curs de apå în stare aproape naturalå cu o structurå diversificatå • Ape repezi, turbulente • Diversitatea speciilor • Pådurile inundabile • Nedepåßirea limitelor de poluare În uzinele de tratare organicå a apei, purificarea apelor uzate se efectueazå similar procesului de autoepurare. Zonele umede au un rol special datoritå capacitå†ii de a asimila 99% din depunerile de azot ßi pânå la 98% din depunerile de fosfor. Uzinele de epurare organicå a apei sunt proiecta te dupå modelul zonelor umede. Nutrien†ii sunt trans forma†i în zona rådåcinilor, iar acestea asigurå aerarea adec vatå a solului. Suport informativ 128 Func†ii ßi valori ale corpurilor de apå nemodificate
Zonele riverane naturale sunt pre†ioase!! De ce? Celebrul profesor Waterlady a redactat un articol despre importan†a râurilor pentru oameni. Din påcate, textul a fost pu†in încurcat la tipårire. Po†i da o mânå de ajutor? Noteazå-†i numele ßi completeazå textul folosind cuvintele indicate în subsolul paginii. Observatorul Dunårii Râurile nemodif icate pot face mai mult decât så curgå la vale! Zonele riverane sunt ancorele de salvare ale mediului înconjuråtor. Cercetårile demonstreazå cå râurile îndeplinesc o multitudine de func†ii. Un articol de prof. Waterlady ßi _________________________. Râurile nemodificate au maluri de pietriß sau nisip ßi apå curatå, iar vara ne ademenesc la ________________. În cadrul sporturilor acvatice, oamenii folosesc râul pentru ____________________. Multe râuri mari, cum ar fi Dunårea ßi afluen†ii såi principali, leagå †åri ßi oraße diferite. Prin urmare _________________________ le folosesc ca rutå de transport. Unele râuri au apå atât de curatå încât se poate ___________________________. Totußi, cea mai mare parte a apei potabile pe care o folosim provine din ______________________ prin intermediul fântânilor. În timpul inunda†iilor, când apa se revarså în pådurile inundabile, nisipul, pietrißul ßi materiile ußoare se depun în pådurile inundabile. Acestea formeazå un sol bun pentru dezvoltarea plantelor. De pe urma lor beneficiazå ______________ßi pådurarii. Râurile în stare aproape naturalå oferå adåpost multor specii de animale ßi plante. Deliciosul ____________________________ poate fi prins cu undi†a sau cu nåvodul. Unii oameni se delecteazå doar cu _________________ animalelor. Masa de apå dintr-un râu genereazå o for†å foarte mare. În trecut, morile erau adesea puse în func†iune în acest fel. În prezent, ____________ este produså prin folosirea energiei apei. Cu toate acestea, râurile pot deveni periculoase. Dupå ploi îndelungate, apare pericolul inunda†iilor. În zonele rive rane nemodificate, pådurile ßi suprafe†ele inundabile neîndiguite reprezintå o importantå _______________. înot canotaj peßte companii navale observare bea fermieri pânza freaticå electricitate protec†ie împotriva inunda†iilor Dincolo de suprafa†å 129
Page 1 and 2: Func†ii ßi valori ale corpurilor
Page 3 and 4: 3.1. Biodiversitatea în regiunile
Page 5 and 6: Activitatea 1: Joc Cine sunt eu? Fi
Page 7 and 8: Elevii deseneazå animalul imaginar
Page 9 and 10: Informa†ii pe CD-ROM: Importan†
Page 11 and 12: Copiii noteazå observa†iile cu p
Page 13 and 14: „Specii de animale riverane“ (I
Page 15 and 16: Dosarul naturalißtilor O sarcinå
Page 17 and 18: Legendele Dunårii Dunårea: barier
Page 19 and 20: Dincolo de suprafa†å 119
Page 21 and 22: 3.2. Importan†a lumii acvatice ne
Page 23 and 24: Activitatea 1: Activitate de crea
Page 25 and 26: Activitatea 3: Experiment Experimen
Page 27: Activitatea 4: Joc „Marele râu
Page 31 and 32: Trestia: un material primar cu mult
Page 33 and 34: 3.3. Zonele protejate din bazinul d
Page 35 and 36: Activitatea 1: Activitate în aer l
Page 37 and 38: Activitatea 2: Grup de lucru/discu
Page 39 and 40: Activitatea 5: Grup de lucru / disc
Page 41 and 42: „Paradisuri naturale sub protec
Page 43 and 44: Meßteßugul împletirii plantelor

Funcâ ii Ãi valori ale corpurilor de apÃ¥ nemodificate 3

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Funcâ ii Ãi valori ale corpurilor de apÃ¥ nemodificate 3