Instalaţii Frigorifice - Facultatea de Construcţii Timişoara

statice şi al serpentinelor parcurse de agent termic înglobate în suprafeţele de construcţie sau
apropiate de acestea, astfel încât aceste suprafeţe devin emiţătoare de căldură.
Încălzirea prin radiaţie trebuie să ţină cont de particularităţile organismului uman, de
schimbul de căldură între suprafeţele încălzitoare şi organism. Astfel, deoarece temperatura capului
este de 31-32 �C, temperatura agentului termic folosit la suprafeţele radiante de plafon nu trebuie să
depăşească 50 �C astfel încât temperatura suprafeţei să fie sub 29 �C; similar, deoarece pentru talpa
piciorului fără încălţăminte temperatura confortabilă este de 16…25 �C, iar pentru piciorul încălţat
maxim 29…30 �C, pentru suprafeţele de radiaţie de pardoseală temperatura trebuie să fie în funcţie
de finisajul pardoselii, de până la 25 �C, mai mari de până la 30…33 �C la sălile adăpostind bazine
de înot sau piscine. Suprafeţele de încălzire prin radiaţie se recomandă să fie folosite la
clădirile/încăperile cu pierderi reduse de căldură. Respectând limitările menţionate, pentru a
satisface necesarul de căldură, de cele mai multe ori, suprafeţele de încălzire prin radiaţie ocupă
părţi importante din cele ale planşelor sau pereţilor, de cele mai multe ori majoritatea acestora.
10. Sisteme de încălzire bazate pe surse regenerabile
Răspuns: Tipurile de energie regenerabilă care pot fi folosite direct pentru sistemele de încălzire
sunt: energia solară şi geotermală, precum şi cea obţinută din biocombustibili. Pentru producerea
energiei electrice care indirect se foloseşte la încălzire, se poate folosi energia eoliană, hidro, solară.
Încălzirea solară poate fi făcută prin sisteme solare pasive sau prin sisteme solare active. Sistemele
pasive se caracterizează prin faptul că părţile de construcţie ale clădirii sunt astfel orientate şi
montate încât preiau energia solară fără utilizerea unui alt agent termic intermediar, aerul care se
incălzeşte preluând căldura de la părţile de construcţie. Sistemele solare active folosesc instalaţii şi
agenţi termici intermediari. Sistemele active pot fi sisteme cu sau fără acumulare.
Bibliografie:
1. Sârbu, I ş.a. Optimizarea energetică a clădirilor, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2002
2. Sârbu, I. ş.a. Instalaţii termice interioare, Ed. Politehnica, Timişoara, 2007
3. Ilina, M. ş.a. Încălzirea locuinţelor individuale, Ed. Matrix Rom Bucureşti, 1999
4. Dumitrescu, E. Instalaţii de încălzire, Ed. M.A.S.T. Bucureşti, 2006
5. *** Manualul de instalaţii - Instalaţii de încălzire, Ed. ARTECNO Bucureşti 2002; 2010
6. *** C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie.
Instalaţii Frigorifice
1. Influenţa subrăcirii agentului frigorific în cazul instalaţiei cu amoniac
Răspuns: Îmbunătăţirea economicităţii instalaţiei într-o treaptă de comprimare se poate obţine prin
introducerea în schema instalaţiei a unui schimbător de căldură denumit subrăcitor, care are rolul de
a reduce temperatura agentului frigorific condensat, sub temperatura de condensare. În acest mod se
diminuează influenţa negativă a ireversibilităţii procesului de laminare (se micşorează pierderea
��2) asupra eficienţei frigorifice a ciclului.
Din figura 1 se remarcă faptul că, după condensarea agentului în condensatorul C, lichidul
cu starea 3 este subrăcit (procesul izobar 3�3’) în subrăcitorul Sr, unde temperatura sa scade cu
� Tsr � Tc
� Tsr
, urmând laminarea 3’�4 după care procesele se desfăşoară ca şi în ciclul fără
subrăcire. Întrucât izobarele în domeniul lichid sunt apropiate de curba de saturaţie a lichidului (x =
0) procesul de subrăcire 3�3’ poate fi reprezentat în diagrama T�s, suprapus peste această curbă.