ÃnvÄÅ£ÄmÃ¢ntul muzical bisericesc Ã®n mÄnÄstiri ... - Revista Teologica

More documents

Recommendations

Info

Pr. Lect. Univ. Dr. Sorin Dobre de Mitropolitul Sava al III-lea de la Bălgrad 28 . Cu această ocazie donează o Evanghelie pe care a primit-o în dar, de la voievodul Munteniei, Ioan Şerban Cantacuzino, la sfinţirea întru arhiereu 29 . Evanghelia poartă următoarea însemnare: „Din mila lui Dumnezeu Şerban Vodă Cantacuzino au dat acesta Sfânta Evanghelie in satul Tilişca bisericii carea a făcut Vlădica Sava sa fie de pomana, nici popă, nici sătean să nu aibă a o vinde [...] Aceasta s-a dat când am fost în ţara muntenească pentru vlădicie şi s-au dat când am sfinţit biserica, luna octombrie 16 zile, anul 1684 30 , Sava III Vestemian” 31 . Cel mai vechi dascăl cunoscut al şcolii din Tilişca a fost Dumitru Lal, fără a avea o pregătire specială, a funcţionat între anii 1825-1831. Dumitru Lal ţinea şcoala în locuinţa sa, unde învăţa copiii, cântările bisericeşti şi citirea cu litere chirilice, pentru a putea citi psalmii şi apostolul în biserică 32 . Următorii dascăli au fost: - Dumitru Miclăuş 1832 – absolvent al cursului clerical din Sibiu - Ioan Berghezan – 1833-1836 - Ioan Macrea – 1842 - Ioan Sgură – poreclit şi Onea Boani „cel mai mare cântăreţ dintre dascălii care s-au perindat la şcoala din Tilişca” 33 . La data de 22 august 1849 se sfârşeşte din viaţă, în biserică, în timp ce cânta Heruvicul. Bătrânii din Tilişca aminteau cu laudă numele lui şi când auzeau pe cineva cântând frumos ziceau: „...numai Onea Boani mai cânta ca dumneata” 34 . În general, programul şcolii din Tilişca se desfăşura în felul următor: „Elevii mai mari erau obligaţi a cerceta biserica şi la Vecernie, când sunt pe rând designaţi a ceti psalmul binecuvântează şi a rosti 28 Arhiva Parohiei Tilişca, Ioan Bratu, Monografia Şcoalei Gr. orientale române din Tilişca, Sibiu, 1913, p. 76. 29 Evanghelia se află în patrimoniul Parohiei ortodoxe din Tilişca. 30 Ioan Bratu, op. cit., p. 78. 31 Istoricul Nicolae Iorga consideră că Sava III era din Veştem - Sibiu în Istoria Bisericii Româneşti, vol. I, p. 385. 32 Ioan Bratu, op. cit., p. 79. 8 33 Ibidem. 34 Ibidem.
Învăţământul <strong>muzical</strong> <strong>bisericesc</strong> din zona Sibiului până la începutul sec. XIX rugăciunile „Lumină Lină”, şi „Acum slobozeşte” iar în postul Paştilor se cetesc tot de către elevi înaintea icoanelor împărăteşti rugăciunile din Pavecerniţa mică executând şi cântări aparţinătoare. Tot ei cetesc şi apostolul în fiecare duminică şi sărbătoare. Un punct însemnat de atracţie la cercetarea bisericii de către credincioşii din comună, îl formează executarea cântărilor liturgice de către elevi” 35 . Biserica din Bungard La începutul sec. al XVII-lea în Transilvania s-au stabilit negustori greci provenind din sudul Europei. La 8 iunie 1636 primesc dreptul de a se aşeza într-o grupare asociată la Sibiu. Astfel a fost înfiinţată cea dintâi „Companie grecească” din Transilvania 36 . În anul 1640 este menţionat ca preot slujitor al grecilor din Sibiu, Serafim Ilaro, trimis la cererea acestora de Mănăstirea Iviron din Muntele Athos 37 . În ciuda influenţelor şi a privilegiilor de care se bucurau, saşii le-au interzis să aibă în Sibiu propriul lăcaş de cult. La 12 ianuarie 1690 au primit aprobarea să zidească o biserică în afara Sibiului, anume în satul Bungard, pe un teren cumpărat de la doi ţărani din sat. Biserica grecilor a fost şi biserică parohială pentru credincioşii din sat, mărturie stau mormintele greceşti şi româneşti din jurul bisericii. La altarul acestei biserici au slujit călugări greci, dintre care majoritatea sunt cunoscuţi cu numele. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea se cunosc ieromonahii Matei (Matheos) din Pogoniana Epirului (1704-1712) şi Partenie Moraitis (1727-1731), Iacob I (1742- 1746), „Grigorie Vlahul din satul Sâmbăta” (1757). 38 Abia în anul 1788- 1789 primesc aprobarea de a-şi zidi biserică în Sibiu – „Biserica din 35 Ibidem. 36 Despre negustorii greci din Sibiu au apărut mai multe lucrări: Nestor Camarino, „L 'organisation et l'activite de la Compagnie des marchands grecs de Sibiu”, în Balcania, vol. VI, Bucureşti, 1943, p. 210-213; Olga Cicanci, Companiile greceşti din Transilvania şi comerţul european în anii 1636-1746, Bucureşti, 1981; Athanasios E. Karathanasis, O Ellinismos tis Transilvanias, Tesalonic, 2003. 37 Ştefan Toma, „Aspecte inedite referitoare la viaţa vechii comunitãţi greceşti din Sibiu”, TR XLIV (2006), nr. 17-20, p. 3. 38 Athanasios E. Karathanasis, O Ellinismos tis Transilvanias, Tesalonic, 2003, p. 121-123. 9
Page 1 and 2: Învăţământul muzical biserices
Page 7: Învăţământul muzical biserices
Page 13: Învăţământul muzical biserices

ÃnvÄÅ£ÄmÃ¢ntul muzical bisericesc Ã®n mÄnÄstiri ... - Revista Teologica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

ÃnvÄÅ£ÄmÃ¢ntul muzical bisericesc Ã®n mÄnÄstiri ... - Revista Teologica