Recul Partial (m) - Sperante (f) 1990-1996 - Frh

Joc 3: cu Turcia: victorie la 10 goluri, 26-16, în care am dominat categoric pe tot
parcursul mecilui. Se părea a pus punct perioadei negre. Situaţia revenea spre normalitate, băieţii
şi-au revenit „din pumn” şi apar speranţe.
Clasamentul în Grupa preliminară A: 1. Iugoslavia – 6 p.; 2. ROMÂNIA – 4p.;
3. Turcia – 2 p.; 4. China – 0 p.
Mergem mai departe în grupa principală (A+B) cu 2 puncte alături de Iugoslavia 4,
Turcia 0, şi din Grupa B, Ungaria 3p., Spania 2p. şi Franţa 1p.
Situaţia în clasamant ne dă dreptul de a spera la orice, chiar şi la medalia de aur,
bineînţeles cu condiţia obligatorie, să câştigi tot.
Joc 4: cu Spania: 17-20 (5-7), RII: 12-13, ne spulberă din prima repriză, marile noastre
speranţe la o medalie. Se confirmă ineficacitatea exasperantă a întregii echipe care egalează
recordul negativ cu doar 5 goluri într-o repriză. Ceea ce este curios, este că în ansamblu, echipa
nu a mers prea rău, dar ratările în relaţia 1-1, şi de la 6 m, au fost enorm de multe. Trebuie să
spunem că Spania nu era o mare putere în handbal, cel puţin în activitatea cu juniorii şi tineretul
erau la început şi mai învăţau de la noi şi de la alţii.
Joc 5: cu Ungaria: 25-24 (12-12), RII: 13-12, a fost după părerea tuturor tehnicienilor
din Franţa, cel mai bun meci al băieţilor noştri care s-au autodepăşit, în fine, am văzut echipa
noastră jucând mai aproape de ce ne aşteptam, respectiv la valoare lor.
Joc 6: cu Franţa: 30-22 (13-9), RII: 17-13, din nou un joc bun, cu victorie induscutabila,
la 8 goluri, alături cu cel din Ungaria au fost partidele cele mai bune ale băieţilor noştri.
Cu toate acestea nu ne clasăm decât pe locul III în Principală, pierzând locul II care ne
ducea în Finală în faţa Spaniei care în orice caz era sub Ungaria sau Franţa. Vom juca pentru 5/6
cu puternica echipă a Islandei – ne referim mai ales la fizic – un fel de echipa a II-a, a
Danemarcei.
Joc 7: cu Islanda: 32-35 (12-15), RII: 20-20, „Finală pentru locul 5”, dar locul 5 sau 6
nu mai avea importanţă şi nu ne mulţumea în nici un fel.
A fost o partidă frumoasă în care am putut trage concluzia că deşi nu în totalitate aceşti
tineri jucători pot face performanţe atunci când vor ajunge la Seniori.
Este o generaţie bună, cu talente, dar care mai au încă de învăţat şi în special la capitolul
pregătire fizică şi psihică la angajamentul total în competiţie. Aşa cum ne-au demonstrat sârbii în
lecţia dură care ne-au servit-o la începutul competiţiei.
S-au remarcat şi vor fi convocaţi la naţionala de seniori: ALEXANDRU DEDU, MITICĂ
BONTAŞ, VOICA ELIODOR, fraţii BOTA, DRAGOŞ DOBRESCU, RUDI PRISĂCARU, dar
şi ION FERMEŞAN, ION GABREAN, CĂTĂLIN POPOVICI.