Recul Partial (m) - Sperante (f) 1990-1996 - Frh

Din toamna anului 1992 revin ca antrenori CONSTANTIN COJOCARU şi IOAN
BĂBAN, cei care au fost principalii artizani ai acestei generaţii. Pornind de la cele două grupe de
junioare II din tabăra Federaţiei Române de Handbal şi Ministerului Învăţământului 1990.
Povestea acestei generaţii am detaliat-o în capitolul 1990-1991 şi o continuăm acum,
fiindcă merită ca model de experienţă pozitivă, confirmată de performanţă. Remarcăm, de la
început o situaţie neobişnuită – din octombrie 1992 până în august 1993: această echipă nu a avut
nicio întâlnire internaţională şi niciun obiectiv de performanţă, deşi a participat la patru
cantonamente de pregătire, cu un total de peste 70 de zile. Antrenorii au avut liniştea necesară să
facă o instruire de bază, ca la carte reîncepând cu ABC-ul handbalului. Nefiind presaţi de
obiective de loc, medalii şi puncte au putut acorda mai mult timp pregătirii tehnico-tactice
corecte. Dar, mai ales, au început să se întoarcă la şcoala alergării, săriturii şi aruncării şi la
pregătirea atletică de bază.
Este bine cunoscut că obiectivele de performanţă la această vârstă devin dominante, chiar
stresante. Se distorsionează concepţia de pregătire, FORŢÂND creşterea lor, trecând peste etape
de învăţare, consolidare, perfecţionare, direct la ceea ce trebuie făcut ca să joci pentru a câştiga
meciuri şi medalii.
1. Cantonament de pregătire la Sf. Gheorghe, 19-31 octombrie 1992. În final
jocuri cu echipe din campionatul intern, Diviziile A şi B: Rulmentul, Nitramonia, CSM Sf.
Gheorghe.
2. Cantonament de pregătire la Sf. Gheorghe, 17-19 decembrie 1992. În final, Cupa
Tâmpa, la Braşov, cu Rapid: 29-30; cu Universitatea Bacău: 24-21; cu Rulmentul: 19-33; cu
Aura Iaşi: 18-27.
În oraşul Sf. Gheorghe echipele noastre de junioare şi tineret au găsit un loc ideal pentru
pregătire şi asta încă din anii 1980, până în zilele noastre. O sală bună şi neaglomerată, un
stadion cu pistă şi toate utilităţile pentru atletism, teren cu iarbă, pe care se putea lucra şi două
săli de forţă utilate. Toate acestea, în aceeaşi curte cu locul de cazare (în stil studenţesc) şi unde
se mânca excelent şi ieftin. Stilul civilizat şi serviabil al angajaţilor, cine nu o cunoştea pe
doamna MARTON, făcea ca zilele de cantonament să fie mai uşor de trecut. La doi paşi (5~600
m) pădurea şi dealurile din jurul oraşului, ideale pentru crosuri şi pregătire fizică, plus pante.
Toate marile noastre jucătoare au trecut pe la Sf. Gheorghe, baza şi cantonamentul echipelor
naţionale (dar şi de club) de junioare şi tineret- pe perioade mai scurte şi senioarele.
3. CANTONAMENT DE PREGĂTIRE la Iaşi, 11-17 ianuarie 1993, în final
TROFEUL Iaşului, cu Rapid: 27-26; cu Hidrotehnica Constanţa: 27-21; cu Aura Iaşi: 18-38,
toate senioare din Divizia A; cu SPARTAK KIEV Junioare: 30-23; cu senioarele de la CALIC
Lvov, Polonia: 18-24.
Marcatorii din acest turneu: SIMONA ŢUŢUIANU – GOGÂRLĂ 28 goluri, CRISTINA
MIHAI 18, LOREDANA MUNTEANU 15, VIORICA BĂLĂNICĂ 10, ALINA DOBRIN 9,