i comentat\ `nc\ de la origini. Breton este ca un autor romÃ¢n

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO 

1,5 

LEI 

ANUL IX » NR. 390 » 9 – 15 martie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro 

ACTUALITATE 

Dan Lungu, 

despre nostalgia 

paradoxal\ a 

românilor dup\ 

comunism 

Ioan Stoleru 

Scriitorul ie[ean Dan Lungu 

a sus]inut joi, 28 februarie, la 

Ateneul T\t\ra[i din Ia[i, o 

conferin]\ cu titlul „Nostal gia 

paradoxal\ a babelor co mu - 

niste“, pornind de la ro ma nul 

S`nt o bab\ co mu nis t\!, ap\ rut 

prima oar\ la Editura Poli rom 

`n 2007. 

» pag. 2 

Interviu cu scriitorul [i traduc\torul Bogdan Ghiu: 

Nadja a fost la noi citit\ [i 

comentat\ `nc\ de la origini. 

Breton este ca un autor român 

Actualitate 

O s\pt\m`n\ `n 

Hotelul 

Universal al 

Simonei Sora 

Cristina Hermeziu 

~n paradisul editorial de la Pa ris, 

unde apar peste 400 de ro mane noi 

la fiecare „rentrée littéraire“, citesc, 

cu sete spo rit\ [i infinit\ voluptate, 

no ua proz\ din România, 

care-mi parvine via Festival du 

Pre mier Roman de Cham béry. 

» pag. 3 

Cronic\ de 

carte 

Litaniile 

denaturatului 

Bogdan-Alexandru St\nescu 

Primul lucru care-]i sare `n ochi c`nd 

cite[ti poezia lui Liviu Ioan Stoiciu 

e efortul (admirabil, de altfel) pe 

care-l depune ca s\ nu plac\. Nu e 

nici un clenci aici – te po]i decla ra 

interesat de aceast\ poezie, ì po]i 

urm\ri evolu]ia `n timp, de la un 

volum la altul, te po]i lansa `n su - 

prainterpret\ri [i exerci]ii de her - 

meneutic\, `ns\ a spune c\-]i pla ce 

poezia lui cred c\ ascunde o doz\ 

mare de ipocrizie. 

» pag. 11 

Avanpremier\ 

„De ce toat\ lu mea `[i d\ seama brusc c\ este pri ma traducere din André Breton, c\ Nadja, pe care to]i 

o [tiu, a fost a bia acum tradus\? Explica]ia cred c\ este una singur\, [i anume c\ cul tura ro mân\ a fost 

parte activ\ la avangardele europene. Nadja a fost citit\, discutat\ [i comentat\ `n c\ de la origini, adic\ 

din 1928, c`nd a ap\rut pe viu, `n direct.“ – Bogdan Ghiu 

Citi]i un interviu de George Onofrei `n » paginile 8-9 

Madeline Miller — 

C`ntul lui Ahile 

„Suplimentul de cultur\“ public\ 

`n avanpremier\ un fragment din 

volumul C`ntul lui Ahile, de Ma - 

deline Miller, care va ap\rea `n cu - 

r`nd la Editura Polirom, `n co lec ]ia 

„Biblioteca Polirom. Seria «Actual»“, 

`n traducerea din limba englez\ a 

Ioanei Filat. 

» pag. 12-13

2 » actualitate 

PE SCURT 

Amantul 

coliv\resei de 

Radu Aldulescu 

`n libr\riile din 

Fran]a 

~ncep`nd cu data de 7 martie 

2013, edi]ia francez\ a romanului 

Amantul coliv\resei (edi ]ia 

I, Editura Nemira, 1996; edi]ia a 

II-a, Editura Cartea Româ neas - 

c\, 2006) de Radu Aldulescu, 

L’Amant de la Veuve, va intra `n 

libr\riile din Fran]a. L’Amant 

de la Veuve a ap\rut de cur`nd 

la Editions des Syrtes, traduce - 

rea fiind semnat\ de Domi nique 

Ilea. Radu Aldulescu se num\ r\ 

printre scriitorii invita]i la edi - 

]ia din acest an a T`rgului de Car - 

te de la Paris (22-25 martie). 

Lui Radu Aldulescu ì va mai 

ap\rea anul acesta, tot `n Fran - 

]a, [i romanul Istoria eroilor u - 

nui ]inut de verdea]\ [i r\coa re 

(edi]ia I, Editura Nemira, 1998; 

edi]ia a II-a, Editura Cartea Ro - 

mâneasc\, 2007), `n traducerea 

lui Nicolas Cavaillès, la Qui - 

dam Editeur. 

C\t\lin Mihuleac 

la Teatru Fix 

din Ia[i 

Joi, 14 martie, la ora 18.00, la 

Teatru Fix (str. Cuza Vod\ nr. 

10, subsol) din Ia[i, C\t\lin Mihuleac 

va citi fragmente din cel 

mai recent roman al s\u, Aventurile 

unui gentleman bol[evic, 

ap\rut de cur`nd `n colec]ia 

„Proz\“ a Editurii Cartea Ro - 

mâ neasc\, [i `n edi]ie digital\. 

Lectura va fi urmat\ de un dia - 

log cu redactorii revistei „Alecart“. 

Invita]ii s`nt Olti]a C`n - 

tec, Florin Irimia [i Emil Mun - 

teanu, discu]iile fiind modera - 

te de c\tre George Onofrei. 

Robert {erban la 

Festivalul 

Interna]ional de 

Poezie StAnza din 

Sco]ia 

~n perioada 6-10 martie, Robert 

{erban particip\ la cea de-a 

noua edi]ie a Festivalului Interna]ional 

de Poezie StAnza 

din Sco]ia, al\turi de peste 100 

de poe]i din `ntreaga lume, un - 

de va citi o selec]ie de poeme din 

cel mai recent volum al s\u, Moartea 

parafin\, ap\rut la Editura 

Cartea Româneasc\ (2010). Tra - 

ducerea `n limba englez\ a po - 

e melor este semnat\ de Ioana 

Maria Dragomir, Felix Nicolau 

[i Martin Woodside. 

Dan Lungu, despre 

nostalgia paradoxal\ a 

românilor dup\ comunism 

Scriitorul ie[ean Dan Lungu a sus]inut joi, 28 februarie, 

la Ateneul T\t\ra[i din Ia[i, o conferin]\ cu titlul 

„Nostalgia paradoxal\ a babelor comuniste“, pornind 

de la romanul S`nt o bab\ comunist\!, ap\rut prima 

oar\ la Editura Polirom `n 2007. Evenimentul a avut loc 

`n cadrul „Prelegerilor Ateneului T\t\ra[i“ [i a reunit 80 

de pasiona]i de lectur\ de toate v`rstele. 

Ioan Stoleru 

Liviu Br\tescu, directorul Ate ne - 

ului T\t\ra[i [i moderatorul eve - 

nimentului, a deschis seara prin a 

preciza c\ prelegerile au ca scop 

crearea unui cadru c`t mai larg, c`t 

mai deschis de a dialoga cu di fe - 

ri te personalit\]i ie[ene [i na ]io - 

na le, printre care s-au num\rat p` - 

n\ acum scriitorul Liviu Anto ne - 

sei, istoricul Adrian Cioroianu, 

dirijorul Michael Beck [i al]ii. A - 

cesta a mai ad\ugat c\, `n viitor, 

la Ateneu va fi pus\ `n scen\ o 

pies\ de teatru pornind de la ro - 

manul S`nt o bab\ comunist\!, `n 

regia lui Ion Sapdaru. 

~n continuare, scriitorul Dan 

Lungu a „preg\tit terenul“ con ver - 

sa]iei citind trei pasaje din carte 

pentru a eviden]ia temele [i sti lu - 

rile folosite: primul stabile[te re - 

la ]ia dintre mam\ [i fiic\, ple ca - 

t\ la munc\ `n Canada („Nu dup\ 

mult timp ne-a sunat s\ ne spun\ 

c\ vrea s\ se m\rite. Cu unul Alain. 

– Alain Delon? / – Hai, mam\, chiar 

a[a? |la e un bo[orog... / – Da, tu, 

dar m\car `l [tie lumea pe aici...“); 

al doilea prezint\ un monolog al 

b\tr`nei, nostalgic\ dup\ via]a 

din timpul comunismului („Dac\ 

a[ avea jum\tate acum din c`t 

aveam atunci... Ce-i drept, atunci 

nu prea-]i doreai a[a multe“); iar 

al treilea dezv\luie o convorbire 

telefonic\ `n care fiica `[i roag\ 

mama s\ nu voteze cu fo[tii co - 

muni[ti la viitoarele alegeri („Uite 

c\ mi-am dat arama pe fa]\, s`nt 

o bab\ comunist\, asta este“). 

Dan Lungu: „Am scris o 

carte f\r\ s\ [tiu c-o scriu“ 

Autorul a povestit apoi despre cum 

a scris S`nt o bab\ comunist\!. 

Scrisese deja Raiul g\inilor. Fals 

roman de zvonuri [i mistere – una 

dintre cele [apte c\r]i cu care a de - 

butat programul „Voteaz\ litera tu - 

ra t`n\r\!“ `n cadrul colec]iei Ego. 

Proz\“ – [i a avut [ansa ca la lan - 

sarea din Bucure[ti, de la L\p t\ ria 

lui Enache, `n sal\ s\ se afle [i e - 

ditoarea Jacqueline Chambon. La 

propunerea acesteia, romanul a 

fost tradus `n francez\ (Le paradis 

des poules, Editions Jacqueline 

Chambon). L-a invitat apoi s\ scrie 

la Paris al doilea volum. „Nu m\ 

vedeam `n stare, dar mi-am dat sea - 

ma atunci c\ mai aveam `n re zer v\ 

un proiect despre nostalgia para - 

doxal\ dup\ comunism“, a poves tit 

scriitorul. La baza acestui pro iect 

a stat de fapt un interviu pen tru 

un studiu sociologic din perioada 

facult\]ii, interviu cu „o b\tr`n\ 

vorb\rea]\, vioaie: «S\-]i poves - 

tesc ce bine era `n comunism!»“. 

Dan Lungu ne-a m\rturisit c\ nu era 

preg\tit pentru un asemenea dis - 

curs nostalgic, ne[tiind la vre mea 

aceea c\ acela[i discurs va sta la 

baza romanului care acum e tra dus 

`n zece limbi. Cartea a scris-o la 

Paris, unde se descurca cu o bur s\ 

de 1.600 de euro pe lun\, `ntr-o c\ - 

m\ru]\ din rue Ribera, at`t de mi - 

c\, `nc`t „dac\ voiai s\ te a[ezi la 

mas\, s\ scrii, trebuia s\ str`ngi 

patul“. 

Fiind „acuzat“ de-a lungul tim - 

pului c\ romanul ar fi scris pen tru 

occidentali, Dan Lungu a ]inut s\ 

clarifice [i acest aspect. „Cartea 

este scris\ sub alt unghi, pentru 

c\ `]i schimbi p\rerea dup\ ce stai 

c`teva luni `n alt spa]iu“, a spus a - 

cesta. A recunoscut [i c\ a fost ne - 

voit s\ simplifice pu]in lucrurile, s\ 

fie pe `n]elesul tuturor. Autorul a 

vorbit apoi despre carte ca „obiect 

cultural“, oferind c`teva exemple 

`n sensul acesta. La un moment dat 

a primit o scrisoare de la o doam n\ 

plecat\ `n Italia care-i m\rturi sea 

c\ `nainte, c`nd avea vreo nostal gie 

fa]\ de comunism, se sim]ea prost, 

dar acum, dup\ ce a citit cartea, 

„m\ simt mai bine `n pielea mea“. 

~n alt mesaj, o student\ plecat\ `n 

Olanda recuno[tea c\ „am reu[it 

s\-mi `n]eleg mai bine p\rin]ii“. 

Un profesor de [tiin]e politice din 

Bruxelles folose[te romanul la un 

seminar pentru a le demonstra stu - 

den]ilor c\ actul neprezent\rii la 

vot nu este neap\rat o renun]are la 

aparatul democratic, ci o decizie `n 

spatele c\reia st\ un `ntreg ra]io - 

na ment (n.r.: `n carte, mama fe tei 

hot\r\[te `ntr-un final s\ nu se mai 

duc\ la vot, fiind prins\ `ntre pro - 

priile-i convingeri pro-comunis te 

[i rug\mintea fiicei de a vota `m po - 

triva acestora). Scriitorul a mai 

men]ionat `n glum\ c\ p`n\ [i a - 

numi]i oameni politici din Ia[i [i-au 

mai f\cut cartea cadou pentru a 

se ironiza unul pe cel\lalt. 

„Alice este purt\toarea 

punctului meu de vedere“ 

C`nd contura personajul femeii, Dan 

Lungu avea `n urechi vocea, dialogul 

purtat `n ziua inter viu lui so cio - 

logic. „C`nd pierdeam Nordul, re ci - 

team interviul“, a povestit a cesta. 

~ns\, scriind, sim]ea c\ se enerveaz\, 

pentru c\ era un punct de ve de re 

pe care nu `l `mp\r t\ [ea. „Nu-i co - 

r ect, b\tr`na `mi ia toat\ cartea“, a 

spus acesta. A[a c\ a in ventat per - 

so najul fiicei, Alice, care este de fapt 

con[tiin]a auto rului. „Alice este 

purt\toarea punctu lui meu de ve - 

dere. ~ns\ am folosit un personaj 

feminin [i nu unul mas cu lin pentru 

c\ rela]ia mam\ – fi ic\ este mai 

vorb\rea]\, mai apropiat\ [i mai 

profund\“. A doua moda li ta te prin 

care Dan Lungu s-a „r\z bu nat“ pe 

b\tr`n\ a fost faptul c\ „am l\sat-o 

s\ moar\ pe limba ei – i-am l\sat dis - 

cursul `n care se autosubmineaz\“. 

Dintre p\rerile pe care le-a pri - 

mit, autorul a men]ionat-o `n mod 

special pe aceea a unui jurnalist 

neam] care, `n viziunea scriito ru - 

lui, a apreciat foarte bine opera ca 

fiind „o carte-balama, `ntre dou\ 

genera]ii, dou\ regimuri politi ce, 

care reu[e[te s\ reconstituie co - 

mu nicarea `ntre dou\ lumi“. 

Autorul a `ncheiat prin a oferi 

una dintre explica]iile pentru a - 

ceast\ nostalgie care se reg\se[te 

`n r`ndul multor români. ~n vi ziu - 

nea lui, mul]i oameni `n v`rst\ nu 

mai g\sesc resurse s\ se schim be 

`n aceast\ lume nou\ care s-a for mat 

dup\ c\derea comunis mu lui, lu me 

care pare s\ nu mai aib\ loc pen tru 

ei. „Tr\im acum `ntr-o societate a 

tinerilor, iar ei au o nostalgie du p\ 

o perioad\ `n care persoanele `n 

v`rst\ erau privilegiate, o nosta l gie 

dup\ v`rsta de aur personal\.“ 

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 390 » 9 – 15 martie 2013 

www.suplimentuldecultura.ro

actualitate « 3 

O s\pt\m`n\ `n Hotelul 

Universal al Simonei Sora 

~n paradisul editorial de la Pa - 

ris, unde apar peste 400 de ro - 

mane noi la fiecare „rentrée 

littéraire“, citesc, cu sete spo - 

rit\ [i infinit\ voluptate, no - 

ua proz\ din România, caremi 

parvine via Festival du Pre - 

mier Roman de Cham béry, 

pen tru care coordonez un 

club de lectur\ românesc, pe 

malurile Senei. 

Cristina Hermeziu 

Astfel, anul trecut, m-am l\sat co - 

ple[it\, iremediabil, de Marta Petreu 

cu Acas\, pe c`mpia Armaghe - 

donului – roman ]\r\nesc [i meta - 

fizic, romanul unui personaj mag - 

netic [i strivitor; [i m-am l\sat vr\ - 

jit\ de C\t\lin Pavel cu Aproape a 

[aptea parte din lume, titlu magic, 

pe m\sura c\r]ii, roman al pre um - 

bl\rii prin lume [i mai ales al vie - 

]ii risipite `n fr`nturile ascu]ite din 

mesaje [i e-mailuri, singurele care 

ne mai con]in cu adev\rat c`nd dis - 

tan]a ne pulverizeaz\. Votul [i gus - 

tul c`torva cititori `mp\timi]i, `m - 

pr\[tia]i prin Europa, au adus-o 

p`n\ la urm\ pe Marta Petreu – 

prozatoarea –, `n Fran]a, care a par - 

ticipat la Festivalul de la Cham - 

béry `n 2012, cu sprijin ICR. De 

altfel, acest prim roman al s\u, tra - 

dus `n francez\ de Florica Courriol, 

va fi publicat `n 2013 la Editura 

L’Age d’Homme. 

Un performance literar 

Anul acesta mi-a fost dat s\ locu - 

iesc o s\pt\m`n\ fastuoas\, miste - 

rioas\ [i nelini[titoare `n Hotelul 

Universal al Simonei Sora. 

Primul roman al Simonei Sora, 

de o arhitectur\ baroc\ excep ]io nal 

strunit\, ne face p\rta[i la fierberea 

diurn\ [i nocturn\ a unui 

c\min studen]esc din Bucure[ti, 

a[a cum o restituie privirea ciudat\ 

[i amintirile de familie ale 

uneia dintre chiria[e, tulbur\toarea 

Maia. 

Nu-mi propun deloc s\ rezum 

ramificatele istorii din Hotel Uni - 

versal (Polirom, 2012) – o simt ca pe 

o neputin]\ care `mi legitimeaz\ 

de altfel crezul de cititor devotat 

de literatur\: dac\ o carte te las\ 

s\-i faci rezumatul, e o carte f\r\ 

rost; dac\ rezumatul e str\lucitor, 

autorul n-avea dec`t s\-l scrie, car - 

tea lui nu mai e dec`t o carapace 

inutil\. 

Hotel Universal al Simonei Sora, 

cu f`[iile sale narative, impune o 

experien]\ inedit\ (de estetic\) a 

recept\rii, de calitatea unui performance 

din domeniul artei. La 

citire, romanul Simonei Sora e un 

performance literar. Sentimentul 

straniu c\ avansezi tiptil – [i trebu - 

ie s\ o faci – pe o spiral\ a pove[ ti - 

lor, povestite inegal, par]ial, de la 

nivele diferite, ca s\ `nf\[ori – 

sau s\ desf\[ezi – un miez, constant 

invizibil [i constant consistent. 

Romanul e asemenea unei mumii, 

straturi peste straturi de fa[e ì 

sus]in forma [i, dac\ ai dezbr\ca-o, 

mumia ar fi goal\ [i luminoas\, 

trup inexistent [i suflet sc`nteietor. 

Numai c\ spirala e infinit\, 

miezul intact. 

Personaje consistente [i 

nelini[tite 

Personajele Simonei Sora au o 

nelini[te constitutiv\, cea de g\ - 

sit `n orice roman bun, care, indiferent 

cu ce detalii opereaz\, [tie 

s\ te fac\ s\ sim]i c\ oamenii s`nt 

oameni – personaje literare – 

pentru c\ s`nt ve[nic `n c\utare de 

destin. Buc\tarului Vasile Cap[a, 

plecat aiurea din propriul destin 

ca s\ se fac\ negustor, i-a intrat 

frigul `n oase `ntr-at`t de ad`nc, `n - 

c`t – nu mai [tiu dac\ ]i-o spune 

cineva `n roman sau el las\ de `n - 

]eles c`nd ì scrie Radei, cea care 

are [tiin]a s\ „vindece de glon], 

dar mai ales de `ntristare“ – oasele 

i-au devenit translucide... 

Cartea Simonei Sora are calitatea 

de a se l\sa recitit\ de ori - 

unde, te la[i dus de melosul cu iz ma - 

tein, cu ai s\i crai de curte ve che 

[i cu al ei must arhaizant, evo ca - 

tor de lumi. Simona Sora reseman - 

tizeaz\ narativ cuvinte vechi, lim - 

ba român\ reg\sindu-[i sub pana 

sa geniul de creuzet lingvistic `n tre 

Orient [i Occident, filon ce p\rea 

sec\tuit sau doar pe nedrept neex - 

plorat, din lipsa acelei puteri de 

inven]ie care `nseamn\ deopotri - 

v\ crea]ie de lumi dinspre limb\ 

[i crea]ie de limb\ dinspre lumi. 

Un roman tulbure [i 

tulbur\tor 

Am un singur regret de cititor n\ - 

ucit de frumuse]ea lumilor [i a lim - 

bajului create de Simona Sora `n 

Hotel Universal. Mi-a[ fi dorit s\ 

nu [tiu niciodat\ c\ Maia poveste[te 

totul haotic [i compulsiv `n 

cursul unor neconven]ionale [e din - 

]e de psihoterapie. Aceast\ con ven ]ie 

romanesc\ mi se pare c\ diminueaz\ 

vraja miezului narativ, intens, lar - 

vatic, p\stos, incomplet, str\b\ tut 

la r\stimpuri de ni[te nervuri de 

informa]ie luminiscent\, c\tre 

unde, c\tre cine [i de ce 

Chiar [i a[a, puterea de inven ]ie 

transpare f\r\ efort din acest roman 

tulbure [i tulbur\tor [i o impu - 

ne pe Simona Sora drept o voce cu 

mult deasupra unei pleiade de noi 

prozatori români care exceleaz\ 

`n a povesti via]a minuscul\, cotidianul, 

amintirile, gesturile, cele 

din\untru, cele din afar\. M\ 

g`ndesc aici la „cronicari“ de excep]ional 

talent precum un cristian 

– Mor]ii m\-tii, Mihai Mate iu – 

Oameni sau Florin Irimia – Defekt. 

M\ g`ndesc la A.R. Deleanu cu per - 

sonajele sale dostoievskiene din 

~mbl`nzitorul apelor, a c\rui pro - 

z\ promite mult dac\ va reu[i delestarea 

de patos. 

F\r\ a ierarhiza, ci doar a `n - 

ve cina – exist\ o literatur\ care 

transfigureaz\ [i exist\ o literatu - 

r\ care inventariaz\. Ambele s`nt, 

evident, menite s\ produc\ emo ]ii 

estetice [i s\ ne spun\ ceva des pre 

noi [i despre lume. Dar puterea 

de inven]ie este matricea literatu - 

rii care transfigureaz\. Simona 

Sora face parte din aceast\ categorie, 

cu asupra de m\sur\. 



4 » actualitate 

Avanpremier\ a documentarului Odessa, 

de Florin Iepan, la Festivalul One World 

Filmul Odessa, de Florin Iepan, va fi proiectat `n avanpremier\ 

mondial\, s\pt\m`na viitoare, la Festivalul One World 

Romania (11-17 martie), `n timp ce pelicula-document Shoah, 

de Claude Lanzmann, ruleaz\ `n primele dou\ zile anterioare 

evenimentului dedicat drepturilor omului. 

Silviu D. Constantinescu 

Claude Lanzmann a realizat do - 

cumentarul Shoah pe parcursul a 

11 ani, din 1974 p`n\ `n 1985. Pe li - 

cula, considerat\ p`n\ `n prezent 

cel mai important film despre Ho - 

locaust din toate timpurile, este 

`nc\ inedit\ `n România. Cele 550 

de minute de proiec]ie s`nt programate 

pe 9 [i 10 martie, la Cinema 

„Elvira Popescu“. 

~n urm\ cu doi ani, c`nd [i-a 

prezentat proiectul Odessa la One 

World Romania, Florin Iepan a st`r - 

nit multe controver se. Regizorul 

a ar\tat cu degetul spre spectatori 

[i i-a inclus `n filmul s\u. „~n 

ce m\sur\ compatri o]ii mei s`nt 

dispu[i s\ reflecteze a supra epi - 

so dului Odessa din octombrie 

1941, una dintre cele mai mari execu]ii 

`n mas\ din timpul r\z - 

boiului [i poate cel mai `ntu ne cat 

eveniment din toat\ istoria noastr\ 

modern\?“, se `ntreab\ Ie pan 

[i `ncearc\ s\ g\seasc\ un r\s - 

puns `n film. 

Anul acesta, festivalul de film 

documentar are [ase sec]iuni prin - 

cipale: „Ura d\uneaz\ grav s\ n\ - 

t\]ii“, „Diz/Abilit\]i“, „Cine pe ci ne 

manipuleaz\?!“, „Dreptul [i str`m - 

bul“, „Revolu]ie zi de zi“ [i „Roma - 

nul adolescen]ei“. Acestora li se 

adaug\ mai multe workshop-uri [i 

evenimente conexe. 

De altfel, directorul festivalului, 

Alexandru Solomon, a spus, `ntr-o 

conferin]\ de pres\ care a avut 

loc joi, c\ tematica evenimentului 

se dore[te a fi r\spunsul la `n - 

cr`ncen\rile `nregistrate `n socie - 

tatea româneasc\ `n 2012. De ase - 

menea, o mare tem\ a festivalului 

este Holocaustul [i „mo[te ni - 

rea“ pe care ura o las\ `n urm\. 

„Ura d\uneaz\ grav s\n\t\]ii“ 

este sec]iunea principal\ a edi ]iei 

de anul acesta. The Act of Kil ling, 

filmul-far al acestei sec]iuni, spu - 

ne povestea unor asasini care au 

`nvins [i au creat o lume dup\ chi - 

pul [i asem\narea lor, `n sudul 

Asiei. 

Sec]iunea intitulat\ „Diz/Abi - 

li t\]i“ cuprinde [ase filme puternice 

despre oameni cu diferite diz - 

abilit\]i. „Nu v\ mai holba]i. {i 

nu-i mai ar\ta]i cu degetul“, spu - 

ne regizorul filmului The Punk 

Syndrome, care urm\re[te patru 

muzicieni din Finlanda ce sufer\ 

de sindromul Down [i retard men - 

tal. Totu[i, asta nu `nseamn\ c\ nu 

pot s\ c`nte bine [i s\ aib\ umor. 

„Cine pe cine manipuleaz\?!“ 

prezint\ o serie de filme despre 

mass-media [i propagand\. ~n 

The Sheik and I, al lui Caveh Zahedi, 

i se comand\ un film pentru 

Bienala de art\ din Sharjah. Ar tis - 

tul `l ia `n der`dere chiar pe cel ca - 

re `l pl\te[te s\ lucreze. 

Filmele sec]iunii „Dreptul [i 

str`mbul“ s`nt „procese audiovi - 

zuale“ ale unor sisteme de justi ]ie 

din patru col]uri ale lumii: Mexic, 

Germania, Israel [i Statele Unite 

ale Americii. Pe l`ng\ filmele noi, 

`n aceast\ sec]iune va fi prezentat 

[i documentarul din 1988 al lui 

Errol Morris, The Thin Blue Line, 

care a reu[it s\ salveze un om 

condamnat pe nedrept, cu doar 

trei zile `nainte de execu]ie. 

„Revolu]ie zi de zi“ prezint\ [ap - 

te documentare despre „oame ni 

care nu s`nt cumin]i“, din Rusia, 

» „~n ce m\sur\ 

compatri o]ii mei s`nt 

dispu[i s\ reflecteze 

asupra episo dului 

Odessa din octom brie 

1941, una dintre cele 

mai mari execu]ii `n 

mas\ din timpul 

r\zboiului [i poate cel 

mai `ntu ne cat eveni - 

ment din toat\ istoria 

noastr\ modern\?“, se 

`ntreab\ Ie pan [i 

`ncearc\ s\ g\seasc\ un 

r\spuns `n film. 

Yemen, Cuba, China [i Bela rus. 

Protagoni[tii acestor filme reu - 

[esc s\ g\seasc\ resursele [i e ner - 

gia necesare pentru a protesta fa ]\ 

de regimurile politice care ì `n - 

gr\desc. S`nt arti[ti ca Ai Weiwei 

(Ai Weiwei: Never Sorry) [i Ales 

Pu[kin (Self-Portrait in Handcuffs), 

bloggeri (Forbidden Voices), dar 

[i oameni obi[nui]i (The Reluctant 

Revolutionary). 

Cea de-a [asea sec]iune se nu - 

me[te „Romanul adolescen]ei“. 

Filmele acestei sec]iuni descriu 

procesul maturiz\rii unor tineri 

francezi [i americani, dar [i dou\ 

pove[ti ale unor adolescente ro - 

mânce. O parte dintre filmele pre - 

zen tate anul acesta `n festival s`nt 

proiectate sub egida Anului Euro - 

pean al Cet\]enilor 2013. 

Festivalul se deschide oficial la 

Cinema Patria, pe 11 martie, cu 

proiec]ia filmului Little World. ~n - 

demnul organizatorilor este ca iu - 

bitorii de film documentar pe te - 

me care ]in de drepturile omului s\ 

vin\ la proiec]ii, „pentru o karma 

mai bun\“. ~n premier\ anul aces - 

ta, iubitorii festivalului au putut ve - 

dea, `n perioada 6-8 mar tie, cinci 

filme marca One World, gratuit, 

`n sistem de „live streaming“. 

Cea de-a [asea edi]ie a Festiva - 

lului de film documentar dedicat 

drepturilor omului One World 

Romania, organizat `n memoria 

lui Václav Havel, are loc la Bucure[ti, 

`n perioada 11-17 martie. 

Filmele s`nt proiectate [i anul a - 

cesta la mai multe cinema to gra fe 

din centrul Bucure[tiului – Cinemateca 

Eforie, Cinemateca Uni on, 

Cinema Corso, Sala „Horia Ber - 

nea“ a Muzeului }\ranului Ro - 

mân [i Cinema „Elvira Popescu“ 

de la Institutul Francez. 

Crin [i pedeaps\ 

Pizde]. Nu-mi propun s\ 

fiu vulgar, ci doar s\ fac o 

constatare. ~nainte de toate, 

s\ l\murim ce `nseamn\ cu - 

v`ntul de la `nceput. N-am 

s\ scriu din prefixarea c\ - 

rui termen s-a n\scut „pizde]“, 

c\ci e evident. Cuv`n - 

tul `n cauz\ e folosit `n Basarabia 

[i are at`t un sens a - 

preciativ („ce pizde] e omul 

\la“! – se `n]elege, cu sensul 

de „marf\“, „cool“), c`t 

[i unul depreciativ (atunci 

c`nd anun]\ o nenorocire i - 

mi nent\, ceva grav). 

Nu mi-a venit s\-l folosesc 

ast\zi `n sensul s\u apreciativ. 

C\ci, dup\ ce cite[ti 

nu [tiu c`te [tiri despre Crin 

Antonescu sau Victor Ponta, 

noii corifei ai politicii româ - 

ne[ti, nu te po]i g`ndi de c`t 

la faptul c\ ai ajuns `ntr-o 

situa]ie f\r\ ie[ire. Da, e 

pizde] ceea ce se `nt`mpl\ 

as t\zi, dup\ ce-i vezi pe a - 

ce[ti domni, revendica]i din 

„noul val“ al liderilor autohtoni, 

f\c`ndu-se de r`s mai 

ceva dec`t au f\cut-o, `n vese - 

la [i scurta istorie a noas tr\ 

recent\ [i democratic\, per - 

sonaje din „vechea gard\“. 

Nici unul dintre cei doi nu 

are anvergura liderilor poli - 

tici din anii ’90 [i din pri - 

mul deceniu a anilor 2000. {i 

nu m\ refer neap\rat la „gre - 

utatea“ lor politic\ sau la `n - 

]elepciunea cu care `[i conduc 

forma]iunile din care pro - 

vin. Lucrurile s`nt mult mai 

simple: cei doi domni fac p` - 

n\ [i gafe mai crunte dec`t 

cele ale „t\tucilor“ ai c\ror 

urma[i s`nt; sar calul mai 

prost dec`t o f\ceau Adrian 

N\stase, Ion Iliescu, Traian 

B\sescu ori Remus Opri[ (da - 

c\ v\ mai spune ceva nume - 

le fostului secretar general al 

guvernelor CDR, arogant `na - 

inte ca domnul N\stase s\ des - 

copere dimensiunea asta). 

Adrian N\stase ne `m bia 

s\-i num\r\m ou\le, Ion Ili - 

escu ì f\cea pe jurnali[ti 

„a nimale“, B\sescu avea 

ie[iri `n decor pe care le 

mai atenua cu „h\h\h\“-ul 

domniei sale, domnul O pri[ 

se r\]oia ca o precupea]\ la 

reprezentan]ii mass-mediei. 

Crin Antonescu [i Victor Pon - 

ta au reu[it s\-i `n treac\ `n 

f\]\rnicie [i `n m`rl\nie. Pe 

predecesorii lor ì suspectam 

– pe bun\ dreptate – de 

inteligen]\ [i le atribuiam 

de rapajelor programate sau 

accidentale anumite circumstan]e 

atenuante: majoritatea 

erau oameni crescu]i [i e - 

duca]i `ntr-un sistem `n chis, 

comunist, unde rolul celor 

mai multe „organe“ de pre - 

s\ nu dep\[ea statutul de o - 

ficios. Ast\zi, „new age“-ul 

din politic\ `[i ridic\ poale - 

le `n cap, dar parc\ nu mai 

avem cum s\ trat\m cu at`t 

de mult umor dansurile astea 

de pirand\ isterizat\ de nenorocita 

asta de pres\. Dom - 

nul Ponta `ncearc\ s\ fie ironic 

[i nu reu[e[te s\ se urce 

nici m\car la nivelul lui Ben - 

deac, `n timp ce domnul An to - 

nescu este, `n acest tablou, 

t\tucul prostiilor comise de un 

personaj public. Recent, i-a 

spus unui jurnalist: „S`nte]i 

extrem de intransigent, sper 

s\ nu deveni]i agresiv!“. Co - 

mentariile s`nt de prisos. 

{tiu mul]i oameni sc`r - 

bi]i de regimul B\sescu, 

La loc TELEcomanda 

Alex Savitescu 

oameni care au votat cu An - 

tonescu [i cu Ponta la trecutele 

alegeri. A[ fi curios 

s\ aflu ce g`ndesc domniile 

lor, ast\zi, despre „schimbarea 

la fa]\“ a politicii din 

România. 

P.S.: ~n spatele domnilor 

`n cauz\ se afl\ un val de tineri 

la fel de profunzi ca 

Victor Ponta [i Crin Antonescu. 

Unii dintre ei vor 

ajunge s\ le succead\ la putere. 

S\ ne ]inem tare, c\ 

va fi [i mai pizde]! 



opinii « 5 

Capra na]ional\ 

Biblioteca din Petrila 

Una dintre suferin]ele cu 

care ne-a obi[nuit via]a 

politic\ este s\-i auzim pe 

oamenii politici vorbind `n 

locul nostru [i 

exprim`ndu-[i propriile 

convingeri, opinii sau 

gusturi. Propriii lor 

g\rg\uni. 

~i v\d – ì vedem – cum, `n loc s\ stea 

[i s\ cugete `nainte s\ deschid\ gu - 

ra, se reped s\ tr`nteasc\ ba o m\ - 

sur\ stupid\, ba o declara]ie catastrofic\. 

Ce conteaz\ c\ m\sura, 

declara]ia sau gestul f\cute de 

omul politic fac r\u exact oameni - 

lor pe care ar trebui s\-i reprezin - 

te? Important e c\ el, alesul sau 

reprezentantul poporului, [i-a ar\ - 

tat mu[chii. {i-a ridicat coada, 

trufa[ precum capra rìoas\ din 

proverb, uit`nd c\ misiunea lui 

nu e s\-[i satisfac\ egoul, ci s\-[i 

slujeasc\ cet\]enii, chiar dac\ asta 

`nseamn\ s\ `nghit\, vorba ceea, 

o broasc\ pe stomacul gol. Sau 

chiar lucruri mai rele. 

A[a stau lucrurile [i cu mult dis - 

cutata declara]ie a ministrului ro - 

mân de Externe, Titus Corl\]ean, 

care, nemul]umit de o posibil\ a - 

m`nare a accept\rii României `n 

spa]iul Schengen, a `nceput s\ zg`n - 

d\re iar coarda na]ionalist\ (arma 

politicienilor slabi): avem [i 

noi demnitatea noastr\ na]iona - 

l\, n-o s\ st\m cu m`na `ntins\ [i, 

dac\ Uniunea European\ nu adop - 

t\ o solu]ie convenabil\, atunci 

acceptarea `n spa]iul Schengen 

nu mai e o prioritate pentru noi. 

Cu alte cuvinte, nu ne mai intereseaz\, 

e bine? 

Nu e bine. Mai ales c\, a[a cum 

amintea Dan T\p\lag\ `ntr-o a na - 

liz\ de pe hotnews.ro din 4 mar tie, 

aceast\ atitudine nu e caracteristic\ 

doar guvern\rii USL sau ministrului 

ei de Externe. Fos tul ministru 

de Externe Teodor Ba cons - 

chi declara acum doi ani ceva ase - 

m\n\tor: „Trebuie s\ ne g`n dim 

serios dac\ merit\ s\ continu\m 

acest lucru“. 

Nu-mi place deloc aceast\ zg`n - 

d\rire a m`ndriei na]ionale exact 

atunci c`nd nu este nevoie de ea. 

Sau atunci c`nd ne poate face mai 

mult r\u dec`t bine. Hai s\ fim pu - 

]in cinici [i pragmatici. Are Uniu - 

nea European\ neap\rat\ nevoie 

de noi? E un subiect complex din 

punct de vedere diplomatic, dar 

la care [tim r\spunsul nediploma - 

tic: nu, nu are nevoie. România 

nu e nici Germania, nici m\car 

Austria, iar pu]inele lucruri pe 

care companiile multina]ionale 

le-ar dori de la noi le pot ob]ine 

oricum. Sau, dac\ nu de la noi, de 

la al]ii. Din acest punct de vedere, 

România e – oric`t de m`ndri 

am fi de ]ara noastr\ – absolut 

dispensabil\. ~n schimb, noi a vem 

o nevoie disperat\ de Uniunea Eu - 

ropean\. De libera circula]ie. De 

investi]iile europene. De produse - 

le europene. 

Imagina]i-v\ o Românie `n afa - 

ra Uniunii Europene. O Românie 

m`ndr\, care se descurc\ pe cont 

propriu, fiindc\ are resurse natu - 

rale, oameni harnici [i inteligen]i, 

o inventivitate [i o competitivitate 

excep]ionale, o industrie [i o a gri - 

cultur\ de v`rf – `ntr-un cuv`nt, o 

]ar\ complet independent\ [i autosuficient\. 

Ei, România aceea a 

Românii e de[tep]i: 

Radu Pavel Gheo 

existat – prin anii 1990. Nu s-a des - 

curcat pe cont propriu, nu i s-au v\ - 

zut nici inventivitatea, nici competitivitatea, 

`n schimb s\r\cia se 

vedea `n fiecare col] al ]\rii, infla]ia 

cre[tea ritmic, investi]iile 

str\ine erau pe sponci, iar industria 

na]ional\ pe butuci. Oricine 

voia s\ mearg\ chiar [i `ntr-o excursie 

`n Europa Occidental\ a - 

vea nevoie de viz\ – [i adesea nu o 

primea, fiindc\ prea mul]i români 

cereau viza de turist doar ca s\ 

poat\ sc\pa de aici. 

Erau [i atunci politicieni care 

f\ceau apel la m`ndria na]ional\ 

ca s\-[i justifice refuzul de a lua m\ - 

surile cerute de U.E. {i a tunci, ca 

[i acum, politicienii le inculcau 

cet\]enilor ideea de demnitate cu 

burta goal\. {i atunci, ca [i acum, 

`n[elau oamenii pe care ar fi trebuit 

s\-i slujeasc\. Fiindc\, `n timp 

ce românul m`ndru, care nu se 

pleca `n fa]a Occidentului, st\tea 

blocat `ntre grani]ele ]\rii, omul 

politic trufa[ [i patriot circula liber 

`n toat\ lumea. ~n timp ce românul 

m`ndru muncea pe un salariu 

infim, ros rapid de infla]ie, 

politicianul f\cea afaceri cu h\lci 

din ]ara pe care nu voia s-o v`nd\ 

str\inilor. 

Iar acum, ca [i atunci, politicia - 

nul român vorbe[te `n numele no s - 

tru, pe contul nostru, [tiind c\, 

orice s-ar `nt`mpla, nu el va achita 

nota de plat\. Sau, ca s\ apel\m 

iar la `n]elepciunea noastr\ na ]io - 

nal\, capra face, iar oaia pate ru - 

[inea. Norocul caprei e c\ oile au 

votat a[a cum `[i dorea ea. 

Suplimentul lui Jup: 

» Hai s\ fim pu ]in cinici 

[i pragmatici. Are Uniu - 

nea European\ 

neap\rat\ nevoie de 

noi? E un subiect 

complex din punct de 

vedere diplomatic, dar 

la care [tim r\spunsul 

nediploma tic: nu, nu 

are nevoie. România nu 

e nici Germania, nici 

m\car Austria, iar 

pu]inele lucruri pe 

care companiile 

multina]ionale le-ar 

dori de la noi le pot 

ob]ine oricum. Sau, 

dac\ nu de la noi, 

de la al]ii. 



6 » muzic\ 

Rockin’ by myself 

Dumitru Ungureanu 

Festivalul focului 

[i-al dansului 

C`nd am scris despre In Extre - 

mo, acum dou\ s\pt\m`ni, [tiam 

c\ voi reveni asupra subiectului. 

Muzica lor e prea incitant\ 

pentru urechea mea, ca s\ nu 

caut [i-alte trupe asem\n\toare. 

C\ voi g\si, nu exista `ndoial\. 

C\ s`nt de valoare apropiat\, e 

discutabil. Dar nici nu prea conteaz\. 

Genul acesta de melos nu 

poate fi valorizat dup\ criteriile 

industriei de profil, de[i stabi - 

lirea cotei de box-office func]io - 

neaz\ [i-n cazul de fa]\. Filonul 

din care provine substan]a partiturilor 

este prea vechi ca s\ nu-l 

includem `n fondul principal de 

cultur\. A-l pune pe acela[i plan 

cu, s\ zicem, rockul industrial e o 

gre[eal\. Minor\, dar gre[eal\. 

Am g\sit mai multe antologii 

dedicate curentului folk-medie val 

[i un DVD filmat la Feuertanz Fes - 

tival, care se organizeaz\ `n ora- 

[ul Abenberg. E un burg ti pic ger - 

man, `n apropiere de Nürnberg, 

cu cl\diri vechi [i str\zi `n gus te, 

`nconjurat de p\duri ca-n basme - 

le Fra]ilor Grimm, cu castelul re - 

condi]ionat [i deschis ca muzeu, 

cu biserici [i cu tot ce mai face 

farmecul aparte al ora[elor numite 

medievale. Poate medieval 

nu-i cuv`ntul exact, ci Rena[ te re? 

Solistul trupei Schelmish `l roste[te 

de mai multe ori, referin - 

du-se la provenien]a muzicii 

lor. {tie bine ce spune. {i mai a - 

les [tie ce c`nt\. Dac\ In Extre mo 

d\ pieselor o tent\ mai degrab\ 

apropiat\ de rockul german, me - 

talic [i industrial, Schelmish pu - 

ne accentul pe origini, pe relua rea 

[i modernizarea vechilor melo pei. 

De altfel, partea lor de greutate [i 

for]\ este centrat\ pe arsenalul 

de percu]ie. Nenum\rate tobe, de 

m\rime [i construc]ie diferite, tal - 

gere din metale specifice, alc hi - 

mic elaborate, rasteluri cu cinele 

verticale, clopote, clopo]ei, cim - 

poa ie, trompete, hurdy-gurdy, 

flu iere [i tot ce poate emite zgomot 

melodios. Percu]ioni[tii bat 

tobele cu asupra de m\sur\, de 

parc\ s-ar str\dui s\ le sparg\. 

Sufl\torii ì duc pe ascult\tori la 

isterie juc\u[\. Costuma]ia, pre - 

dominant din piele [i catifea, pa - 

re croit\ de ateliere func]ionale 

`nc\ din vremea `mp\ratului Otto. 

Calibrul muzican]ilor face cinste 

felului de via]\ [i de alimenta]ie 

german, unde c`rna]ii [i berea 

s`nt la mare pre]uire. Una peste 

alta, un spectacol plin de ener - 

gie [i antren. 

La fel arat\ [i trupa Furunku - 

lus, `n ciuda numelui. Tot o ga[ c\ 

de tobo[ari exuberan]i, costuma]i 

ca-n ilustra]iile bucoavnelor de 

epoc\, cu recitative tipice spectacolelor 

din pie]ele publice. Nu 

e distrac]ie, ci, `n primul r`nd, un 

gest de conexiune cultural\. Al - 

te trupe ajunse la Feuertanz-ul 

din 2006, c`nd e f\cut DVD-ul, se 

`ncadreaz\ cu larghe]e `n curentul 

gothic-doom-metal-rock: La cri - 

mas Profundere, Xandria, Letzte 

Instanz. Probabil c\ edi]iile mai 

vechi sau mai noi includ [i tru pe 

arhicunoscute. Genul amintit e 

prolific, cu destul\ r\sp`ndire pe 

tot globul, cu realiz\ri remarcabile, 

dar [i cu multe imita]ii de 

imita]ii... 

Ce se cuvine subliniat\ este or - 

ganizarea meticuloas\, tipic ger - 

man\. De[i de nivel mediu ca nu - 

m\r de spectatori, totul func]io nea - 

z\ ca la marile manifest\ri, un - 

de vin zeci de mii de petrec\re]i. 

Fiind specializat pe-o tem\ [i gu - 

vernat de-o tradi]ie, Feuertanz 

poate fi m`ndria ora[ului [i momentul 

s\u de glorie efemer\. Ne - 

gustori de toate fleacurile pri mesc 

standuri pe str\zi [i-n locurile spe - 

cial destinate. Ansambluri de dan - 

satori ai focului fac demonstra ]ii 

noaptea, spre deliciul fotogra fi lor 

de ocazie. Bere [i m`ncare, corturi 

[i iarb\ verde, asfalt [i p\ du - 

re, iat\ ingredientele unei minivacan]e-model, 

o fug\ de stresul 

cotidian. 

Ceva asem\n\tor se organi zea - 

z\ la Sighi[oara [i parc\ `n c`teva 

locuri din Ardeal. La Sibiu este 

altceva, serios, de anvergur\, cu 

Artmania. N-am avut parte de va - 

can]e, pentru a participa. M-a[ fi 

bucurat de-un DVD ilustrativ, cu - 

prinz\tor. Dac\ la Sighi[oara nu 

se pot str`nge fonduri, m\ `n treb 

de ce organizatorii Artmania nu 

includ pe list\ o astfel de ini]iati - 

v\. Ori poate am lipsuri de infor - 

mare? Nu-i exclus. 

Muzica la v`rsta tinere]ii: 

Noi CD-uri cu Elsa Grether, 

Ferenc Vizi [i Laura Buruian\ 

Exist\ imprim\ri care, de 

la apari]ia lor, se anun]\ 

ca pietre de temelie `ntr-o 

discografie [i, implicit, 

`ntr-o discotec\ ideal\ [i 

altele, foarte onorabile, 

care au darul mai cur`nd 

s\ reflecte un stadiu `n 

dezvoltarea unui artist. 

M-am g`ndit la o 

asemenea departajare 

ascult`nd dou\ CD-uri 

lansate luna aceasta. 

Ambele apar]in unor tineri ar ti[ti, 

violonista Elsa Grether [i vio lon ce - 

lista Laura Buruian\, ambele au a - 

p\rut la case de discuri independente 

[i au `n comun, nu pe ultimul 

loc, contribu]ia ca partener a pianistului 

Ferenc Vizi, un alt t`n\r 

din România care a `nceput o carier\ 

promi]\toare `n Vest. 

Poème mystique, discul de debut 

al talentatei violoniste alsaciene 

Elsa Grether, ap\rut la casa Fuga 

Libera (FUG 711), este, dup\ cuvin - 

tele ei, „rezultatul unei pasiuni su bi - 

te pentru Sonatele lui Ernest Bloch, 

ce mi-au prilejuit un adev\rat [oc 

intens [i al c\ror umanism, sinceritate 

[i generozitate m-au bulversat 

profund“. Celor dou\ Sonate 

pentru vioar\ [i pian, plus Nigun, 

din cunoscutul opus Baal Shem 

(Trei imagini din via]a hasidic\), li 

se adaug\ `n finalul discului versiu - 

nea pentru vioar\ [i pian (1980) a 

piesei lui Arvo Pärt, Fratres. 

Elsa Grether, premiul `ntì la 15 

ani al Conservatorului regional pa - 

rizian, cu stagii de perfec]ionare la 

Mozarteum-Salzburg, la Bloomin g - 

ton, Indiana University, [i la New 

England Conservatory, la Boston, 

este la ora actual\ o solist\ `n pli n\ 

afirmare pe scenele lumii, `n via ]a 

de toate zilele profesoar\ de vioar\ 

la Conservatorul din Reims. Discul 

cu muzica lui Bloch ì demonstrea z\ 

perfect calit\]ile cu totul remar ca bile, 

intensitatea [i c\ldura tonu lui, virtuozitatea 

f\r\ excese, e chi librul 

impresionant `n redarea mu zicii 

lui Bloch care, deformat\ uneori de 

un gen de neoromantism sau de o 

lips\ de expresivitate, o pot face 

de-a dreptul plicticoas\. 

~n introducerea sa din livretul dis - 

cului, ca `ntotdeauna strict la o - 

biect [i o pl\cere de citit, muzicolo - 

gul Harry Halbreich insist\ pe ca li - 

t\]ile muzicii de camer\ mai pu]in 

cunoscute a lui Ernest Bloch, pe 

care o consider\ comparabil\ cali - 

tativ cu aceea a unui Bartok, Mar - 

tinu sau Enescu. Muzicologul sub - 

liniaz\ [i faptul, mai pu]in relevat 

ast\zi, c\ piesele gra]ie c\rora Bloch 

este cunoscut la ora actual\, din 

Scrisoare pentru melomani 

„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) 

Victor Eskenasy 

a[a-numitul s\u Ciclu evreiesc (`ntre 

care tripticul Baal Shem sau Schelomo, 

Rapsodia ebraic\ pentru vio - 

loncel [i orchestr\), constituie doar o 

cincime din catalogul celor apro xi - 

mativ 70 de opusuri, ce includ cinci 

simfonii, cinci cvartete de coarde, 

dou\ cvintete cu pian [i cele dou\ 

Sonate pentru vioar\ [i pian. 

Compozitor n\scut `n Elve]ia, Er - 

nest Bloch – a c\rui via]\ a f\cut 

obiectul unei impresionante mono - 

grafii `n patru volume, la Editura 

Slatkin – [i-a tr\it tinere]ea `n ]ara 

natal\, apoi, `ntre 1916 [i 1930, s-a 

mutat `n Statele Unite, con du c`nd 

conservatoarele de la Cleveland [i 

San Francisco, a revenit `n Europa 

`n anii 1930-1938 [i [i-a `ncheiat a poi 

via]a `n America, unde a petrecut 

ultimii 20 de ani. Sonatele pentru vi - 

oar\ [i pian apar]in perioadei pri me 

americane [i s`nt printre capodope - 

rele muzicii de camer\ a lui Bloch. 

Interpretarea pe care o dau Gre - 

ther [i Vizi intr\ – o cred sincer – `n 

categoria celor mai bune ale Sonatelor, 

iar cine vrea cu adev\rat s\ le 

cunoasc\ va trebui s\ asculte ver siu - 

nile istorice, de neocolit, ale lui Josef 

Szigeti cu Carlo Bussotti la pian 

(Josef Szigeti: A Centenary Tri bute, 

CD-720 Music & Arts), Isaac Stern- 

Alexander Zakin (Sony SMK 64 533) 

[i Aaron Rosand-Eileen Flis sler (Ark - 

tor ART 2734), `ntre ele Stern-Zakin 

fiind de o perfec]iune [i expresivitate 

rar `nt`lnite. Dintre interpret\- 

rile ap\rute `n ultimul deceniu, 

notabil este CD-ul duoului Hagai 

Shaham-Arnon Erez (Hyperion, 

2004), cu un program exclusiv Bloch. 

Notabil este [i cel de-al doilea disc 

ce `l are ca pianist pe Ferenc Vizi, 

cu Sonatele pentru pian [i vioar\ de 

Mendelssohn, `n compania Laurei 

Buruian\, care nu mai are nevoie 

de prezentare `n România. Discul a 

fost lansat aproape concomitent cu 

cel precedent, `nregistrat la casa 

german\ Coviello Classics (COV 

51304), [i se bucur\ deja de aten ]ie 

`n Occident, fiind semnalat [i l\u dat, 

de exemplu, de canalul Kulturradio 

al Radioului Berlin. Bernhard 

Schrammek apreciaz\ c\ este 

vorba de un Mendelssohn „con - 

vin g\tor ca interpretare“, insis - 

t`nd pe aspectul liric [i mai pu]in 

pe „accentele forte“ ale muzicii. 

Echilibrul cu Ferenc Vizi este [i 

`n aceast\ `nregistrare remarcabil 

(un punct sensibil c`[tigat `n raport 

cu imprimarea anterioar\, tot la 

Coviello, a Sonatelor de Brahms). 

Criticul berlinez ì repro[eaz\ La - 

urei „mici deficien]e `n anumite 

pasaje de mare virtuozitate“, dar 

conchide c\ este o `nregistrare no - 

u\, „discret\ [i de noble]e“. 

Dac\ discul este, `ntr-adev\r, con - 

ving\tor `n multe privin]e, „con - 

curen]a“ este, pe de alt\ parte, a[ 

spune, cople[itoare, muzica de vi - 

o loncel a lui Mendelssohn fiind `n - 

registrat\ de mai to]i marii inter - 

pre]i ai violoncelului, c`t [i, `n ultimul 

deceniu, de cel pu]in dou\ 

cupluri de arti[ti pe discuri absolut 

remarcabile. M\ g`ndesc la cel 

excep]ional al tinerilor Anthony Le - 

roy [i Sandra Moubarak, Choc de 

la Musique (Zig Zag), [i la mai recenta 

imprimare realizat\ de Anto - 

nio Meneses [i Gérard Wyss (Avie 

Records). 

Spa]iul nu-mi permite s\ insist 

asupra meritelor speciale ale pianistului 

Ferenc Vizi, n\scut la Re - 

ghin `n 1974, intrat, dup\ succesul 

s\u la Concursul Enescu, `n 1992, 

`n clasa lui Gérard Frémy la Con - 

servatorul Superior Na]ional de 

Muzic\ de la Paris, ca bursier al 

gu vernului francez. Cine vrea s\-i 

cunoasc\ mai bine parcursul poa - 

te consulta cu folos „Biografia comentat\“, 

un amplu interviu cu 

care l-a onorat site-ul de specialitate 

francez pianobleu.com. Iar `n 

plus, fire[te, s\ asculte cele dou\ 

noi discuri al\turi de Elsa Grether 

[i Laura Buruian\. 



teatru « 7 

Datul `n spectacol 

Olti]a C`ntec 

Teatrul 

Tineretului, 

`n impas 

~n 2009, c`nd au lucrat la Piatra Neam] un spectacol de 

teatru documentar dintr-un proiect intitulat „Despre 

România numai de bine“, care a mai inclus Bucure[tiul 

[i Baia Mare, tandemul Peca {tefan [i Ana M\rgineanu a 

identificat, `n micul lor plan de antropologie teatral\ 

local\, concretizat `n munc\ de teren de dou\-trei 

s\pt\m`ni, c`teva indicii care caracterizeaz\ urbea de la 

baza muntelui Pietricica. Intitulat 5 minute miraculoase 

la Piatra Neam], spectacolul dezvolta estetic ideea 

tinere]ii f\r\ b\tr`ne]e specific\ locurilor, o tinere]e 

generat\ [i de Teatrul Tineretului din localitate. 

Pu]in\ istorie 

Deschis\ `n 1958, ini]ial ca sec]ie 

a Teatrului din Bac\u, apoi, dup\ 

vreo trei sezoane, de sine st\t\ toa - 

re, institu]ia [i-a ridicat cortina, 

`n plin proces de stalinizare a Ro - 

mâniei, cu un spectacol memorabil 

al lui David Esrig, Vicleniile lui 

Scapin, care a sc\pat de furcile ca - 

udine ale cenzurii. Stagiune du p\ 

stagiune, teatrul [i-a consolidat re - 

numele, devenind o ramp\ de libe - 

r\ exprimare pentru regizori pre - 

cum Lucian Giurchescu, Ion Cojar, 

Andrei {erban, Silviu Pur c\ - 

rete, Dinu Cernescu, Aurel Manea, 

Radu Penciulescu, C\t\lina 

Buzoianu, Sanda Manu, Iulian Vi [a, 

Alexandru Tocilescu, Alexandru 

Dabija, Victor Ioan Frunz\, Nicolae 

Scarlat, Vlad Mugur [i actori 

precum Ileana Stana Ionescu, Vir - 

gil Og\[anu, Carmen Galin, Constantin 

Cojocaru, Valentin Urites cu, 

Mitic\ Popescu, Paul Chiribu ]\, 

Gelu Ni]u, Hora]iu M\l\ele, Coca 

Bloos, Ana Ciontea, Oana Pellea. 

Nu vreau s\-i nedrept\]esc nici pe 

cei care au r\mas, precum Corne - 

liu Dan Borcia, Adria Pamfil Al - 

m\jan, Lucre]ia Mandric, Cornel 

Nicoar\, Traian Pârlog [i mul]i al - 

]ii, care au f\cut carier\ aici. E nu - 

merarea vrea doar s\ argumenteze 

faptul c\, dup\ absolvire, cei mai 

talenta]i arti[ti din teatrul românesc 

f\ceau o halt\ de c`teva stagiuni 

la Piatra, lucrau prolific, a - 

poi ajungeau pe marile scene ale 

]\rii, `n Bucure[ti, mai ales, la vi - 

zibilitate maxim\. 

Repara]ii... distructive 

Acum, trupa de la Piatra Neam] 

num\r\ 23 de actori, care de vreo 

patru ani joac\ pe scene de `m pru - 

mut, `n condi]ii modeste, adesea 

improprii, pentru c\ edificiul a in - 

trat `n vrie din cauza unui proiect 

de restaurare. Dac\ nu e stricat, nu 

te-apuca s\-l repari, dar la Piatra 

tot centrul istoric a „beneficiat“ 

de o finan]are european\, ob]inu - 

t\ de Prim\rie, `n urma c\reia ar - 

ti[tii [i publicul au r\mas f\r\ tea - 

tru. A[a se `nt`mpl\ c`nd nespecia - 

li[tii se apuc\ de treab\ [i nu-i 

consult\ pe exper]i. 

Spectacolul 5 minute miraculoase la Piatra Neam] de Peca {tefan [i Ana M\rgineanu a fost jucat [i `n Irlanda 


» Edificiul a intrat `n vrie din cauza unui proiect de 

restaurare. Dac\ nu e stricat, nu te-apuca s\-l 

repari, dar la Piatra tot centrul istoric a „beneficiat“ 

de o finan]are european\, ob]inut\ de Prim\rie, `n 

urma c\reia arti[tii [i publicul au r\mas f\r\ teatru. 

Din punctul de vedere al constructorului, 

teatrul e... gata. Numai 

c\, deocamdat\, lipsesc scaune - 

le `n sala de spectacole [i `n cabi ne le 

actorilor. La cabine, caloriferele au 

fost montate gre[it [i nu au mai per - 

mis instalarea mobilierului specific 

– mese de machiaj, oglinzi, 

dulapuri etc. ~n toate teatrele din lu - 

me, la cabine, din motive de securitate 

a muncii, pe jos este parchet 

ori mochet\, aici s-a pus gresie. Nu 

s-au montat panouri fono-absorbante 

`n sal\, a[a cum prevedea pro - 

iectul, provoc`nd grave distor siuni 

acustice, mai exact un efect de ecou 

care afecteaz\ parametrii fonici. In - 

stala]ia de sunet [i cea de lumini au 

fost modificate, dar nu `n bine, a[a 

c\ acum s`nt incomplete. Din 70 de 

reflectoare c`te erau `nainte, a cum 

s`nt doar 34. S-au pus, `n schimb, 

l\mpi ambientale care nu au ce c\ - 

uta `ntr-o sal\ de spectacole. Lipse[te 

pupitrul de regie tehnic\, de 

unde se asigur\ comunicarea cu 

toate compartimentele tehnice. Cor - 

tina nu a fost prev\zut\ `n deviz, nici 

mecanismele de ac]ionare a ei, a[a 

c\ a r\mas tot cea veche, deteriora - 

t\. U[ile dinspre sala de spectacole 

spre foaier fac zgomot, neav`nd ba - 

lamale corespunz\toare. {t\ngile 

ac]ionate electric nu s`nt prev\ zu te 

`n proiect, deci nu exist\. Geamu ri - 

le de la cabinele de sunet [i lumi n\ 

nu s`nt culisante, ca la orice incin - 

t\ de spectacole. Lucr\rile s`nt 

neglijente, tencuiala are denive l\ri. 

Subsolul teatrului nu a fost inclus 

`n proiectul european, fiind finalmente 

renovat cu banii Consiliului 

Jude]ean! Cu alte cuvinte, o cl\ - 

dire de teatru a ajuns o simpl\ cl\ - 

dire! ~n care arti[tii nu pot func]iona. 

Nenum\rate adrese oficiale au cir - 

culat dinspre Teatrul Tineretului 

spre Prim\rie [i Consiliul Jude ]ean. 

F\r\ r\spuns. 

Fo[tii directori, ar ti[ tii actuali au 

protestat. O peti]ie on-line a fost 

semnat\ de aproape `ntreaga comunitate 

teatral\ na ]ional\. 

{i totu[i, se mi[c\! 

~n acest timp, arti[tii fac ceea ce [tiu 

s\ fac\, repet\ [i joac\. ~n sala de 

festivit\]i a Colegiului Na]ional „Pe - 

tru Rare[“, dou\ produc]ii recente, 

Dragonul de aur de Roland Schim - 

melpfennig, regia Cristian Ban, [i 

Tape de Stephen Belber, regia R\z - 

van Muraru. Capitolul proiecte e 

bogat: un Matei Vi[niec, Frumoasa 

c\l\torie a ur[ilor Panda povestit\ 

de un saxofonist care avea o iubit\ la 

Frankfurt, regia Alexandru Ta ma[, 

Central Park West de Woody Allen, 

regia Alexandru Mâzg\ rea nu, [i Subp\m`nteanul 

de Hristo Boi tchev, 

regia Tudor T\b\caru. Ele vor a vea 

premiera p`n\ la finele stagiunii. 

Alexandru Dabija va continua pro - 

iectul lui regizoral cu pove[tile lui 

Ion Creang\, mont`nd Fata mo[u - 

lui [i a babei, Cristian Radu Popes - 

cu va monta Ur`tul de Marius von 

Mayenburg, iar R\zvan Muraru, 

12 oameni furio[i de Reginald Rose. 

Festivalul de Teatru „Pledez pen - 

tru tine(ri)“ va fi reluat, iar `n sep - 

tembrie trupa va ajunge tocmai 

la New York, la Zilele Culturii Ro - 

mâne. 

Toat\ lumea sper\ ca ra]iunea 

s\ triumfe, iar teatrul s\ fie redat 

arti[tilor ca spa]iu de spectacole. 

{i prin toat\ lumea `n]eleg comunitatea 

teatral\ [i publicul! 


8 » interviu 

Interviu cu scriitorul [i traduc\torul Bogdan Ghiu: 

Nadja a fost la noi citit\ [i 

comentat\ `nc\ de la origini. 

Breton este ca un autor român 

Interviu realizat 

de George Onofrei 

De numele dvs. se leag\ un ad e - 

v\rat eveniment editorial. Este 

vorba despre apari]ia `n premie - 

r\ [i traducerea care v\ apar ]i - 

ne a romanului lui André Breton, 

Nadja. O serie de publica]ii cul - 

turale deja au tip\rit pe larg in - 

forma]ii despre acest roman [i 

despre traducerea sa. De ce An - 

dré Breton cu Nadja ajunge at`t 

de t`rziu `n cultura noastr\? 

Este o `ntrebare pe care [i-o pune 

toat\ lumea. Mi-a fost pus\, dar de - 

ja o descop\r `n dosarul pe care „Dilemateca“ 

l-a f\cut luna aceas ta. A - 

ceea[i `ntrebare simte nevoia s\ se 

`ntrebe singur [i Petre R\ileanu, 

specialistul `n avangarde, deci in - 

clusiv `n suprarealism. {i d\ ace - 

la[i r\spuns pe care l-am dat [i eu, 

`nc\ de la lansarea pe care am f\ - 

cut-o la Bucure[ti. De ce toat\ lu mea 

`[i d\ seama brusc c\ este prima 

traducere din André Breton, c\ 

Nadja, pe care to]i o [tiu, a fost a bia 

acum tradus\. Explica]ia cred c\ 

este una singur\, [i anume c\ cul - 

tura român\ a fost parte activ\ la 

avangardele europene. Nadja a fost 

citit\, discutat\ [i comentat\ `n c\ 

de la origini, adic\ din 1928, c`nd a 

ap\rut pe viu, `n direct. Avangar - 

de le române[ti au fost o cultur\ eu - 

ropean\ `n consonan]\. Nu am fost 

doar receptori ca `n alte sectoare a - 

le culturii, ci am fost actori. André 

Breton este ca un autor român. E - 

xist\ un sentiment de colegialitate. 

Dar abia acum descoperim c\ a - 

ceast\ carte nu era tradus\, de[i 

[tim despre ce e vorba, de[i practic 

toat\ lumea cult\, ca s\ spun a[a, a 

citit-o. Pe de alt\ parte `ns\, poa te 

c\ acum era momentul s\ fie tra du - 

s\, pentru c\ avangardele au deve nit 

istorie. C`nd spun avangarde, spun ex - 

presionism, futurism, suprarealism, 

dadaism [i multe altele mici. Ele 

s`nt numite la pachet avangar dele 

istorice. Dup\ ele, prin anii ’60-’70, 

au mai existat postavangardele 

[i mai ales transavangardele. Or, 

`ncet, `ncet, avangardele acestea `n - 

cep s\ `mplineasc\ suta de ani. 

Se clasicizeaz\. 

Aceast\ traducere dovede[te un pro - 

ces de patrimonializare a lor. Nu 

mai s`ntem chiar contemporani, 

a dic\ nu noi am fost colegii [i contem - 

poranii stric]i ai lui André Breton. 

S`nt autori, precum clasicii no[tri, 

n\scu]i la sf`r[itul secolului al 

XIX-lea. Or, este un proces de re in - 

troducere `n circuit pentru alte ge - 

nera]ii. De[i e o oper\ legendar\, 

[i eu m-am mirat cum de p`n\ la da - 

ta asta nu a fost tradus\. De multe 

ori este o cunoa[tere fals\ p`n\ la 

urm\. {tim ni[te lucruri despre, dar 

nu ne-am mai confruntat cu ele. De 

exemplu, cele dou\ manifeste ale 

suprarealismului. Toat\ lumea vor - 

be[te: „Mam\, ce `nt`mplare su pra - 

realist\“. A intrat `n limbajul comun 

termenul de suprarealism. ~n cet, 

`ncet `ns\ se impune o relectu r\ [i 

poate a venit vremea [i a unei re des - 

coperiri a a[a-numitelor avan garde 

istorice, `n frunte cu su prare a lis mul. 

Cum crede]i c\ va descoperi car - 

tea genera]ia de cititori de a - 

cum? To]i cei interesa]i de avan - 

gard\, de suprarealism au ci tit-o 

deja `n versiunea original\. 

Eu sper [i militez pentru o apro pie - 

re liber\ `n general fa]\ de oper\, 

fa]\ de literatur\, fa]\ de art\, cu 

at`t mai mult cu c`t este vorba de 

clasici sau de autori `n curs de 

clasicizare. Trebuie s\ lu\m ce ne 

place, s\ spunem ce nu ne place, s\ 

nu tabuiz\m [i nici s\ nu feti [i z\m 

nimic. Exist\ acest risc. Cartea a [i 

fost prezentat\ ca o carte cult `n 

limbajul de ast\zi al suprarealismului. 

A[a cum pentru beatnici este 

Jack Kerouac, Pe drum, tot a[a 

este Nadja pentru suprarealism. 

Eu zic ca fiecare s\ ia ce ì place [i 

s\ spun\, s\ vorbim. E bine c`nd 

`n jurul unui astfel de mic monument 

– c\ e o carte mic\ totu[i – se 

discut\. Arta, cultura trebuie s\ 

fie subiect de discu]ie. 

» A[a cum pentru 

beatnici este Jack 

Kerouac, Pe drum, tot 

a[a este Nadja pentru 

suprarealism. Eu zic ca 

fiecare s\ ia ce ì place 

[i s\ spun\, s\ vorbim. 

E bine c`nd `n jurul 

unui astfel de mic 

monument – c\ e o 

carte mic\ totu[i – se 

discut\. Arta, cultura 

trebuie s\ fie subiect 

de discu]ie. 

Am g\sit `ntr-un interviu moti - 

va]ia dvs. de a traduce. Spu nea]i 

c\ noi s`ntem o cultur\ de tradu - 

ceri [i nici un intelectual nu se poa - 

te suporta pe sine netraduc`nd. 

D\dusem zilele trecute peste un 

scriitor francez care mie nu `mi 

este cunoscut [i ca s\ nu ì gre[esc 

numele, nici nu i-l dau. Era un e - 

xemplu de activitate: ce `nseam n\ 

a fi scriitor. Retradusese Chanson 

de Roland, scrisese o mic\ pies\ de 

teatru, pornind de la acest clasic 

anonim al literaturii medievale 

franceze [i universale, [i un eseu 

despre Chanson de Roland. Asta 

mi se pare mie a fi o activitate de 

scriitor `ntr-un an. Deci o apari ]ie, 

un bloc, un pachet, centrat pe a - 

ceast\ oper\, [i de traducere, [i de 

comentarii, [i de fic]iune, por nind 

de la o baz\ literar\ real\. ~ntrebarea 

era, de la acel caz de la care 

el fantaza, de ce noi, europenii, a - 

vem obiceiul s\ glorific\m `nfr`n - 

gerile, pentru c\ la baza acelei mici 

epopei este o `nfr`ngere minor\ oa - 

recum de pe vremea carolingieni - 

lor, o b\t\lie pierdut\ care, pentru 

a fi rezolvat\, este glorificat\ chiar 

dac\ nu este o victorie. Eu m-am 

format `ntr-o cultur\ care cuprin - 

de personaje precum Mihai Eminescu, 

care traducea nu numai po - 

eme de Schiller [i Goethe, ci [i fi - 

losofie, traducea din Kant. Apoi Lu - 

cian Blaga. Cele mai bune tradu ceri 

din Baudelaire s`nt ale lui Tudor 

Arghezi. Charles Baudelaire este 

cel care l-a introdus `n cultura fran - 

cez\ pe Edgar Allan Poe. Scrii to - 

rii se traduc `ntre ei. 

Iar românii precum Macedonski 

mai cad `n p\cat [i `[i [i asu m\ 

poemele altora. 

Absolut. Mircea Iv\nescu, un ma re 

poet [i traduc\tor, de la T.S. Elliot 

la Virginia Woolf, Platon [i a[a mai 

departe. Irina Mavrodin, care mi-a 

fost profesoar\, mare traduc\ toa re 

de Proust [i practic de toat\ li te - 

ratura francez\, exager`nd. Eu am 

crescut cu astfel de modele, mai 

ales de poe]i, pentru c\, Dumne ze - 

ule, ce poate face poetul `n restul 

zilei dec`t ori s\ sufere, ori s\ se 

alcoolizeze – [i am avut exemple, 

nu am s\ dau nume, de mari poe]i 

pe care i-am dezalcoolizat, dup\ ca - 

re i-am `ngropat. Deci mi se pare 

normal. Mie c`nd `mi place un text 

foarte mult, `ncep instinctiv s\-l 

traduc ca s\-l citesc. Este o form\ 

de a citi ca un orb, un mod de a 

tr\i cu un text, de a te culca cu un 

text, de a m`nca cu el la mas\, de 

a-l pip\i, pentru c\ intri `n intimi - 

tate [i descoperi alte lucruri. C`nd 

te apuci s\ traduci, e ca [i cum ai 

vie]ui `ntr-un tablou. 

V-a]i `ndep\rtat foarte mult de 

fic]iune. 

Nu [tiu dac\ m-am `ndep\rtat. Eu 

pretind c\ nu. 

Cel pu]in `n c\r]i. 

Ca poet poate nici nu am scris vreo - 

dat\ fic]iune. Nu [tiu dac\ poetul 

nu caut\ str\fulger\ri a ceea ce el 

crede c\ este adev\rul. Nu [tiu c`t 

este inven]ie. Poate deosebirea cea 

mai mare nu este `ntre un poet [i 

un filosof, s\ spunem, ci `ntre un 

romancier [i un poet. Roman cie rul 

este obligat s\ spun\ adev\rul invent`nd 

noi cosmosuri. Poetul mai 

degrab\ tinde s\ descrie, nu s\ po - 

vesteasc\ imagin`nd. Cred c\ `n - 

cerc [i eu, r\spunz`nd tardiv unor 

`ntreb\ri care mi s-au pus: de ce ca 

om de litere am ajuns s\ m\ ocup 

mai degrab\ de imagine, mai `n - 

tì de media, iar mai nou de arta 

contemporan\? 

Disputele culturale de ast\zi 

v\ mai intereseaz\? 

Le urm\resc, dar nu p`n\ la ca p\t. 

Eu s`nt o fiin]\ foarte reactiv\. Mi 

se poate `nt`mpla s\ nu termin de 

citit un articol sau de privit o e mi - 

siune [i s\ `ncep deja s\ dau r\s - 

punsul. Deci pentru a putea lucra, 

pentru a putea s\-mi v\d de trea - 

b\, uneori m\ feresc prin cordon 

sanitar. Dar [ti]i cum e la noi, nu 

te po]i izola. Exist\ presa vorbit\ 

care te `n[tiin]eaz\ p`n\ la urm\ 

despre ce este vorba, uneori ampli - 

fic`nd zvonurile, astfel `nc`t ajungi 

s\ te calmezi abia citind, consul t`nd 

materialele de baz\. De obicei la 

noi – [i nu numai – se poart\ furtunile 

`n paharele cu ap\. 

C`nd `[i mai bag\ `ns\ [i politi - 

ca pu]in coada... 

Politica ne-a cam scos din min]i. 

A cam venit peste noi, iar noi am 

crezut c\ ne putem folosi de poli tic, 

`l putem adjudeca, `l putem tra ge 

pe diavol al\turi de noi. Diavolul nu 

este de partea nim\nui, ne `n[al\ pe 

to]i [i urm\re[te numai scopu rile 

lui. Cred c\ prin aceste `n cer c\ri 



interviu « 9 

de mezalian]\ politic\ nu am a vut 

dec`t de pierdut, `ncep`nd cu cei ca - 

re au crezut c\ pot c`[tiga pe termen 

scurt. 

V\ urm\ream o serie de intervi - 

uri [i de texte din urm\ cu 6-7 ani. 

Era]i [i atunci, pe l`ng\ a na li tic, 

[i foarte virulent `n le g\tur\ cu 

ceea ce se `nt`mpl\ `n presa de as - 

t\zi. Nu mai scrie]i at`t de des. 

Simt uneori c\ ar trebui s\ scriu 

un fel de template, un text pe care 

s\-l reeditez cu mici ajust\ri [i 

nu pot s\ public acela[i text. 

Uneori m\ `ntreb ce ar crede Bog - 

dan Ghiu despre ce se `n t`m pl\ 

acum. 

Eu am luat-o ca un pionier. Mi-a 

pl\cut s\ scriu despre ce v\d. {i 

`n general eu subliniez. La mine 

se va putea vedea `n bibliotec\, da - 

c\ va fi cineva interesat de arhiva 

mea, ce am citit [i ce n-am citit. Eu 

subliniez pe tot ce scriu, fie c\ es te 

h`rtie igienic\. Dac\ ceea ce ci tesc 

este tip\rit, al\turi subliniez, no - 

tez, fac semne. De fapt, nu pentru 

a m\ `ntoarce. Scriu `n creier. Este 

o form\ de a citi activ. De asta cu 

noile mijloace care favorizeaz\ lec - 

tura, dar `n acela[i timp ]i-o pun 

sub vitrin\... A[ citi pe tablet\ articole, 

literatur\ de asta secund\, 

[tiin]ific\, dar c\r]i nu, pentru c\ 

pe c\r]i lucrez. O carte o iau `n st\ - 

p`nire, scriu pe ea. Am c\r]i extra - 

ordinare din care am mai multe 

exemplare ca s\ le pot reciti. 

A]i lucrat [i la mogul, [i la stat. 

A]i avut func]ie de consilier, 

a]i fost `n Consiliul de Admini - 

stra]ie al Societ\]ii Române de 

Radio. A]i trecut prin toate 

etapele posibile `n media. 

Am o nostalgie. Mi-ar pl\cea s\ mai 

fac lucruri. Niciodat\ n-am avut 

`ns\ putere executiv\. C`nd am 

fost `n Consiliul de Adminis tra ]ie, 

aprobai sau nu ce `]i d\deau al]ii. 

N-aveai dreptul practic de mare 

ini]iativ\, nu conduceai executiv. 

C`nd eram consilier, iar\[i ser veam 

decizii care erau luate sau nu erau 

luate. Sfaturile erau sau nu ascul - 

tate. A fost foarte pl\cut c`nd pu team 

s\ m\ duc la t`rguri de programe, mai 

ales c`nd lucram la TVR, [i desco - 

peream programe care ar fi mers la 

un serviciu public. M\ `ntorceam 

cu produsele, `mi zb`rnìa DHL-ul 

trimi]`ndu-mi casete demo [i apoi 

chemam oamenii. Nu a fost nici o 

idee preluat\ vreodat\. Unele mi se 

p\reau nemaipomenite. Le-a luat o 

televiziune privat\. Erau mai degrab\ 

reality-uri sociale, produse de 

cas\ nordice. S-ar fi potrivit foar te 

bine. Erau f\cute cu gust [i pondere. 

Ar fi mers extraordinar. A 

trecut `ns\. Lucrurile evolueaz\. 

~n momentul de fa]\ cred c\ media 

s-a b\gat singur\ `n criz\ `na - 

inte s\ vin\ criza. Acum se pre va - 

leaz\ de alibiul crizei, dar ea `[i 

redusese investi]iile `n creativitate, 

`n produc]ie jurnalistic\ ce 

consum\ resurse – cum ar fi anche - 

tele, investiga]iile adev\rate, care 

pot dura mult, care produc adev\r, 

nu doar preiau [i transmit un adev\r 

produs de al]ii. Presa de ast\zi se 

pune `n situa]ie de ma nipulare sin - 

gur\. C`nd e[ti doar la dispozi]ia 

surselor, nu spera [i nu ai teama c\ 

vei fi manipulat [i vei fi transformat 

`n canal de [tiri, de informa]ii non - 

verificabile p`n\ la urm\. Deci p` n\ 

s\ vin\ criza [i austeritatea genera l\, 

patronii, dar [i statul au redus investi]iile 

`n creativitatea de media, 

astfel `n c`t `n ziua de azi ele 

au fost unul dintre sectoarele din 

capitalismul mediatic profetice. 

~n clipa de as t\zi au [i justificare. 

Cum vede]i inser]iile acestea teh - 

nologice `n tot ceea ce `n seam n\ 

acum media? Nu ne mai te mem 

c\ dispar radioul [i televiziu nea 

[i vine Internetul, `ns\ vedem 

cum arat\ presa scris\ transfe - 

rat\ pe Internet, o c\dere de ca - 

l itate, textul aproape c\ nu mai 

conteaz\. 

S\ nu credem c\ peste tot presa e 

a[a. Nu. 

Cred c\ numai `n limba ro mâ n\ 

po]i reg\si titluri precum „Ai s\ 

r\mì prost dac\...“. 

Presa monden\ s-a inventat `n An - 

glia, dar acolo paparazzii ur m\ reau 

personaje ale casei regale, deci ca - 

re oricum erau dinainte notorii. Sau 

urm\reau vedete ale muzicii pop, 

nu vedete care `[i ob]ineau notorie - 

tatea chiar `n mediul care le ur m\ - 

rea. Deci este o mic\ cultur\ de bal - 

con care s-a auto`n tre ]i nut. E o 

cultur\ de ser\ mic\. Nici m\car 

paparazzi nu s`ntem, pentru c\ noi 

p`ndim vedete de televizor, nu ve - 

de te de muzic\, nu vedete politice `n 

cazul c\rora ar fi justificat s\ vedem 

ce via]\ priva t\ au cei care 

pretind de la noi s\ le acord\m cre - 

dit, s\ le cum p\ r\m voturi, discuri 

sau c\r]i. Noi cum p\r\m click-uri. 

Aceast\ autore feren]ialitate [i `n - 

chidere a presei apar numai la noi. 

Nic\ieri nu vei `nt`lni astfel de titluri 

autorefe ren ]ial mondene l`n - 

g\ titluri po li tice. Rubricile s`nt foarte 

bine separate. E adev\rat, dar [tim 

foarte clar c\ e o pia]\ care are ne vo - 

ie ca de aer de publicitate. Publici - 

tatea nu prea mai exist\ `n momentul 

de fa]\. Faptul c\ pe Internet 

po]i s\ cite[ti gratuit ne fa - 

ce s\ spunem: „Nu mai scoatem 

ziarul \sta ti p\ rit, ci `l mut\m pe 

Internet“. {i te duci pe Internet [i 

vezi c\ pot fi zeci de milioane de 

click-uri, dar care nu `]i aduc bani, 

pentru c\ cei mai pu]ini bani s`nt 

tocmai pe Internet. 

Trendurile globale nu se reproduc 

exact la noi. La noi s`nt 

exagerate [i caricaturizate. ~n 

Asia, [i tirajele ziarelor s`nt `n 

cre[tere `n continuare. 

Evident. Dar du-te `n Italia sau 

chiar [i `n Fran]a s\ vezi la ora 5 

dup\-amiaza lectura ziarului pe 

» De ce toat\ lu mea `[i d\ 

seama brusc c\ este pri - 

ma traducere din André 

Breton, c\ Nadja, pe care 

to]i o [tiu, a fost a bia 

acum tradus\? Explica]ia 

cred c\ este una singur\, 

[i anume c\ cul tura ro - 

mân\ a fost parte activ\ 

la avangardele europene. 

Nadja a fost citit\, 

discutat\ [i comentat\ 

`n c\ de la origini, adic\ 

din 1928, c`nd a ap\rut 

pe viu, `n direct. 

h`r tie. S`nt ni[te habitudini. Noi 

am [i terminat presa. Am luat-o, a 

fost o explozie [i am `nchis-o. Cred 

c\ s-ar mai putea face cronic\ sau 

analiz\ aplicat\, poate chiar zilni - 

c\, dar cu un efort mare [i cu investi]ie 

tehnologic\, care devine 

posibil\ la nivel global, pentru c\ 

noi nu facem dec`t s\ reclic\m con - 

]inuturi care s`nt produse `n c`teva 

puncte pe aceast\ planet\. Deci a[ 

mai ]ine cronic\ de televiziune nu - 

mai privind astfel. Grila de programe 

este aceea[i `n contexte cul - 

turale, politice total diferite, ba 

chiar opuse. Deci e vorba de a ceas - 

t\ globalizare prin a[a-numitele 

con]inuturi care la noi gliseaz\ [i 

au devenit rentabile pentru c\ pl\ - 

te[ti produc]ia o dat\ [i vinzi pro - 

dusul de nenum\rate ori [i pe ne - 

num\rate canale. ~nmul]irea canalelor 

nu a dus numai la o diversifi - 

care a con]inutului, ci [i la o multiplicare 

a pie]elor de desfacere a 

unor con]inuturi produse. Produ - 

c\torii de con]inut s`nt `n conti - 

nuare foarte pu]ini. Noi vedem e - 

misiuni multe, dar ce vedem acolo, 

ce e de v`nzare acolo [i preluat? 

Formatul, ideea. Noi nu produ cem 

`nc\ idei sau s`nt prea pu]ine [i 

oricum nu vindem. 

~mi aduc aminte c`nd `n România 

aveam dou\ talk-show-uri mari 

[i late: unul al lui Tuc\ [i unul 

al lui Florin C\linescu. }in min te 

c\ Florin C\linescu r` dea `n hohote 

de Silviu Prigoan\ c\ s-a 

g`ndit s\ deschid\ `n Ro mânia 

o televiziune de [tiri. Se `ntreba 

ce se poate `nt`mpla `n c`t 24 

de ore s\ dai [tiri. Ei, as t\zi am 

ajuns la o domina]ie. 

Trustul Pro, de[i a fost driver-ul 

pie]ei române[ti de media, nu [i-a 

f\cut canal de [tiri. Ei nu au dezvoltat 

aceast\ inova]ie, care s-a cre - 

at `n alte p\r]i. ~ntr-adev\r, la noi e 

radio filmat, s\ fim sinceri. Es te `n 

a[teptarea evenimentului, iar e ve - 

nimentul e chiar discu]ia `ns\[i. 

Uneori nu mai `n]elegi cine pro - 

duce de fapt realitatea româ - 

neasc\. Politicienii s-au mutat `n 

studiourile de televiziune, se fa ce 

mult\ economie la pudr\ pentru 

c\ te pudreaz\ o televiziune [i 

te duci la alta. 

La ultima emisiune pe care am f\ - 

cut-o, acum mul]i ani, l-am avut la 

un moment dat invitat pe Dan Dia - 

conescu, care a venit foarte la lo - 

cul lui. Pentru o or\ de emisiune 

am mers cu el la machiat [i ar\ta 

mult mai bine. {i i-am spus, nu [tiu 

dac\ chiar `n direct, c\ de obicei 

nu arat\ a[a. {i mi-a zis: „Cum ar 

fi dac\ stau 7 ore pe aici s\ m\ ma - 

chiez, a[ fi distrus“. ~n plus, ma - 

chiajul mai trece [i ar fi trebuit 

ca `n pauzele publicitare s\ vin\ ca 

la vedetele de la Hollywood s\ `l 

aranjeze. 

A[ fi curios, poate `mi explica]i, 

ce poate fi `n mintea publicului `n 

mo mentul `n care dou\ televi - 

ziuni `ncep s\ se atace furibund? 

Era chiar un fel de lege omerta: nu 

se vorbe[te nici de bine, nici de r\u 

despre concuren]\. Dar p`n\ de cu - 

r`nd nici nu ne m`ncam `n tre noi. 

Nu g\seam satisfac]ie. 

E un semn [i de disperare, [i de in - 

volu]ie. Presa nu mai este acum 

o fereastr\ spre lume, ci spre ba ie, 

spre camera vecinului care face 

acela[i lucru. 

{i toate rufele se spal\ `n public. 

~ncepe s\ ias\ la iveal\ faptul c\, 

f\r\ a acuza presa privat\, imixtiu - 

nile dintre politic [i mediatic a - 

par pentru c\ de fapt s`nt lupte de 

partid prin intermediul jurnali[ ti - 

lor sau al oamenilor de media, c\ 

nu to]i s`nt jurnali[ti. {i nu trebu ie 

s\ fie to]i jurnali[ti. A-i numi pe to]i 

care lucreaz\ `ntr-o televiziune 

jurnali[ti e nedrept pentru toat\ 

lumea. Nu trebuie neap\rat s\ fii 

jurnalist ca s\ lucrezi cu brio `n 

pres\. Este o lupt\ sinuciga[\ de-a 

dreptul [i nu mai avem mult p`n\ 

s\ crape de tot bula presei. 

De fapt, pare c\ miza nu e de a 

ob]ine mai mult\ publicitate, 

ci de a ob]ine audien]\ pentru 

a avea un baros mai mare. 

Da. Politicul p`n\ la urm\ va deforma 

cu at`t mai mult cu c`t se 

petrece for]area limitelor media 

de c\tre politic `ntr-o perioad\ de 

sl\biciune, de criz\, deci de neindependen]\ 

a mediei. 



10 » carte 

Un tratat 

de femeism 

Orice scriitoare, oric`t de talentat\ ar fi, oric`t de mult 

succes ar avea, nu se poate s\ nu se g`ndeasc\ la un 

moment dat cum ar fi s\ devin\ mam\ [i `n ce fel s-ar 

reflecta noua condi]ie asupra `ntregii ei vie]i 

ulterioare. {i scriitorii se g`ndesc la asta, dar pentru un 

b\rbat lucrurile nu s`nt at`t de complicate. 

Florin Irimia 

S\ fii scriitor [i `n acela[i timp 

tat\ nu reprezint\ o contradic]ie, 

un paradox, un impediment, o ciu - 

d\]enie, tocmai pentru c\ de fie - 

care dat\ va exista [i o mam\ `n 

peisaj care va cre[te copilul. Scri - 

i torul nu are un ceas biologic in - 

tern care, cu c`t trec anii, `ncepe 

s\ sune din ce `n ce mai des, p`n\ 

ajunge s\ devin\ agasant. Scri i - 

torul nu se va ridica de la masa de 

lucru prea des ca s\ schimbe scu - 

tece sau s\ vad\ de ce pl`nge co - 

pilul. {i mai ales nu va al\pta [i 

nici nu va suferi de depresie pos t - 

natal\. Aproape c\ se a[teapt\ de 

la el s\-[i vad\ mai departe de via - 

]\, adic\ de scris, cu singura di fe - 

ren]\ c\ acum poate s\ scrie [i 

despre experien]a de a fi tat\. Pen - 

tru o scriitoare lucrurile stau cu 

totul altfel. 

~n primul r`nd, fiind femeie, a - 

proape c\ se a[teapt\ de la ea s\ se 

opreasc\ din scris ca s\-[i creas - 

c\ copilul, aproape c\ se a[teapt\ 

de la ea s\ fie cople[it\ de noua 

condi]ie, dat\ peste cap, pierdut\ 

`n interoga]ii sau, `n cel mai bun 

caz, at`t de `mplinit\ ontologic, `n - 

c`t cealalt\ `mplinire, cea oferit\ 

de scris, s\ i se par\ acum lipsit\ 

de sens [i o pierdere de vreme. Ori - 

cum ar fi, pentru b\rbat, trans for - 

marea `n p\rinte nu va interfera 

cu [i nu se va suprapune peste 

identitatea lui de scriitor, `n 

timp ce pentru femeie lucrurile 

vor sta taman invers. Chiar [i a[a, 

s`nt multe feluri de scriitoare pe 

lumea asta [i multe feluri de a fi 

mam\. Ar fi gre[it, prin urmare, s\ 

vorbim despre scriitoare-ma me 

la modul general. Fiecare reac ]io - 

neaz\ `ntr-un anume fel c`nd face 

trecerea de la o identitate la alta, 

pentru ca ulterior, c`nd s-a obi[ - 

nu it cu ea, s\ o adauge `n galeria 

celorlalte euri interioare. 

Scriitoarele [i copiii lor 

P`n\ la un punct, Lapte negru, 

cartea lui Elif Shafak, tocmai asta 

`[i propune s\ fac\, s\ ne vor beas - 

c\ despre scriitoarele lumii `n ra - 

port cu maternitatea, pe ca re, de 

la caz la caz, fie au `mbr\]i[at-o, 

fie au contestat-o, fie pur [i sim - 

plu au refuzat-o. Virginia Woolf, 

de exemplu, n-a avut copii, cum n-a 

avut nici Jane Austen `nain tea ei. 

Muriel Spark [i-a p\r\sit b\ie ]e - 

lul [i so]ul [i s-a mutat din Rho - 

desia `n Anglia ca s\ poat\ scrie 

`n lini[te, Maya Angelou [i Su san 

Sontag nu numai c\ n-au f\cut-o, 

dar au (avut) rela]ii foarte bune 

cu fiii lor, ambii c\lc`ndu-le pe 

ur me. Sylvia Plath a fost nevoit\ 

s\-[i creasc\ singur\ copiii, la fel 

cum s-a `nt`mplat [i cu George Sand, 

Simone de Beauvoir n-a avut co - 

pii, dar poate [i-ar fi dorit s\ aib\ 

dac\ Sartre nu s-ar fi opus cu `n - 

d`rjire, Ayn Rand n-a fost inte re - 

sat\, Zelda Fitzgerald a n\scut-o 

pe Scottie dup\ care a ]inut-o din 

avort `n avort, `n timp ce Louisa 

May Alcott a trebuit s\ aib\ grij\ 

de fata sorei ei. Nici so]iile de scri - 

itori nu s`nt ocolite, at`t c`t se poa - 

te vorbi despre ele, c\ci n-au r\ mas 

foarte multe informa]ii de pe ur - 

ma lor, Sofia Tolstoi fiind o ex cep - 

]ie notabil\. Dincolo `ns\ de a ceas - 

t\ trecere `n revist\ a rela ]iei 

scriitoarelor ([i uneori, indi rect, 

a scriitorilor) cu materni ta tea, 

Lapte negru este un text foar te per - 

sonal, c\ci ne vorbe[te, a[a cum 

era de a[teptat, despre propria 

ex perien]\ maternal\ a autoarei, 

a[a cum a evoluat ea, de la `nt`l - 

nirea cu Mama Budinc\ de Orez, 

p`n\ la cealalt\ `nt`lnire, post na - 

ta l\, cu Domnul Poton, djinnul 

depresiei. 

Cinci ipostaze, cinci 

Dege]ici 

Dar Elif Shafak nu se gr\be[te. 

P`n\ s\ ajung\ la condi]ia de 

mam\, autoarea ne face un tur al 

tuturor lucrurilor care arat\ c`t 

de pu]in se identifica, chiar ipo - 

tetic, cu o asemenea condi]ie. {i 

cum s\ fi fost altfel c`nd `n su fle - 

tul ei tr\ie[te un `ntreg harem de 

femei din care nici una nu este 

interesat\ s\ aib\ copii? A venit 

vremea s\ facem cuno[tin]\ cu ce - 

le cinci Dege]ici, cum le nu me[ te 

scriitoarea. O avem pe Domni [oa - 

ra Cinica Doct\ care studiaz\ de 

diminea]\ p`n\ seara, pe Milady 

Cehoviana Ambi]ioas\ care nu 

face dec`t s\ scrie [i s\ confe - 

ren]ieze despre scris, pe Mica 

Domni[oar\ Practic\, ei nu-i plac 

dec`t lucrurile pragmatice [i ca - 

re nu necesit\ prea multe preg\ - 

tiri consumatoare de timp, pe 

» Lapte negru este un text foar te personal, c\ci ne 

vorbe[te, a[a cum era de a[teptat, despre propria 

experien]\ maternal\ a autoarei, a[a cum a evoluat 

ea, de la `nt`lnirea cu Mama Budinc\ de Orez, p`n\ 

la cealalt\ `nt`lnire, postnatal\, cu Domnul Poton, 

djinnul depresiei. 

Doamna Dervi[, cea plin\ de spi - 

ritualitate, c\reia ì place s\ me - 

diteze, pe femme fatale Blue Bell 

Bovary, care vorbe[te [i se poar - 

t\ ca o div\ a anilor ’40, [i `n cele 

din urm\ pe deja men]ionata Ma - 

ma Budinc\ de Orez care va ap\ - 

rea `n peisaj mult mai t`rziu. Ci - 

ne s`nt ele? Ni[te little women, c\ 

tot am amintit-o pe Louisa May 

Alcott, little la propriu, c\ci fie ca - 

re m\soar\ `n jur de zece cen ti - 

me tri [i nu c`nt\re[te mai mult de 

100 de grame. Haide]i s\ le spu - 

nem personalit\]i, sau mini-euri 

care locuiesc `n sufletul scriitoa - 

rei [i care, de-a lungul existen]ei, 

s-au afirmat c`nd individual, c`nd 

`n tandem. Nu se `n]eleg pe de plin 

niciodat\, nu se pot pune dec`t ra - 

reori de-acord, dar Elif avea ne vo - 

ie de toate, de[i nu neap\rat de 

toa te odat\. Predomin\ Cehovia na 

Ambi]ioas\, urmat\ `ndeaproape 

de Cinica Doct\, dar nici doamna 

Dervi[ nu este de ignorat. De a - 

ceea, regimul eurilor elifiene `n - 

ce pe printr-o oligarhie. 

Femeism, nu feminism 

P`n\ la sf`r[itul c\r]ii, vom trece 

prin dictatur\ militar\, anarhie, 

fascism [i `n cele din urm\ vom 

ajunge la mult dorita democra ]ie, 

imperfect\, dar de preferat oric\ - 

rei alte forme de guvern\m`nt. E 

un drum lung `ns\ p`n\ acolo, un 

drum sinuos, imprevizibil, pre s\ - 

rat cu tot felul de capcane [i r\s tur - 

n\ri de situa]ii, pe care Elif tre - 

bu ie s\-l parcurg\, `n cea mai mare 

parte de una singur\. Nu-i va fi 

u[or, uneori va c\dea, alteori va 

sim]i c\ vrea s\ renun]e, dar nu se 

va da b\tut\ [i `n final va reu[i. 

S\ fii femeie, fiin]\ uman\ `n ge - 

neral – dar b\rba]ii accept\ mai 

greu acest lucru (p`n\ la urm\ mul]i 

a[a au fost `nv\]a]i) –, `nseamn\ 

s\ fii contradictorie, o sum\ de do - 

rin]e, aspira]ii, g`nduri diver gen - 

te care adesea te nedumeresc, te fac 

s\ ezi]i, s\ nu [tii `ncotro s-o a puci. 

Dar dac\ reu[e[ti s\ te ac cep]i ca 

atare, [i nu doar s\ te ac cep]i, iar 

p`n\ la urm\ s\ vezi aceast\ ga - 

m\ de voci ca fiind un avantaj pen - 

tru tine, atunci ele te vor `mbo g\ ]i 

[i din distonan]\ se va trece la o 

armonizare a tonurilor. Astfel, pen - 

tru a folosi termenul inventat de 

Alice Walker, autoarea Culorii pur - 

purii, cartea lui Elif Shafak de vi - 

ne un tratat de femeism [i nu de 

feminism, `n care femeia, scri i toa - 

rea, so]ia, mama, iubita pot coa bi - 

ta armonios `mpreun\, pun`n du-se 

reciproc `n valoare, atunci c`nd 

situa]ia o cere, f\r\ ca nimeni s\ se 

simt\ defavorizat, sacrificat, `n gr\ - 

dit [i a[a mai departe. Normal, tre - 

buie s\ vrei ca acest lucru s\ se `n - 

t`mple, trebuie s\ faci un efort, s\ 

fii puternic\, trebuie, de ase me nea, 

s\ iube[ti [i, de ce nu, s\ te iu - 

be[ti. Dar nimic nu e imposibil. 

~n pagini de o erudi]ie fin\, c`nd 

pline de umor, c`nd grave, dar nici - 

odat\ plictisitoare, Elif Shafak ne 

poveste[te cum e s\ fii femeie. {i 

poveste[te at`t de bine, `nc`t nu nu - 

mai c\-]i treze[te admira]ia, dar 

reu[e[te s\ te fac\ invidios. 

Elif Shafak. Lapte negru. Despre scris, 

condi]ia de mam\ [i haremul interior, 

traducere din limba englez\ [i note de 

Ada Tanas\, colec]ia „Biblioteca Polirom. 

Proz\ XXI“, Editura Polirom, 2012 



carte « 11 

Litaniile 

denaturatului 

Primul lucru care-]i sare `n 

ochi c`nd cite[ti poezia lui 

Liviu Ioan Stoiciu e efortul 

(admirabil, de altfel) pe 

care-l depune ca s\ nu 

plac\. Nu e nici un clenci 

aici – te po]i declara 

interesat de aceast\ 

poezie, ì po]i urm\ri 

evolu]ia `n timp, de la un 

volum la altul, te po]i 

lansa `n suprainterpret\ri 

[i exerci]ii de 

hermeneutic\, `ns\ a 

spune c\-]i place poezia 

lui cred c\ ascunde o doz\ 

mare de ipocrizie. 

Bogdan-Alexandru St\nescu 

Nu vreau s\ fiu `n]eles gre[it – ce 

am `n fa]\ este poezie, categoric. 

Nu ì neg nici o clip\ aceast\ calita - 

te, spun doar c\ Liviu Ioan Stoiciu 

face parte din categoria acelor 

poe]i care atrag prin caracterul 

monstruos al discursului poetic. 

Aprecierea vine dintr-o reac]ie na - 

tural\ de respingere. E o reac]ie 

or ganic\, face pereche cu dezinte - 

resul celui care scrie fa]\ de „sen - 

timentele“ unui cititor lene[... sau 

care caut\ emo]ie ieftin\. Stilul 

es te aspru, direct, colocvial, bolo - 

v\nos, c`teodat\ cade `ntr-o anticalofilie 

vecin\ cu disonan]a. Fiind 

foarte pu]in monden de felul 

meu, nu l-am auzit niciodat\ citind 

pe LIS: s`nt foarte curios cum su - 

n\ aceast\ poezie... Mai ales c\ aici 

intervine [i o pluralitate a vocilor 

angrenate `n piesa regizat\ de 

poet: s`nt voci care se ceart\, care 

se ironizeaz\, care smulg f`[ii 

din carnea discursului [i pe care 

le redau pe jum\tate digerate. 

Neoexpresionism lipsit 

de substratul activist 

Liviu Ioan Stoiciu e antipoetic cu 

ostenta]ie, pare c\-[i rescrie poemele 

`ncerc`nd s\ elimine orice 

ar putea aduce c`t de c`t a lirism. 

Monstruozitatea aceea despre care 

vorbeam vine din al\turarea unui 

ruralism misticoid cu un spa]iu 

poetic cyberpunk, ce permite c\ - 

pu [area tuturor vocilor care ]in s\ 

se exprime simultan. Ruralism `n - 

seamn\ aici comunicarea (destul 

de conflictual\ pe alocuri) cu datele 

ancestrale, cu str\mo[ii, cu 

precursorii (care nu vin s\ aduc\ 

`n]elepciune sau s\ readuc\ ordinea, 

ci s\ violeze, s\ `nsp\im`nte, 

s\ produc\ o infuzie de energie `n 

ordinea natural\ a prezentului), 

iar realitatea cyberpunk este adop - 

tat\ tocmai pentru c\ permite a - 

bordarea universului din punctul 

de vedere al unui Eu destr\mat, 

care-[i contempl\ trupul `ntr-o o - 

glind\ spart\ [i al c\rui discurs 

este [i el rupt, fragmentat, sacadat. 

Un neoexpresionism lipsit de 

substratul activist, care vine doar 

s\ `nveleasc\ discursiv o reac]ie 

`n fa]a timpului lipsit de tempora - 

litate [i a spa]iului privat de spa - 

]ialitate. Iat\ un poem care `m pa c\ 

perfect cele dou\ tendin]e: „Mi[ - 

c\ri ale sim]urilor, subtile. ~]i/ 

p`rìe sub t\lpi florile trimi[ilor 

din ad`ncuri, flori ale/ copacilor 

scutura]i de furtun\ ast\ noapte,/ 

`ntr-o gr\din\. Gr\din\// a bunicului 

t\u, g\sit mort acum trei ani 

`n coliba/ lui de popas, jum\tate 

`ngropat\/ `n p\m`nt, care te sperie 

[i azi: calci `nfiorat\, ai n\luciri,/ 

cei ce vin pe urmele tale vin 

bubuind/ [i se succed pe urmele 

lor asemenea valurilor M\rii Negre,/ 

Cine s`nt? S`nt/ trimi[i ai 

substan]elor interzise, din ad`n - 

curi, `n luna/ mai. Nu-s substan ]e 

minerale? S`nt trimi[i ai substan - 

]elor interzise... Ezi]i, ce faci, nu 

intri `n colib\?/ Intr\: s\ le vezi [i 

s\ le gu[ti, s\ le tragi pe/ nas sau 

s\ ]i le injectezi, prin/ fumul vetrei 

str\mo[e[ti [i prin lic\rirea fl\ - 

c\rilor, care le/ lumineaz\ chipurile 

`nflorite“. 

O schem\ a g`ndirii 

poetice sub aspectul 

zigzagului 

E o poezie stranie, cu tot ce aduce 

acest concept pe scen\: nelini[te, 

angoas\, incertitudine, sentimen - 

tul unei amenin]\ri continue, 

dezgust, ireal, un fantastic morbid 

– un soi de Houellebecq f\r\ 

excesele sexuale caracteristice [i 

mult mai preocupat de dimensiunea 

dramatic\ a eredit\]ii. Punerea 

`n scen\ a conflictelor cu mo - 

[ii, arghezian\ `n esen]\, dar f\ - 

r\ ironia distopic\, este esen]ial\ 

`n a trasa o schem\ a g`ndirii po - 

e tice sub aspectul zigzagului. 

Zigzag este [i profilul lamei de 

fier\str\u, care smulge carnea de 

pe oase, nu face o incizie curat\ 

(cum sub semnul inciziei st\tea 

po ezia Teodorei Coman, despre 

care am scris s\pt\m`na trecu - 

t\). Cel care scrie are rolul unui 

mediator `n `nfruntarea permanent\ 

dintre actan]i: m\[tile care 

joac\ `n pies\ `[i `nfrunt\ propria 

ereditate, ie[it\ din p\m`nt 

sub forma mor]ilor, a c\ror prezen]\ 

este clar decupat\ cu ajutorul 

unor elemente concrete (mor - 

]ii miros, s`nt invazivi, de-a dreptul 

enervan]i prin insisten]a lor 

de a se face sim]i]i `n con[tiin]a 

celor care `nchid ochii, refuz`nd 

s\ vad\): „Alung\ mor]ii \ia din 

ograd\, m\, Vasile, c\/ mi-e fric\ 

s\ ies... Vasile// `[i roade unghiile: 

dac\ ]i-e fric\, f\ cruce! Ce naiba,/ 

s`nt doar mor]ii no[tri, din 

familie:/ miros to]i a pe[te...// 

Vasile pune s\ `nro[easc\ `n foc 

» Un volum incomod, lipsit 

de me najamente fa]\ de 

mainstreamul liricoid, 

dar la fel de nemilos [i 

cu propriul autor. 

bolovani, s\-i fac\/ farmece nevasta 

[i/ pentru a sc\pa de mirosul 

de pe[te al celor doi/ mor]i ca - 

re l-au urm\rit c`nd a ie[it p`n\/ 

la [ur\. Nu-s dec`t efluvii/ magne - 

tice./ Tu, denaturatule,// e[ti de 

vin\, c\ m-ai `ndemnat s\-i chem... 

Tu, cu pielea/ `nvine]it\ `n locurile 

atinse de brici, cu/ scamatoriile 

tale cu trei dopuri de plut\, 

marele pescar/ e[ti un nenorocit! 

Bine, ia/ cutiu]a asta magic\ de rime, 

din care po]i s\ sco]i ce/ vrei – [i 

`nchide-i pe cei doi. Acum/ este 

vremea potrivit\. C\ am dureri 

reumatice. Dar trebuie/ `ntì s\- 

]i treac\ sup\rarea“. 

Departe de mainstreamul 

liricoid 

De[i, `n mod aparent, Regizorul 

`[i asum\ rolul de a pune lucrurile 

la punct (nu-s dec`t efluvii magnetice), 

el e deconspirat ca surs\, 

invocator, piaz\-rea de chiar actorii 

pe care-i distribuie `n roluri. 

Este o tehnic\ pe care o `nt`lnim 

([tiu, probabil c\ am `nceput s\ 

enervez cu aceast\ obsesie) cu 

prec\dere la Emil Botta, acolo un - 

de Eul poetic este actor, regizor, 

scenarist [i scenograf `n acela[i 

timp. 

Un volum incomod, lipsit de me - 

najamente fa]\ de mainstreamul 

liricoid, dar la fel de nemilos [i 

cu propriul autor. Acel fie r\s tr\u 

despre care vorbeam nu are m` ner: 

m`na care-l ]ine taie `n carnea po - 

eziei, dar `[i las\ [i propriul s`n - 

ge `n teritoriul advers. Melanjul 

acesta organic-sintetic e rezultatul 

unei autoflagel\ri ritualice. ~n 

fond, e destul de greu s\ scrii poezie 

adev\rat\ f\r\ sacrificiu. Liviu 

Ioan Stoiciu [tie foarte bine 

asta, iar actele sale de peniten]\ 

devin din ce `n ce mai evidente de 

la un volum la altul. 

Liviu Ioan Stoiciu, Substan]e interzise, 

colec]ia „Neo“, Editura Tracus Arte, 

2012 



12 » avanpremier\ 

Madeline Miller — C`ntul lui Ahile 

„Suplimentul de cultur\“ 

public\ `n avanpremier\ un 

fragment din volumul 

C`ntul lui Ahile, de Madeline 

Miller, care va ap\rea `n 

cur`nd la Editura Polirom, `n 

colec]ia „Biblioteca Polirom. 

Seria «Actual»“, `n 

traducerea din limba 

englez\ a Ioanei Filat. 

Volumul va fi disponibil [i `n 

edi]ie digital\. 

– FRAGMENT – 

Fetele `[i ocupar\ locurile [i se por - 

ni muzica. Le priveam cum `[i `n - 

cep pa[ii `ntortochea]i. Era o priveli[te 

frumoas\, `ns\ s\r\cit\ de 

absen]a Deidameiei – ea fusese cea 

mai priceput\. 

— Care-i fiica ta? `ntreb\ Ly - 

comede. 

— Nu-i aici, rege. E plecat\ la 

rude. 

— P\cat, spuse Diomede. Speram 

s\ fie aceea. 

Ar\t\ spre o fat\ de la cap\tul [i - 

rului, m\runt\ [i brunet\; chiar 

sem\na cu Deidameia [i avea ni[ - 

te glezne minunate, ce se i]eau pe 

sub poalele rotitoare ale rochiei. 

Lycomede `[i drese glasul. 

— E[ti `nsurat, m\rite Diomede? 

— Deocamdat\ da, sur`se Diomede, 

f\r\ s\-[i dezlipeasc\ ochii 

de la femei. 

C`nd se sf`r[i dansul, Odysseu 

se ridic\ `n picioare, rostind cu 

glas tare ca s\ aud\ toat\ lumea: 

— Spectacolul vostru ne face 

cinste – nu oricine se poate m`n dri 

c\ a v\zut dansatoarele din Scyros. 

~n semn de admira]ie, v-am adus 

daruri – vou\ [i regelui vostru. 

Se auzi un murmur `nsufle]it. Nu 

prea aveam parte de bog\ ]ii `n 

Scyros, nimeni nu-[i permitea s\ 

cumpere a[a ceva. 

— E[ti mult prea generos, spuse 

Lycomede, ro[u la fa]\ de `nc`n - 

ta re – nu se a[teptase la at`ta m\ - 

rinimie. 

La semnul lui Odysseu, slujito - 

rii aduser\ cufere [i `ncepur\ s\ le 

goleasc\ pe masa cea lung\. Am v\ - 

zut lucirea argintului, sclipiri de 

sticl\ [i nestemate. Ne-am aplecat 

cu to]ii, b\rba]i [i femei, curio[i 

s\ vedem comorile. 

— V\ rog, lua]i ce v\ place, spu - 

se Odysseu. 

Fetele venir\ iute la mese [i `n - 

cepur\ s\ scormoneasc\ sub ochii 

mei printre podoabele lucitoare: 

par fumuri `n sticlu]e delicate cu do - 

puri de cear\, oglinjoare cu m` ner de 

filde[ sculptat, br\]\ri r\sucite de 

aur, panglici vopsite `n purpur\ [i 

ro[u. Printre acestea se aflau [i c` - 

teva obiecte menite a fi daruri, din 

c`te mi-am `nchipuit eu, pentru Ly - 

comede [i sfetnicii s\i: scuturi cu 

curele de piele, cozi de lance sculpta - 

te [i s\bii argintate, `n teci moi din 

piele de ied. Ochii lui Lycomede r\ - 

maser\ pironi]i asupra uneia, ca un 

pe[te prizonier `n c`rlig. Odysseu 

st\tea aproape, tron`nd binevoitor 

asupra adun\rii. 

Ahile r\mase `n spate, mi[c`n - 

du-se alene pe l`ng\ mese. Se o prea 

s\ picure ni[te parfum pe `ncheie - 

tura sub]ire a mìnii, s\ m`ngìe 

m`nerul neted al unei oglinjoare. 

Poposi o clip\ admi r`nd o pereche 

de cercei cu pietre albastre prinse 

`n fir de argint. 

Privirea mi-a fost atras\ de ceva 

ce se petrecea la cap\tul s\lii. Dio - 

mede str\b\tuse `nc\perea [i vor - 

bea cu un slujitor de-al s\u, care 

`ncuviin]\ din cap [i ie[i pe u[ile 

mari. Nu p\rea nimic `nsemnat – 

Diomede avea o privire somnoroa - 

s\, pleoapele ì p\reau `ngreunate 

de plictiseal\. 

M-am uitat iar\[i la Ahile. A cum 

`[i ]inea cerceii la urechi, tot sucindu-i, 

]uguindu-[i buzele [i ju c`n - 

du-se de-a femeiu[ca. Era `nveselit, 

cu col]urile gurii `n\l]ate. ~[i plim - 

b\ ochii prin sal\, poposind o cli p\ 

cu privirea pe chipul meu. N-am 

putut s\ nu z`mbesc. 

Sun\ o goarn\, tare [i `nfrico [a - 

t\. Sunetul venea de afar\, o not\ 

prelung\, urmat\ de trei sunete 

AUTOAREA 

Madeline Miller s-a n\scut `n 

Boston [i a crescut `n New 

York [i Philadelphia. {i-a definitivat 

studiile universitare la 

Brown University, unde s-a [i 

specializat `n domeniul studiilor 

clasice. A studiat de asemenea 

[i la sec]ia de dramaturgie 

a Yale School of Drama, unde 

[i-a `ndreptat aten]ia asupra 

adapt\rii textelor clasice pentru 

publicul contemporan. ~n 

ultimii zece ani a predat elevilor 

de liceu latin\, greac\ [i 

studii shakespeariene. 

scurte: semn c\ o nenorocire era 

gata s\ se petreac\. Lycomede se ri - 

dic\ iute `n picioare, capetele str\ - 

jilor se smucir\ spre u[\. Fetele ]i - 

pau [i se ag\]au una de alta, sc\ - 

p`nd din mìni lucrurile de pre] ca - 

re c\deau pe lespezi `n zgomot de 

sticl\ spart\. 

~n afar\ de o singur\ fat\. Nici nu 

apuc\ s\ se sf`r[easc\ primul sem - 

nal, c\ Ahile `n[f\c\ una din s\ bi - 

ile argintate [i ì azv`rli teaca de 

piele. Masa ì st\tea `n cale, a[a c\ 

s\ri peste ea de nu se v\zu, apu - 

c`nd `n treac\t o lance cu cealalt\ 

m`n\, `n drum spre u[\. C`nd atin se 

podeaua, armele erau deja ridicate 

`ntr-o postur\ uciga[\ ce nu-i st\ - 

tea `n puteri nici unei fete [i nici 

unui b\rbat. Cel mai bun r\zboinic 

din spi]a lui. 

M-am uitat iute la Odysseu [i Di - 

omede [i m-am `ngrozit c`nd i-am 

v\zut z`mbind. 

— Salut\ri, prin]e Ahile, spuse 

Odysseu. Pe tine te c\utam. 

Am privit neputincios cum pe 

chipurile supu[ilor lui Lycomede 

se a[terne `n]elegerea la auzul vor - 

belor lui Odysseu, cum se `ntorc [i 

se holbeaz\ la Ahile. Pre] de-o cli p\, 

Ahile r\mase nemi[cat. Apoi cobo - 

r` `ncet armele. 

— M\rite Odysseu, spuse el cu 

un glas uimitor de lini[tit. M\rite 

Diomede. ~[i `nclin\ politicos capul, 

ca de la prin] la prin]. M\ simt 

onorat c\ v-a]i ostenit at`ta s\ da]i 

de mine. 

Era un r\spuns nimerit, demn [i 

ni]el batjocoritor. Acum o s\ le fie 

mai greu s\-l umileasc\. 

— B\nuiesc c\ dori]i s\-mi vor - 

bi]i. O clip\ doar, vin imediat. 

Puse cu bini[orul spada [i lancea 

pe mas\. Cu degete sigure, `[i des - 

f\cu [i `[i scoase n\frama. Pletele 

ce ie[ir\ la iveal\ str\lu ceau ca bron - 

zul lustruit. B\rba]ii [i femeile de 

la curtea lui Lycomede [u[oteau 

`ntre ei cu o indignare `n\bu[it\ – 

f\r\ s\-l scape din ochi. 

— Poate c\-]i va fi de ajutor? spu - 

se Odysseu, sco]`nd o tunic\ din - 

tr-o desag\. 

I-o arunc\ lui Ahile, care o prin se. 

— Mul]umesc, spuse Ahile. 

Supu[ii `l privir\ vr\ji]i cum o 

desface, se dezbrac\ p`n\ la brù [i 

o trage pe el. 

Odysseu se `ntoarse spre fruntea 

s\lii. 

Avem multe de discutat cu prin - 

]ul din Ftia. 

Chipul lui Lycomede era `m pie - 

trit ca o masc\. {tiu c\ se g`ndea la 

Thetis [i la pedeapsa ce-l a[tepta. 

Nu d\du nici un r\spuns. 

— Lycomede, veni ascu]it glasul 

lui Diomede, ca [fichiuirea de 

bici. 

— Da, cronc\ni Lycomede. 

Mi-era mil\ de el. Mi-era mil\ de 

noi to]i. 

— Da, pe acolo, ar\t\ el. 

— Mul]umesc, d\du Odysseu din 

cap. 

O lu\ sigur pe sine spre u[\, `n - 

crez\tor c\ Ahile `l va urma. 

— Dup\ tine, z`mbi amuzat Di - 

o mede. 

Ahile [ov\i, uit`ndu-se doar o 

clip\ la mine. 

— A, da, strig\ Odysseu peste 

um\r. N-ai dec`t s\-l iei [i pe Patro - 

clu, dac\ dore[ti. {i cu el avem ce - 

va de vorbit. 

Capitolul 15 

~n odaie se aflau c`teva tapiserii 

roase [i patru scaune. M-am silit 

s\ stau drept, sprijinit de speteaza 

]eap\n\ de lemn, cum se cuvine 

s\ fac\ un prin]. Ahile avea 

chipul `ncle[tat de emo]ie [i g`tul 

`nro[it. 

— A fost un tertip, ì acuz\ el. 

Odysseu r\mase netulburat. 

— {i tu te-ai ascuns cu viclenie, 

a[a c\ a trebuit s\ fim [i mai 

vicleni ca s\ te g\sim. 

Ahile ridic\ din spr`ncean\, cu 

o trufie de prin]. 

— A[a, [i? M-a]i g\sit. Ce pofti]i? 

— Vrem s\ vii cu noi la Troia, 

spuse Odysseu. 

— {i dac\ nu vreau s\ vin? 

— Atunci ducem vorba, spuse 

Diomede, ridic`nd de pe jos rochia 

azv`rlit\ de Ahile. 

Ahile se `nro[i de parc\-l p\l - 

mu ise. Una era s\ te-mbraci `n ro - 

chii pentru c\ n-ai `ncotro [i alta 

s\ afle toat\ lumea. Ai no[tri `[i 

p\strau cele mai h`de cuvinte pen - 

tru acei b\rba]i care se purtau ca 

ni[te femei – cursese s`nge din 

pricina unor asemenea jigniri. 

Odysseu `[i ridic\ m`na ca s\-l 

opreasc\. 

— To]i s`ntem b\rba]i de onoare 

[i n-ar trebui s\ se ajung\ la a[a 

ceva. Sper\m s\-]i oferim motive 

mai fericite ca s\ te `nvoie[ti. Glo - 

rie, de pild\. O s\ ai parte de ea din 

bel[ug dac\ lup]i al\turi de noi. 

— O s\ mai fie r\zboaie. 

— Nu ca acesta, spuse Diomede. 

Va fi cel mai mare r\zboi al nea - 

mului nostru, va d\inui `n legende 

[i c`ntece din tat\-n fiu. Nu ai 

minte dac\ nu vezi asta. 

— Nu v\d dec`t un b\rbat `n cor - 

norat [i l\comia lui Agamemnon. 

— Atunci e[ti orb. Ce poate fi 

mai vitejesc dec`t s\ te r\zbo ie[ti 

pentru onoarea celei mai frumoa - 

se femei din lume, `mpotriva celei 

mai puternice cet\]i din R\s\rit? 

Nici Perseu nu se poate f\li cu a[a 

ceva, nici Iason. Heracles [i-ar mai 

omor` o dat\ nevasta doar ca s\ 

aib\ prilejul s\ vin\ cu noi. O s\ 

cucerim toat\ Anatolia, p`n\ `n 

Arabia. O s\ ajungem eroi de poveste 

`n vea curile ce va s\ vin\. 

— Parc\ spuneai c\ va fi un 

r\zboi u[or [i o s\ ne `ntoarcem 

p`n\ la toamn\, am bìguit. 

Trebuia s\ opresc cumva [u vo - 

iul vorbelor lor. 

— Am min]it, r\spunse Odysseu 

ridic`nd din umeri. Habar n-am c`t 

o s\ dureze. O s\ se sf`r[easc\ mai 

repede dac\ lup]i tu cu noi, spu se 

el uit`ndu-se la Ahile. Ochii s\i 

`ntuneca]i te atr\ geau ca o v`l toa - 

re, oric`t ai fi `notat ca s\ scapi. 

Fiii Troiei s`nt vesti]i pentru iscusin]a 

`n lupt\, mor]ile lor `]i vor 

`n\l]a numele p`n\ la stele. Dac\ 

pierzi prilejul \sta, pierzi orice [an - 

s\ la nemu rire. O s\ r\mì la ur m\, 

necunoscut. O s\ `mb\tr`ne[ti tot 

mai tare ne[tiut de nimeni. 

— N-ai de unde [ti, se `ncrunt\ 

Ahile. 

— Ba pot, spuse Odysseu, l\s`n - 

du-se pe spate. Am norocul s\ m\ 

`nv`rt [i printre zei. Z`mbi de par - 

c\-[i amintea cine [tie ce n\zb` - 

tie cereasc\. Iar zeii au crezut de 

cuviin]\ s\-mi dest\inuie o profe]ie 

despre tine. 

Ar fi trebuit s\-mi dau seama c\ 

Odysseu n-ar fi venit doar cu ame - 

nin]\ri neru[inate `n chip de momeal\. 

~n pove[ti era numit polytropos, 

omul cu multe `nf\ ]i [\ri. 

Frica mi se r\sp`ndise `n tot trupul 

precum cenu[a spulberat\. 

— Ce profe]ie? `ntreb\ `ncet 

Ahile. 

— Aceea c\, dac\ nu vii la Troia, 

natura zeiasc\ o s\-]i piar\, din mo - 

ment ce n-o folose[ti. Pute rile o 

s\-]i scad\. Dac\ ai noroc, o s-ajungi 

ca Lycomede, care putreze[te pe 

o insul\ uitat\ [i n-are nici un urma[ 

b\iat. Scyros va fi cucerit\ cu - 

r`nd de vreun vecin – [tii [i tu prea 

bine. N-o s\-l ucid\ – de ce-ar face-o? 

O s\-[i sf`r[easc\ via]a `n vreun 

cotlon, m`nc`ndu-[i coltucul de p` i - 

ne `nmuiat, b\tr`n [i ramolit. {i 

c`nd va muri, oamenii o s\ se-n tre - 

be: Cine? 

Vorbele umpleau parc\ toat\ o - 

daia, fur`ndu-ne aerul [i sufo c`n - 

du-ne. O asemenea via]\ ar fi fost 

`ngrozitoare. 

~ns\ glasul lui Odysseu continu\ 

ne`ndur\tor: 

— Acum e cunoscut doar pentru 

c\ povestea lui a `nt`lnit-o pe a 

ta. Dac\ mergi la Troia, vei avea 

parte de o asemenea faim\, c\ ori - 

cine-]i va `ntinde un pocal va a - 

junge astfel s\ d\inuie de-a pururi 

`n legende. Vei fi... 

U[a se deschise fulger\tor, slobozind 

un nor de a[chii ce se `m - 

pr\[tiar\ peste tot. Thetis se ivi `n 

prag, arz`nd ca o flac\r\ vie. Prezen]a 

ei zeiasc\ ne `nv\lui iute pe 

to]i, p`rjolindu-ne ochii [i `nnegrind 

canatul rupt al u[ii. O sim]eam ga - 

ta s\-mi fr`ng\ oasele, sug`n du-mi 

s`ngele din vine de parc\ voia s\ m\ 

sece. M-am f\cut mic, a[a cum se 

pomeneau f\c`nd to]i muritorii. 

Barba neagr\ a lui Odysseu 

era plin\ de rumegu[ de la u[a nimicit\. 



avanpremier\ « 13 

— Salutare, Thetis, spuse el ridic`ndu-se. 

~[i pironi ochii asupra lui ca 

un [arpe ce-[i urm\re[te prada, 

iar pielea ì r\sp`ndea lumin\. Ae - 

rul din jurul lui Odysseu p\rea 

s\ tremure ni]el, ca `ncins de o v\ - 

paie sau b\tut de v`nt. Pe podea, 

Diomede se trase u[urel `n l\turi. 

Am `nchis ochii, ca s\ nu fiu silit 

s\ v\d cum e nimicit Odysseu cu 

foc [i par\. 

Se l\s\ t\cerea [i, `n toiul ei, 

am `ndr\znit s\ deschid ochii. O - 

dysseu era teaf\r. Pumnii lui 

Thetis se albiser\ de `ncle[ta]i ce 

erau. Nu te mai ardeau ochii ui - 

t`ndu-te la ea. 

— Fecioara cu ochi cenu[ii mi-a 

ar\tat mereu bun\voin]\, spuse 

Odysseu aproape cu p\rere de 

r\u. {tie de ce am venit, `mi binecuv`nteaz\ 

[i `mi ocrote[te ]elul. 

Parc\ pierdusem o fr`ntur\ din 

discu]ie. M\ chinuiam s\ `n]eleg. 

Fecioara cu ochi cenu[ii – zei]a 

r\zboiului [i a me[te[u gurilor 

lui. Se spunea c\ pre]uie[te mai 

presus de orice iste]imea. 

— Athena n-are nici un copil 

de pierdut. 

Cuvintele ]`[nir\ scr`[nit din 

g`tlejul lui Thetis [i r\maser\ a - 

t`r nate `n aer. 

Odysseu nu `ncerc\ s\ dea un r\s - 

puns, se `ntoarse doar spre Ahile. 

— ~ntreab-o, ì spuse. ~ntrea b-o 

pe mama ta ce [tie. 

~n odaia t\cut\, `l auzir\m cum 

`nghite cu noduri. Se uit\ `n o - 

chii negri ai mamei sale. 

— E adev\rat ce spune? 

Focul din ea se potolise, doar 

marmura rece r\m\sese. 

Vorbele sunau sec, de parc\ ar 

fi gr\it o statuie. Dac\ mergi la 

Troia, nu te mai `ntorci. Ai s\ mori 

de t`n\r acolo. 

Ahile p\li. 

— E ne`ndoielnic? 

Asta `ntreab\ to]i muritorii `n - 

tì [i-ntì, ne`ncrez\tori, cutre mu - 

ra]i de team\. N-o s\ fie altfel cu 

mine dec`t cu oricare altul? 

— E ne`ndoielnic. 

Dac\ s-ar fi uitat chiar atunci 

la mine, m-a[ fi pr\bu[it. M-a[ fi 

pus pe pl`ns [i nu m-a[ mai fi o - 

prit. ~ns\ r\mase cu privirea pironit\ 

`n ochii mamei sale. 

— Ce s\ fac? [opti el. 

Un tremur aproape nev\zut se 

ivi `n apele `ncremenite ale chipu - 

lui ei. 

— Nu-mi cere s\ aleg eu, spuse. 

Apoi se f\cu nev\zut\. 

Nu-mi mai amintesc ce le-am 

spus celor doi, cum am plecat [i 

cum am ajuns `n odaia noastr\. 

~mi amintesc chipul lui, obra jii 

tra[i [i paloarea [tears\ a frun]ii 

lui. Umerii lui, de obicei drep]i [i 

falnici, acum p\reau c\ se pr\bu - 

[i ser\. M\ potopise jalea p`n\-n 

g`tlej, sufoc`ndu-m\. Moartea lui. 

Sim]eam c\ mor doar c`nd m\ g`n - 

deam la asta, sim]eam c\ m\ pr\ - 

bu[esc `n jos de pe o bolt\ neagr\ 

[i oarb\. 

Nu trebuie s\ te duci. Era s-o 

spun de o mie de ori. ~n loc de asta, 

i-am ]inut str`ns mìnile `n palme - 

le mele – erau reci [i `mpietrite. 

— Nu cred c-a[ putea s\-ndur, 

zise `ntr-un t`rziu. 

St\tea cu ochii `nchi[i de par c\ 

nu voia s\ vad\ o groz\vie. {tiam 

c\ nu vorbea despre moartea lui, 

ci despre co[marul pe care-l urzise 

Odysseu, pierderea str\lucirii, pie - 

irea dumnezeirii sale. V\zusem c`t 

se bucura de propriul trup, vioiciu - 

nea aprins\ care-i clocotea sub 

piele. Cine era, dac\ nu o fiin]\ mi - 

raculoas\ [i luminoas\? Cine era, 

dac\ nu o fiin]\ menit\ s\ r\ m` - 

n\ `n istorie? 

— Mie nu mi-ar p\sa, am spus. 

Cuvintele se chinuie s\-mi ias\ 

din gur\. Orice ai fi, n-ar conta 

pentru mine. Am fi `mpreun\. 

— {tiu, spuse `ncet, f\r\ s\ se 

uite la mine. 

{tia, `ns\ nu era de-ajuns. Sim - 

]eam o jale nem\rginit\, `nc`t 

credeam c\ o s\ m\ rup `n buc\]i. 

C`nd o s\ moar\, tot ce era iute, 

frumos [i str\lucitor pe lume va 

fi `ngropat `mpreun\ cu el. Am 

dat s\ vorbesc, dar prea t`rziu. 

— Am s\ merg, spuse el. Am 

s\ merg la Troia. 

Lucirea trandafirie a gurii lui, 

verdele `nfrigurat al ochilor lui. 

N-avea nici un rid nic\ieri pe chip, 

nici o cut\, nici un fir ce pre ves tea 

`nc\run]irea – totul era proasp\t. 

Era prim\v\ratic, auriu [i str\ lu - 

citor. Moartea pizmuitoare i-ar bea 

s`ngele [i ar `ntineri. 

M\ urm\rea cu ochi ad`nci ca 

glia. 

— Vii cu mine? m\ `ntreb\. 

Durerea necurmat\ a dragostei 

[i jalei. Poate c\ `ntr-o alt\ via]\ 

a[ fi refuzat, mi-a[ fi smuls p\rul 

din cap [i m-a[ fi pus pe urlat, l-a[ 

fi obligat s\-[i `nfrunte singur a - 

legerea. ~ns\ nu `n aceasta. Avea 

s\ plece pe mare la Troia, iar eu 

aveam s\-l urmez, chiar [i `n 

moarte. 

— Da, am [optit. Da. 

U[urarea ì n\v\li pe chip [i se 

`ntinse spre mine. L-am l\sat s\ 

m\ cuprind\ `n bra]e, s\ se lipeas - 

c\ de mine de sus p`n\ jos, at`t de 

str`ns, c\ nu mai `nc\pea nimic `n - 

tre noi. 

Ne potopir\ lacrimile [i se scur - 

ser\. Constela]iile se roteau dea - 

su pra noastr\ [i luna `[i urma ostenit\ 

calea. Noi z\ceam m`hni]i 

[i f\r\ somn ceas dup\ ceas. 

C`nd se rev\rsar\ zorii, Ahile 

se ridic\ ]eap\n. 

— Trebuie s\ merg s\-i spun 

mamei, zise. 

Era palid, cu umbre sub ochi. 

Deja p\rea mai b\tr`n. Am sim]it 

c\ m\ cuprinde teama. Nu pleca, 

am dat s\-i spun. ~ns\ [i-a tras o 

tunic\ pe el [i a ie[it. 

Am z\cut `ncerc`nd s\ nu m\ 

g`ndesc cum se scurgeau clipele. 

P`n\ mai ieri, aveam vreme din bel - 

[ug. Acum fiecare clip\ era ca o 

pic\tur\ de s`nge scurs\. 

Odaia deveni cenu[ie, apoi al - 

b\. Patul p\rea prea rece f\r\ el, 

prea mare. Nu auzeam nici un zgo - 

mot [i `mpietrirea aceasta m\ spe - 

ria. M-am ridicat [i mi-am frecat 

m\dularele, m-am lovit singur ca 

s\ m\ trezesc din amor]eal\, `n - 

cerc`nd s\ m\ lupt cu nervii. A[a 

o s\ fie `n fiecare zi f\r\ el. Am 

sim]it cum mi se str`nge s\lbatic 

pieptul, de parc\ `mi venea s\ urlu. 

Fiecare zi f\r\ el. 

Am ie[it din palat, `ncerc`nd 

disperat s\-mi pun stavil\ g`ndurilor. 

C`nd am ajuns la st`nci, ma - 

rele zid de piatr\ din Scyros ce se 

`n\l]a deasupra m\rii, am `nceput 

s\ urc. V`nturile m\ b\teau 

[i pietrele erau ude de la spuma 

valurilor, `ns\ efortul [i primejdia 

m\ `nt\reau. M-am av`ntat `n 

sus, c\tre cel mai `n[el\tor pisc, 

CARTEA 

C`ntul lui Ahile este o 

repunere `n scen\ a 

miticului r\zboi troian 

din perspectiva unui 

personaj crucial, dar 

care nu-[i face apari]ia 

prea des `n epopeea lui 

Homer: Patroclu, 

eclipsat `n Iliada de 

faimosul Ahile, 

„primul `ntre greci, 

puternic, frumos, 

izvor`t din trupul unei 

zei]e“. Exilat la curtea 

lui Peleu, Patroclu se 

`ndr\goste[te de fiul 

gazdei sale [i al 

nereidei Thetis, 

semizeul Ahile. Cei doi 

cresc [i s`nt educa]i 

`mpreun\ de centaurul 

Chiron, cl\dind `n 

timp o rela]ie puternic\. ~ns\ odat\ ce Thetis arat\ limpede c\ 

nu prive[te cu ochi buni dragostea fiului ei pentru un muritor [i 

am`ndoi s`nt t`r`]i `ntr-un r\zboi lung [i s`ngeros, tragedia pare 

gata s\ se abat\ `n orice clip\ asupra lor. 

unde p`n\ acum m-a[ fi temut 

prea tare s\ merg. Mìnile `mi e - 

rau zg`riate aproape p`n\ la s`n ge 

de col]ii de piatr\. Unde c\lcam r\ - 

m`nea pat\. Durerea era bi ne-ve - 

nit\, fireasc\ [i purificatoare. Era 

at`t de u[or de `ndurat, c\-mi venea 

s\ r`d. 

Am ajuns pe pisc, o gr\mad\ 

de bolovani la marginea st`ncii, 

[i am r\mas acolo, `n picioare. ~n 

vreme ce urcam, `mi venise o i de - 

e, `n ne`nfricarea [i nes\bu in ]a 

mea. 

— Thetis! am urlat `n v`ntul ce 

b\tea smucit, cu fa]a spre mare. 

Thetis! 

Soarele era `n\l]at pe bolt\, `n - 

t`lnirea celor doi se terminase de 

mult. Am tras aer `n piept a treia 

oar\. 

— S\ nu-mi mai roste[ti niciodat\ 

numele. 

M-am `ntors iute spre ea [i 

mi-am pierdut echilibrul. Pietrele 

`mi jucau sub t\lpi [i v`ntul m\ 

biciuia. M-am prins de un col] ca 

s\ m\ ]in pe picioare [i am privit 

`n sus. 

Era chiar mai palid\ dec`t de 

obicei, precum primul `nghe] al ier - 

nii. Buzele i se tr\seser\ `napoi, dez - 

velindu-i din]ii. 

— E[ti un neghiob, `mi spuse. Co - 

boar\. N-ai cum s\-l salvezi pier - 

z`ndu-]i proste[te via]a. 

Nu eram chiar at`t de ne`nfricat 

pe c`t credeam – am tres\rit ci tin - 

du-i ura pe chip. ~ns\ m-am silit 

s\ vorbesc, s-o `ntreb ce voiam s\ 

aflu de la ea. 

— C`t mai are de tr\it? 

Scoase un sunet ca un l\trat de fo - 

c\. Mi-a luat ceva s\ `n]eleg c\ r`dea. 

— De ce? Ai de g`nd s\ te pre g\ - 

te[ti? S\ opre[ti totul? 

Dispre]ul i se l\]i pe chip. 

— Da, i-am r\spuns. Dac\ pot. 

Iar\[i sunetul acela. 

— Te rog, am zis `ngenunchind. 

Te rog, spune-mi. 

Poate pentru c\ m-am l\sat `n 

genunchi, sunetul `ncet\ [i se 

g`ndi o clip\ privindu-m\. 

— Mai `ntì va muri Hector, spu - 

se ea. Doar at`t mi s-a dat de [tire. 

Hector. 

— ~]i mul]umesc, am spus. 

SEMNALE 

Vintil\ Mih\ilescu, Scutecele na]iunii [i hainele `mp\ratului. Note de antropologie public\, carte 

publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Plural M“, Editura Polirom, 232 de pagini, 29.95 lei 

Dincolo de spiritul ludic [i umorul ce impregneaz\ textele lui Vintil\ Mih\ilescu, 

ceea ce ì cucere[te pe cititori este profunzimea analizei prilejuite de pitorescul 

mozaic al cotidianului românesc. Acurate]ea cu care s`nt surprinse detaliile es te 

completat\ de rigoarea reflec]iilor care, pornind de la un aspect al realit\]ii i - 

me diate, arunc\ `n cele din urm\ lumin\ asupra `ntregii societ\]i române[ti [i a 

identit\]ii noastre – ambele mereu „`n tranzi]ie“ [i marcate de obsesia inte gr\ rii 

europene. Sarmalele [i porcul de Cr\ciun, cìnii comunitari, „noul val“ de pre pa - 

rate [i t`rguri tradi]ionale, manelele, `nmorm`nt\rile, recordurile Guinness ale 

românilor, comportamentul lor `n trafic sau reformarea `nv\]\m`ntului devin 

astfel pretexte ale unor pagini `n care observa]ia lucid\ [i ironia dulce-amar\ se 

`mbin\ `n mod fericit cu sociologia [i antropologia cultural\. 

Din cuprins: Povestea porcului. Un rezumat al tranzi]iei • D’ale integr\rii. Nar - 

ghilele, cìni, vaccinuri [i alte obiecte antropologice • Ce se vede sau despre starea 

na]iunii • Scutecele na]iunii sau despre „mentalitatea românului“ 

N. Steinhardt, C\l\toria unui fiu risipitor. Eseu roman]at asupra 

neizb`nzii, edi]ie `ngrijit\, studiu introductiv, note [i referin]e critice 

de Adrian Mure[an, repere biobibliografice de Virgil Bulat, carte pu - 

blicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Seria de autor «N. Steinhardt»“, 

Editura Polirom, 328 de pagini, 39.95 lei 

Coeditare cu M\n\stirea „Sf`nta Ana“, Rohia 

Descoperit dup\ moartea lui N. Steinhardt, C\l\toria unui 

fiu risipitor i-a surprins pe cei obi[nui]i cu volumele de critic\ 

literar\ sau cu accente memorialistice ale acestuia. Departe 

de a face referire la cunoscutul episod biblic, scrierea e 

una de fic]iune. Romanul poveste[te c\l\toria unui „copil mo - 

dern“ `n propria familie: un t`n\r evreu relateaz\ aventurile 

rudelor [i prietenilor s\i burghezi – personaje ciudate, adesea 

nu tocmai morale. Acest periplu al protagonistului `n c\utarea 

unui timp pierdut e un prilej pentru a descrie fascinante 

scene de salon, dar [i pentru a satiriza `nalta societate. 



14 » interna]ional 

Cum asasinezi o 

carte pe Amazon 

Comentariile postate de utilizatori pe site-ul 

Amazon, favorabile sau nu, influen]eaz\ tot 

mai mult deciziile publicului, afirm\ „Le 

Figaro“. Dar c`te dintre acestea s`nt sincere? 

Cunoscutul ziar francez citeaz\ cazul 

autorului american Randall Sullivan, care era 

sigur c\ a produs un poten]ial bestseller. 

Sullivan, fost jurnalist recon - 

vertit la scrierea de romane de 

anchet\, a semnat Untouchable – 

The Strange Life and Tragic 

Death of Michael Jackson, o 

anchet\ post-mortem asupra 

vie]ii controversatului star, 

pentru care Sullivan a folosit 

toate ingredientele de suc - 

ces ale scrierilor sale [i care 

a beneficiat de o lansare 

extrem de mediatizat\. Frag - 

mente din carte au fost publicate 

`n „Vanity Fair“, iar 

autorul a fost invitat la mai 

multe emisiuni TV de succes. 

Scurt manual de 

pr\bu[ire a 

v`nz\rilor 

Nimeni nu [i-a `nchipuit `n - 

s\ c\ fanii lui Jackson vor a - 

vea un cuv`nt greu de spus. 

Deranja]i de aceast\ anche - 

t\ considerat\ de ei un „pur 

produs comercial“, s-au unit 

`ntr-o „echip\ de interven ]ie 

rapid\“ [i au inundat pur [i 

simplu site-ul Amazon.com 

cu mii de comentarii devas - 

tatoare [i au depunctat cartea 

(Amazon are un sistem de 

punctaj cu stele al produselor 

v`ndute). La dou\ s\pt\ m`ni 

de la lansare, Untouchable... 

avea sute de aprecieri de nu - 

mai o stea. Consecin]a: din ti - 

rajul de 160.000 de exemplare 

s-au v`ndut numai 3.000. 

„Chiar trebuie permis fap - 

tul ca unii s\ scrie comenta - 

rii false despre con]inutul u - 

nei c\r]i [i despre autorul ei? 

Aceasta e o suprimare a drep - 

tului la opinie `n numele 

dreptului la opinie!“, s-a indignat 

Randall Sullivan, citat 

de „The New York Times“. 

„La `nceput“, scrie „Le Fi - 

ga ro“, „acest sistem de punc - 

taj s-a dovedit o idee bun\, dar 

a deviat de la ideea ini ]ia l\“. 

„~nainte, c\r]ile mureau prin 

ignorarea lor; ast\zi, ele pot 

fi ucise pe nedrept“, este de 

p\rere Trevor Pinch, analist 

specializat `n sociologia teh - 

nologiei la „The New York 

Times“. 

Comentariul sincer 

vs comentariul 

interesat 

Exist\ [i un alt efect pervers: 

c`nd autorii `n[i[i orchestreaz\ 

un lin[aj virtual. ~n 

septembrie anul trecut, scri - 

itorul britanic R.J. Ellory a 

fost „prins“ scriind comentarii 

uciga[e la adresa c\r ]i - 

lor „colegilor“ s\i [i p\reri 

elogioase la propriile sale 

produse. El a fost demascat 

de una dintre victimele sale 

pe baza adresei IP [i denun - 

]at imediat pe Twitter. De a - 

cela[i lucru s-a f\cut vinovat 

`n urm\ cu trei ani [i istoricul 

britanic Orlando Figes. 

Ca r\spuns, Amazon a `nce - 

put s\ elimine comentariile 

suspect de elogioase, dar pro - 

blema r\m`ne, fiindc\ este 

imposibil s\ determini care 

critic\ este sincer\ [i care nu. 

„Este posibil s\ generezi 

o publicitate bun\ pornind 

de la comentariile de pe Amazon“, 

apreciaz\ ziaristul [i 

scriitorul Pierre Assouline, 

Cel mai performant dintre „postacii de pe Amazon“ este Harriet 

Klausner, care a scris nu mai pu]in de 28.000 de comentarii 

care editeaz\ blogul „La Ré - 

publique des Livres“. „Inter - 

netul este suspect fiind c\ e 

u[or s\ vandalizezi [i s\ dis - 

tribui informa]ii false. Exis - 

t\ `ns\ [i agen]ii de comuni - 

care specializate `n crearea 

de buzz-uri pe Internet.“ 

O nou\ meserie: 

comentator pe 

Amazon 

Aceast\ tendin]\, spune „Le 

Figaro“, este `ncurajat\ de 

po litica Amazon de a recom - 

pensa contributorii cei mai 

activi. Un studiu realizat la 

Universitatea Cornell [i con - 

dus de Trevor Pinch a relevat 

c\ 166 de „comentatori“ din tr-o 

mie au primit produse gratuite 

din partea editorilor [i 

a agen]ilor literari. Pentru a 

atrage aten]ia acestora, 88% 

dintre comentatorii interoga]i 

au recunoscut c\ postea - 

z\ tot timpul comentarii po - 

zitive. „Ceea ce a fost la baz\ 

un gest benevol la adresa co - 

munit\]ii cititorilor s-a trans - 

format `ntr-o activitate cvasi - 

profesional\ [i a dat na[tere 

unui specimen nea[teptat: 

«trollul literar»“, scrie „Le 

Figaro“, care d\ exemplul lui 

Harriet Klausner (foto), o „cam - 

pioan\ a post\rilor pe Ama zon, 

cu 28.000 de critici la ac tiv, din - 

tre care 99% elogioase“. 

Fahrenheit 451, edi]ia care nu poate fi ars\ 

Zilele acestea, site-ul „Abebooks“ a 

scos la v`nzare, pentru uria[a sum\ de 

20.000 de dolari, un exemplar foarte rar 

al celebrului roman al lui Ray Brad bury, 

Fahrenheit 451. Ce justific\ a cest pre]? 

Faptul c\ exemplarul ar re zista u nei 

vizite din partea eroilor romanului, 

pompierii statului dictatorial ce au 

ca misiune arderea c\r]ilor! 

Fahrenheit 451 a fost publicat\ 

pentru prima oar\ `n volum `n 1953 

de c\tre Ballantine Books. Al\turi de 

tirajul „normal“, ca ac]iune publicitar\, 

editura a scos pe pia]\ [i o serie 

limitat\ de 200 de exemplare semnate 

de autor, tip\rite pe un material spe - 

cial, impregnat cu azbest, care le f\ - 

cea „rezistente la piroliz\“. 

~n timp, aceste copii au devenit 

foarte pre]ioase pentru colec]ionari 

[i de aceea AbeBooks `[i permite s\ 

cear\ ast\zi suma de 20.000 de dolari 

pe un exemplar. 

Dar distopia lui Bradbury nu este 

sin gura carte care a beneficiat de „tra - 

tamentul cu azbest“; un roman ce le - 

bru al lui Stephen King, Firestarter, des - 

pre o feti]\ cu puteri telekinetice, a fost 

scos [i `ntr-o serie „ignifug\“, de 26 de 

exemplare numerotate [i semnate de 

autor. Unii comentatori remarc\ [i fap - 

tul c\ astfel de curiozit\]i pot fi peri cu - 

loa se – nimeni nu spune dac\ azbestul 

din c\r]i poate provoca sau nu cancer. 

Dar Fahrenheit 451 are darul de a 

`nfl\c\ra imagina]ia designerilor. 

Astfel, Elizabeth Perez a realizat un 

exemplar special (foto) al acestui roman: 

`ntr-un mic loca[ situat pe coperta 

c\r]ii se afl\ un b\] de chibrit 

care poate folosi foarte bine la incen - 

dierea celebrului roman. 



interna]ional « 15 

Ultima exhumare 

a lui Jimi Hendrix 

Un nou album Jimi 

Hendrix, ce con]ine 

`nregistr\ri inedite, a fost 

lansat pe pia]\ `n aceast\ 

s\pt\m`n\, la 42 de ani de 

la Cry of Love, primul 

dintr-o serie aparent 

interminabil\ de albume 

finisate dup\ moartea 

marelui chitarist 

american. Numai c\ 

albumul, intitulat People, 

Hell & Angels, este cu 

adev\rat ultimul din 

aceast\ serie de opere 

postume. 

A fost Pablo Neruda asasinat? 

R\m\[i]ele celebrului poet chilian vor fi deshumate `n aprilie, 

`n `ncercarea de a elucida misterul mor]ii sale [i de a de ter - 

mina dac\ a fost sau nu asasinat. 

Pablo Neruda a murit `ntr-o clinic\ din Santiago pe 23 sep - 

tembrie 1973. Dup\ aproape patru decenii, justi]ia chilian\, se - 

si zat\ de Partidul Comunist Chilian, a luat `n calcul posi - 

bilitatea ca poetul laureat al Premiului Nobel `n 1971 s\ fi fost 

asasinat. Decesul s\u a survenit la doar c`teva zile dup\ ce pu - 

terea `n Chile a fost preluat\ de generalul Pinochet, `n urma 

unei lovituri de stat `n timpul c\reia [i-a pierdut via]a pre[e - 

dintele Allende, prietenul poetului. 

Oficial, Neruda a murit la 69 de ani, ca urmare a complica - 

]iilor unui cancer. Acum doi ani `ns\, Manuel Araya, [oferul 

poetului, a declarat public c\ Neruda a fost otr\vit `n spital de 

c\tre agen]ii lui Pinochet. Pablo Neruda este cunoscut pentru 

poeziile sale de dragoste [i pentru Canto General, o epopee des - 

pre istoria [i popoarele Americii de Sud. Membru al Par tidului 

Comunist, scrierile lui au fost interzise `n timpul dictaturii mi - 

li tare a lui Pinochet, care s-a `ncheiat `n 1990. 

Interpretate `ntre 1968 [i 1969, ce - 

le 12 piese de pe CD erau, `n ge - 

neral, cunoscute, dar versiunile 

scoase acum pe pia]\ s`nt inedite. 

Axa albumului o reprezint\ ex pe - 

rimentul. Hendrix nu c`nt\ cu mem - 

brii Experience (Noel Redding [i 

Mitch Mitchell), ci cu amici mu - 

z i cieni `n trecere: Stephen Stills 

(bas), saxofonistul Lonnie Young - 

blood, Larry Lee, dar [i Billy Cox [i 

Buddy Miles, al\turi de care Hen - 

drix avea s\ formeze Band of Gyp sys 

`n iarna anului 1969. 

„E un album `n care chitaris tul 

caut\ noi drumuri, f\r\ s\ se con - 

tureze o direc]ie precis\“, a pre - 

ciaz\ ziarul „Libération“. „Ce ar 

fi f\cut acest erou dac\ via]a sa 

nu s-ar fi curmat brutal la 27 de 

ani? (...) E `ntrebarea pus\ de 40 

de ani `ncoace, dar la care noul 

album nu r\spunde.“ 

De peste un deceniu, Janie Hen - 

drix a preluat succesiunea frate lui 

ei vitreg [i a „dezgropat“ o mul ]i - 

me de `nregistr\ri – de[i cariera lui 

Hendrix a fost scurt\ (1966-1970), 

exist\ enorm de multe `nregis tr\ri 

live sau `n studio. Janie este aju - 

tat\ `n aceast\ sarcin\ de Eddie 

Kramer, inginerul de sunet care a 

v\zut „defil`nd prin fa]a conso le lor 

lui toat\ aristocra]ia rockului“. 

Ast\zi, la 71 de ani, Kramer 

fructific\ mo[tenirea lui Hen drix. 

El poveste[te cum au luat na[te re 

aceste albume postume: stabile[ te 

tema general\ [i coeren]a dis cu lui 

cu biograful John McDermott, g\ - 

sesc `nregistr\rile originale `n ar - 

hiv\, dup\ care le transfer\ [i le 

mixeaz\. Din p\cate, spune Eddie 

Kramer, People, Hell & Angels „va 

fi ultimul album de piese inedite de 

studio. Exist\ [i alte versiuni teh nic 

exploatabile, dar ele nu au nive lul 

de calitate pe care vrem s\ `l men - 

]inem. E dificil s\ decizi s\ la[i deo - 

parte `nregistr\ri care «nu s`nt rele», 

dar «nu-i r\u» nu e de ajuns“. Kra - 

mer spune c\, `n conti nua re, vor ie[i 

pe pia]\ sub semn\tura lui Ji mi Hendrix 

dou\ discuri live [i do u\ con cer - 

te inedite filmate profesionist. 

peste 500 

de titluri 

disponibile 

Demisia Papei — pe scena teatrului 

Nici bine nu s-a ridicat Benedict al XVI-lea din scaunul pa - 

pal, c\ demisia sa a devenit subiectul unei piese de teatru 

ce va fi jucat\ pe Broadway, la sf`r[itul acestei prim\veri. 

Plecarea lui Joseph Ratzinger din fruntea Vaticanului a 

fost un noroc nesperat pentru dramaturgul Tom Attea, scrie 

„The Guardian“. ~n urm\ cu doi ani, Attea a scris o pies\ 

despre un pap\ care vrea s\ se retrag\. Evenimentele re - 

cente au urgentat punerea `n scen\ a acestei piese. 

Numit\ Benedictus, piesa are ca personaj central un 

pap\ fictiv care are o serie de viziuni ce `l determin\ s\ 

renun]e la scaunul pontifical [i s\ aleag\ o alt\ cale `n via - 

]\. Hot\r`nd c\ acesta este un semn de nebunie, car di na lii 

`l for]eaz\ s\ demisioneze, l\s`ndu-l s\ decid\ dac\ vi - 

ziunile sale au fost reale sau nu. 

Benedictus este cea de-a noua pies\ a lui Attea (dintre 

cele precedente, [apte au fost musicaluri) [i va fi pre zen - 

tat\ pe Broadway `ntre 30 mai [i 16 iunie. 

Zero Dark Thirty, prea 

controversat pentru 

Oscaruri? 

Noul film al lui Kathryn Bigelow a avut 

cinci nominaliz\ri la premiile Oscar, dar a 

plecat `nvins, doar cu o statuet\ pentru mon - 

taj de sunet. Pentru mul]i speciali[ti, a ces ta 

a fost un rezultat previzibil, din cauza con - 

troverselor aprinse care au `nso]it dra ma - 

tizarea v`n\torii lui Osama bin Laden, scrie 

revista „Premiere“. Zero Dark Thirty a 

fost atacat `nc\ de la lansare, de pres\ [i de 

membri ai Senatului, fiind acuzat c\ face 

„apologia torturii“. O comisie senatorial\ a 

vrut apoi s\ [tie dac\ nu cumva rea li za to - 

rii au avut acces la documente secrete pro - 

venind de la CIA. ~nainte de Oscaruri, a nu - 

mi]i membri ai Academiei de Film Ame ri - 

cane au atacat public produc]ia, `n scurt\ 

vreme contur`ndu-se dou\ tabere, „pro“ [i 

„contra“. Nu `n cele din urm\, mul]i spec ta - 

tori s-au declarat revolta]i de ceea ce au v\ - 

zut `n film. A[a se face, spune „Pre mi ere“, 

c\, la Os car, a fost preferat Argo, la fel de 

politic, dar realizat „`ntr-o manier\ mult 

mai consensual\“. 

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru 

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 

266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 

0232/ 214111 

Senior editor: 

Lucian Dan Teodorovici 

Redactor-[ef: 

George Onofrei 

Redactor-[ef adjunct: 

Anca Baraboi 

Secretar general de redac]ie: 

Florin Iorga 

Rubrici permanente: 

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), 

Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, 

Luiza Vasiliu. 

Carte: 

Doris Mironescu, C. Rogozanu, 

Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu 

Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia. 

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. 

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec. 

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. 

Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu 

„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ 

cu „Ziarul de Ia[i“. 

Caricatur\: 

Lucian Amarii (Jup). 

Grafic\: 

Ion Barbu. 

TV: 

Alex Savitescu. 

Actualitate: 

Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\, 

Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu. 

Publicitate: tel. 0232/ 252294 

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. 

Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 

Abonamente: tel. 0232/214100 

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru 

3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei 

(690.000) pentru 12 luni 

Tipar: Print Multicolor 

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » 

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\ 



16 » fast food 

EN}ICLOPEDIA 

ENCARTA 

Luiza Vasiliu 

Refuz 

Mihai {i[kin, unul dintre cei mai 

importan]i autori ru[i contemporani, 

a refuzat s\ participe la Book 

Expo America, evit`nd astfel s\ de - 

vin\ vocea „unei ]\ri `n care puterea 

e `n mìnile unui regim corupt 

[i criminal, iar statul e o piramid\ 

a ho]iei“. 

{i[kin tr\ie[te de mult `n Elve]ia, 

dar participase anul trecut 

la Book Expo ca reprezentant al 

Rusiei. Nu [tiu exact ce s-a `n t`m - 

plat de anul trecut [i p`n\ acum 

(poate scandalul Pussy Riot, poate 

dispari]ia inexplicabil\ a unor 

jurnali[ti de investiga]ie, poate 

vreo c`teva abuzuri de putere `n 

plus), dar {i[kin, care ini]ial confirmase 

prezen]a la BEA, cel mai 

mare eveniment al industriei de 

carte americane, a decis c\ Rusia, 

a[a cum e ea acum, a devenit nefrecventabil\. 

Mai exact: „Lu`nd 

parte la t`rgul de carte ca membru 

al delega]iei oficiale [i profi - 

t`nd de oportunit\]ile de care am 

parte `n calitate de scriitor, mi-a[ 

asuma `n acela[i timp obliga]ia de 

a fi reprezentantul unui stat a c\ - 

rui politic\ o consider catastrofa - 

l\ pentru ]ar\ [i al unui sistem 

pe care `l resping. (...) O ]ar\ `n ca - 

re puterea se afl\ `n mìnile unui 

regim corupt [i criminal, `n care 

alegerile au devenit o fars\, `n ca - 

re judec\torii servesc intereselor 

autorit\]ilor, [i nu legii, `n care 

exist\ prizonieri politici, `n care 

televiziunea de stat se prostitu - 

eaz\, `n care g\[ti de impostori a - 

prob\ legi absurde care ne trimit 

pe to]i `n Evul Mediu – o astfel de 

]ar\ nu poate fi Rusia mea“. (S\-i 

trimitem r`ndurile astea [i lui 

Depardieu, de[i m\ `ndoiesc c\ e-n 

stare s\ mai `n]eleag\ ceva despre 

lumea din jurul lui.) 

Cu vreo s\pt\m`n\ `n urm\, Ra - 

du Vancu a inventat o specie no - 

u\: „refuznicii“. Refuznicii s`nt 

scri itorii, regizorii, muzicienii, jur - 

nali[tii care nu vor s\ mai colaboreze 

cu Institutul Cultural Român 

al lui Andrei Marga. Peti]ia 

scris\ de Radu o pute]i citi aici 

([i semna, dup\ caz): www.peti- 

tieonline.ro/petitie/adio_icr_- 

p28301144.html. Refuznicii s`nt 

destul de pu]ini `n compara]ie cu 

popula]ia artistic\ a României. 

Dar nu-i nimic, probabil c\ refuzul 

e un lux pe care nu [i-l permit 

prea mul]i. 

Hitchcock se putea numi 

[i So]ia lui Hitchcock 

Exist\ un tipar pe care `l 

urm\resc, de regul\, fil - Film 

me le biografice, abord`nd 

cro nologic via]a eroului Iulia Blaga 

res pectiv [i duc`nd-o de la 

`n ceputuri, trec`nd prin 

glorie, p`n\ la declin. Din fericire, la fel ca anul trecut 

O s\pt\m`n\ cu Marilyn/My Week with Marilyn, 

Hitchcock decupeaz\ o felie din biografia eroului s\u, 

referindu-se numai la realizarea lui Psycho. 

Prin intermediul filmului care a 

relansat `n 1960 cariera cineastu - 

lui considerat pensionabil dup\ La 

nord prin nord-vest, regizorul Sa - 

cha Gervasi `ncearc\ s\ vad\ `n - 

tregul, ca printr-un ochean – [i nu 

doar rela]ia lui Hitchcock cu so ]ia 

sa, Alma Reville, ci [i procesul de 

crea]ie, obsesiile, temerile maestrului 

[.a.m.d. „~n spatele fiec\ rui 

psihopat se afl\ o femeie“, sun\ slo - 

ganul de pe afi[ul filmului, care 

combin\ uzatul dicton „~n spatele 

fiec\rui b\rbat puternic se afl\ o 

femeie [i mai puternic\“ cu parfumul 

unei pove[ti criminale, 

pasionante pentru o persoan\ ca 

Hitchcock. 

Ironie, umor [i sugestii 

subtile 

„It’s just a bloody movie!“, ì spu - 

ne ironic [i Alma Reville unei c`r - 

cota[e referindu-se la Psycho, iar 

aceast\ poveste despre cum s-a f\ - 

cut Psycho are un umor care ar fi 

fost probabil pe placul maestrului. 

Filmul adapteaz\ romanul 

non-fic]ional Alfred Hitchcock 

and the Making of „Psycho“, de 

Stephen Rebello, apreciat la data 

~n poezia Mama de Geor - 

ge Co[buc, autorul `[i pre - 

zint\ mama. Primele versuri 

plaseaz\ ac]iunea `n 

spa]iu prin specificarea 

adresei ei de domiciliu: de 

pe malul apei o iei pe c\ - 

rare `nspre moar\, iar la 

un moment dat dai de o 

c\scioar\. 

Autorul `[i compar\ ma - 

ma cu o pisic\, a[a cum re - 

iese din text: tu torci. Este 

un mod de a-[i ar\ta recuno[tin]a 

fa]\ de persoa - 

na care s-a zb\tut precum o 

felin\ pentru a-l cre[te [i 

educa, lucru care i-a reu - 

[it din plin, `ntruc`t fiul 

apari]iei [i de Anthony Perkins, 

[i ofer\ ni[te informa]ii pe care nu 

le [tiam, dar despre a c\ror auten - 

ticitate nici nu putem b\ga m`na 

`n foc. Identitatea celui care a venit 

cu ideea temei muzicale din 

scena du[ului e mai pu]in amuzant\ 

dec`t resortul care, dup\ 

cum sugereaz\ filmul, a stat la ba - 

za v`nei lui Hitchcock din respec - 

tiva scen\. Nu e clar dac\ Alma 

Reville ar fi avut o aventur\ sau 

un debut de aventur\ cu scenaristul 

Whitfield Cook, pe care a 

`nceput s\ `l ajute la scrierea u nui 

scenariu taman c`nd so]ul se lup - 

ta cu Psycho, dar ideea c\ gelozia 

lui Hitchcock ar fi alimentat pato - 

sul uciderii personajului lui Janet 

Leigh e un detaliu amuzant. 

Mai mult parc\ despre 

so]ia lui Hitchcock dec`t 

despre Hitchcock 

~n 2012 s-au f\cut dou\ filme despre 

Alma Reville, iar cei care le-au 

v\zut pe am`ndou\ spun c\ ade - 

v\ rata Alma Reville s-ar situa `n - 

tre Helen Mirren, interpreta din 

Hitchcock ([i partenera lui Antho ny 

Hopkins [i a m\[tii lui prostetice) 

Comentariu 

George a ajuns ditamai po - 

etul. Interiorul casei con - 

]ine o vatr\ veche, pe care 

ard trei vreascuri. Provenien]a 

vreascurilor nu es - 

te bine conturat\, autorul 

eviden]iind doar faptul c\ 

s`nt rupte dintr-un gard, 

f\r\ a specifica cine este 

proprietarul acestuia. Cel 

mai probabil este vorba de 

gardul morii, dar pentru 

a fi siguri ar trebui ca ci - 

ne va s\ refac\ traseul [i 

s\ se conving\. 

Mama ]ine `n gazd\ do - 

u\ fete, care de asemenea 

torc. Putem concluziona c\ 

autorul se raporteaz\ la 

ele ca la ni[te pisicu]e, de 

unde reiese care este ocupa]ia 

mamei lui: matroa n\. 

Poezia este o descriere a 

u nui bordel rural care-[i a[ - 

teapt\ clien]ii. Se pare `n s\ 

c\ situa]ia economic\ este 

foarte precar\, `ntru c`t nici 

m\car clientul lor cel mai 

fidel, pe care `l cheam\ tot 

George, ca [i pe poet, nu mai 

vine. Sau, `ntr-o abor dare 

medical\, George este deja 

prezent acolo, dar din cau za 

stresului cauzat de grija zi - 

lei de mìne, nu poate veni. 

Aceast\ mam\ ne este 

prezentat\ ca fiind mare a - 

matoare de alcool: {i firul 

t\u se rupe des... spui [oap te 

[i Imelda Staunton, protagonista 

lui The Girl, o produc]ie HBO/BBC 

unde Hitchcock era interpretat de 

Toby Jones. Dac\ Helen Mirren 

livreaz\ o Alma Reville care nu se - 

m\na fizic cu personajul, dar care 

era puternic\, voluntar\ [i de[ teap - 

t\, Imelda Staunton construie[te 

o eroin\ m\run]ic\ [i [tears\ la 

fel ca originalul, [i cu acelea[i ca - 

lit\]i, dar mult mai apropiat\ de 

ideea de so]ie-victim\ care igno - 

r\ infidelit\]ile so]ului. Ris c`nd s\ 

fac\ un film pentru coafeze, Sacha 

Gervasi mixeaz\ real [i specula - 

]ie ob]in`nd un comentariu ironic 

[i amuzant, dar deloc complicat pe 

marginea crea]iei. Filmul se ur m\ - 

re[te cu relaxare curioas\, mai 

ales pentru mecanica rela]iei din - 

tre cineast [i muza din umbr\. 

C`nd a primit Premiul American 

Film Institute pentru `ntreaga 

f\r\ de-n]eles, iar ochii t\i 

stau ]int\. Se pare c\ al - 

coolismul este unul cronic 

[i vechi, femeia suferind 

deja de ciroz\ [i halucina - 

]ii: Eu simt c\ voi muri-n 

cur`nd... Mi s-a p\rut c-aud la 

geam cu degetul cum ba te. 

Halucina]ia este una major\, 

`ntruc`t nici m\car 

Chuck Norris nu poate s\ 

bat\ pe cineva cu un singur 

deget, el av`nd nevoie 

`n egal\ m\sur\ de pumni 

[i de picioare. 

Sentimentul matern este 

prezentat ca fiind unul ex - 

trem de puternic, mama 

dorind s\-[i revad\, `n pra - 

carier\ (nu a luat niciodat\ Oscarul), 

Hitchcock a recunoscut pu - 

blic ajutorul so]iei, spun`nd c\, 

„dac\ n-ar fi fost Alma, a[ fi fost 

azi un chelner moc\it“. Dar s\ nu 

`ncurc\m borcanele: nu Alma Re - 

ville l-a f\cut pe Hitchcock talentat, 

`ns\, renun]`nd la propria ca - 

rier\ (c`nd s-au cunoscut, ea era 

monteur [i scenarist [i era deja 

cunoscut\), i-a `nlesnit drumul 

spre glorie. 

E pu]in derutant s\-l cau]i pe 

Anthony Hopkins `n spatele machiajului 

[i s\ nu dai de el. ~i vezi 

ochii, ì auzi vocea, dar stratul de 

gum\ e ca o masc\. Poate c\ asta a 

fost [i inten]ia? Titlul e Hitchcock, 

dar filmul e mai mult despre Alma 

Reville. 

Hitchcock. Regia: Sacha Gervasi. Cu: 

Anthony Hopkins, Helen Mirren, Scarlett 

Johansson, Toni Collette, Jessica Biel 

Voi n-a]i `ntrebat 

F|R| ZAH|R v\ r\spunde 

Bobi 

gul mor]ii, copilul, chiar 

dac\ acesta este nebun: E 

dus, [i voi muri dorind s\-l 

v\d o dat\-n fa]\. 

Finalul poeziei nu-l g\ - 

se[ te pe clientul fetelor `n 

interiorul casei: copilele ]i 

s-au culcat. Putem concluziona 

c\ mama poetului Geor ge 

Co[buc nu este o matroa n\ 

alcoolic\ obi[nuit\, ci u na 

cu o puternic\ for]\ de auto - 

sugestie, `ntruc`t `[i poate 

programa ce [i pe cine s\ 

viseze. ~n cazul de fa]\, ea 

dore[te s\ viseze un pei saj 

minier: {i-adormi t`rziu cu 

mine-n g`nd, ca s\ visezi 

cu mine.

i comentat\ `nc\ de la origini. Breton este ca un autor romÃ¢n

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?