Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Mic ghid practic pentru melomanulinternaut“ de VictorEskenasy, pag. 13CRONIC| DE FILM„Te ur\sc, Doamne, ca [i cum aiexista!“ de Iulia Blaga, pag. 141.50 lei15000 lei vechiNr. 39 • 20-26 august 2005 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MAIL: supliment@polirom.roLIBERUL ARBITRU„Scosul tricoului la fotbalistulrom=n“ de Sorin Stoica, pag. 15Citi]i-ne online lawww.polirom.ro/supliment.htmlJazz la ceaun - La doipa[i de LindenfeldAdriana Babe]i [i Ioan T. Morar relateaz\de la Festivalul Interna]ional de Jazz de la G\r`naPAGINILE 2, 4Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul de la Festivalul ANONIMUL:„Eu cred c\ Româniaeste o ]ar\ invizibil\ “Coresponden]e de Iulia Blaga [i R\zvan }upaPAGINA 3C\r]ilecopil\riei~n acest num\r:Ada Milea,Luiza Vasiliu,Simona Popescu,T.O. Bobe,Claudiu KomartinPAGINILE 10, 11Cui i - e fric\de NicoletaEsinencu?Am senza]iac\ poate voimai fi, dac\am baft\, poetInterviu cu Emil Brumaru„Ar fi trebuit s\ debutez, cu Versuri deadolescent, prin 1965-’66… Era imposibil…Poezia o consideram ca pe o form\,singura de care eram `n stare s\ m\folosesc, de sinceritate… de sinceritatedus\ la limit\, peste limit\… Condi]ia,pe atunci, fiind s\ bagi [i ceva cu Partidul,am suferit ca boul c\ nu voi publicaniciodat\…“PAGINILE 8, 9Am citit un comentariu al domnului TudorOctavian despre pavilionul României la Bienalade la Vene]ia. Domnia sa e oripilat cao domni[oar\ de pension de „versurile“ (defapt, un monolog dintr-o pies\ de teatru)dedicate Europei [i României de NicoletaEsinencu din Chi[in\u... Nu ascund faptulc\ prefer s\ fiu reprezentat `n Europa fie [ide ni[te simple `njur\turi dec`t de versuricu panselu]e [i flutura[i, de ]\rani `mbr\ca]ila comand\ cu ii [i cu i]ari, de albume o-magiale despre eterna [i fascinanta Românie...Numai c\ acolo unde se sup\r\ românulverde, uite c\ nu s-a sup\rat Europa,pe banii ei, care i-a dat o burs\ de doi aniscriitoarei Nicoleta Esinencu. Piesa de teatruincriminat\ e chiar rodul acelei burse.„Homepage, sweet home“de Florin L\z\rescu `n PAGINA 5Matei Bejenaru desprepolemicile iscate `n pres\privind PavilionulRomâniei la Bienalade la Vene]iaPAGINA 12

)Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul de la Festivalul ANONIMUL:Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul de la Festivalul ANONIMUL:„Eu cred c\ Româniaeste o ]ar\ invizibil\ “© foto: Mihaela Marinordinea de ziROMÂNII E DE{TEP}IM\run]i[actualitateRadu Pavel GHEOLa ora la care scriu acest articol nu s-au anun]at `nc\ numele c`[tig\-torilor la cea de-a doua edi]ie a Festivalului Interna]ional de FilmIndependent ANONIMUL. Primele zile ale evenimentului cinematograficprogramat la Sf`ntul Gheorghe, `n Delt\, au ar\tat un festival mult maiaerisit dec`t anul trecut. P`n\ miercuri, singura senza]ie a festivalului afost apari]ia lui Peter Greenaway `n mijlocul turi[tilor care au `nt`rziatmult dup\ 3 noaptea pentru a viziona primele dou\ p\r]i din TulseLuper Suitcases, cea mai recent\ produc]ie semnat\ de regizorulbritanic. „Eu cred c\ România este o ]ar\ invizibil\“, `[i provocaGreenaway interlocutorii... „Pute]i s\ m\ convinge]i c\ nu este a[a?Ce vre]i s\ face]i ca s\ schimba]i situa]ia asta?“, a r\spuns elz`mbetului resemnat care ap\ruse pe fe]ele celor str`n[i `n jurul s\u.R\zvan }upa~n campingul din Satul Filmuluierau str`n[i, conform organizatorilor,`n jur de 3.000de iubitori ai filmului, `n majoritatetineri sosi]i chiar `n acea zi.Ca [i anul trecut, organizatorii„nu au [tiut“ s\ indice cifraexact\ la care s-a ridicat bugetulacestui festival, misterul fiindCriticul de film Alex. Leo{erban, membru al juriuluide lungmetrajJurnal de festivalIulia BlagaFestivalul a demarat cu juriile pluspre[edintele Marcel Iure[, plusdirectoarea Miruna Berescu, plusinvitatul special Peter Greenawaycoco]a]i pe un vapora[ `n camping.Publicul, care privea spre ecran [i scen\,a trebuit s\ fac\ ochii roat\. PeterGreenaway a stat dou\ zile, dar a vorbitc`t pentru cinci. Nu e scor]os cumcredeam, iar prelegerea pe care a ]inut-oa doua zi a fost o lec]ie nu at`t decinema, c`t de mobilizare a creierului.Greenaway e fascinant c`nd vorbe[te.Parc\ mai fascinant dec`t filmele lui. Dep\strat cu pl\cere, mai ales c\toat\ lumea a p\rut s\ fie mul]umit\de posibilit\]ile oferite deace[tia. „Bine c\ au putut s\construiasc\ toate lucrurile astea,eu s`nt impresionat mai alesde cl\diri“, spunea un arhitectvenit din Constan]a pentru a vedea,dup\ propria-i declara]ie,orice se poate la ANONIMUL.Aplauze `n noapteDe[i mai bine pus la punct dec`tanul trecut, festivalul nu a pututs\ evite problemele de electricitatecare apar `n Sf`ntulGheorghe `n timpul nop]ii. S\teniis-au obi[nuit [i le cer invita-]ilor s\ scoat\ aparatele electricedin priz\ pentru c\ „toanelecurentului“ le-au distrus demulte ori televizorul. Proiec]iapeliculei semnate de Peter Greenawaya fost de dou\ ori victimac\derii de curent, f\r\ ca acestlucru s\ afecteze vizionarea.Greenaway `nsu[i a fost urm\ritde capriciile electricit\]ii, `ntimpul conferin]ei sale sala r\-m`n`nd `n bezn\ `n dou\ r`nduri.Rezultatul a fost un moment memorabil`n care, f\r\ s\ tresar\m\car, britanicul a continuat prezentarea.S\-l vezi pe Greenawayvorbind pe `ntuneric despresf`r[itul [i transgresarea arteicinematografice este un momentla care nu s-ar fi a[teptatnimeni, mai ales c\ regizorul sear\ta uluit de loca]ia festivalului.„România m-a `nv\]at culocuri ciudate: a[a este acestspa]iu (cu ecranul amenajat `naer liber), la fel cl\direa `n care`mi propune]i s\ colabor\m pentruexpozi]ie“, a r\spuns invitatulspecial al festivalului propuneriide a organiza un evenimentartistic la Muzeul Na]ional deArt\ Contemporan\ deschis anultrecut la Casa Poporului din Bucure[ti.A doua zi de festival a smulsiar\[i aplauze din partea celorcare au rezistat p`n\ foarte t`rziu`n fa]a ecranului uria[ din camping.Dup\ dou\ filme mai pu-]in prizate de public, documentareledin „Programele speciale“ale festivalului au atins ocoard\ sensibil\ a spectatorilorfapt, te cam sperie un a[a om care nuare timpi mor]i c`nd deschide gura:mereu spune realmente ceva cu miez.A mai fost bine la deschidereafestivalului, c\ era destul\ lume, lucrucare s-a repetat [i `n zilele urm\toare.Noroc c\ ploile anun]ate nu [i-au f\cut(cel putin p`n\ azi, miercuri, 17 august)apari]ia. P\cat totu[i c\ seara, `ncamping, se mai aude [i muzica dediscotec\ dat\ la maxim, `n vreme ce `nfa]\ „se dau“ filme. Dar tot `n campingpo]i m`nca bine [i ieftin (faci comanda labar, e[ti trecut `n calculator [i `]i ieim`ncarea gata preparat\ de la buc\t\riaaflat\ 30 de metri mai `ncolo), aap\rut [i un magazina[ cu detoate... S`nt aici mai ales tineri,ca [i anul trecut, dar [i s\teni,care nu pot pierde cel maiHoria-Roman Patapievici [i Dan Chi[ur\sp`ndi]i printre c\su]e [i corturi.Av`nd ca subiect atentateteroriste celebre, seria de documentareprezentate la ANONI-MUL a ar\tat c\ rena[terea decare se bucur\ acest gen `n lumeeste valabil\ [i `n spa]iul românesc.Invita]ii speciali ai festivalului,mai mult sau mai pu]in cunoscu]i,au preferat s\ se relaxezediscret anul acesta, a[a c\ o s\le respect\m discre]ia.Fiind (la ora la care se `nchideedi]ia „Suplimentului deCultur\“) prea devreme s\ vorbimdespre pronosticuri, putemdoar s\ men]ion\m curiozitateacu care s`nt a[teptate proiec]iileunor pelicule ca Dear Wendy adanezului Thomas Vinterbergsau celebrul proiect Ten MinutesOlder care a str`ns cincisprezecedintre cei mai celebri regizori ailumii, fiecare dintre ace[tia realiz`ndc`te un scurt film de 10minute ce are ca tem\ timpul.S\pt\m`na viitoare ve]i puteaciti `n „Suplimentul de cultur\“un interviu `n exclusivitate cuPeter Greenawayimportant eveniment al a[ez\rii. Pentruaceast\ sear\ e anun]at un concertAlexandru B\l\nescu, pe care `l a[tept`nfrigurat\ (merge [i aerul condi]ionataici `n sal\), cu at`t mai mult cu c`t separe c\ se va ]ine pe plaj\. ~n `ncheiere,v-a[ transmite „Salut\ri de la Agigea“,dar nu e cazul.Marcel Iure[ [i MaiaMorgenstern sosescla Sf`ntul Gheorghe`ntr-o barc\cu motorCa s\ justific cumva titlul rubricii mele, trebuie s\ `mi etalezm\car o dat\, ca român veritabil, competen]a polivalent\. Deexemplu, `n economie. {i `n psihologie colectiv\.A[adar, cu toate c\ nu m\ omor s\ m\ autocitez, reiau ni[tefragmente dintr-un text pe care l-am publicat `n „Monitorul deIa[i“ acum... h\t, [ase ani, prin 1999: „Complexul sutei de lei“.„Cred c\ una din cauzele apatiei care a cuprins societatea româneasc\este [i aceast\ degradare a valorii simbolice reprezentatede moneda na]ional\... Banul nu are valoare `n sine. El esteun bun simbolic, o unitate de valoare... C`nd moneda na]ional\nu mai are acoperire [...], atunci [i credibilitatea ei este afectat\,afect`nd credibilitatea ]\rii `n care ea circul\ – inclusiv `n fa]apropriilor cet\]eni... De aceea cred c\ reforma monetar\ [...] aravea un efect psihologic pozitiv.“ Ei, a[a-i c-am plesnit-o? {tiam`nc\ de pe atunci, ca un Nostradamus mai mititel, c\ o reform\monetar\ e absolut necesar\.Din onestitate [i din teama de ridicol, reamintesc de bun\voiec\ pe atunci toat\ lumea vorbea despre o reform\ monetar\ necesar\[i despre t\ierea a trei-patru zerouri din coada unui leutot mai jig\rit. Dar esen]ial e c\ s-a `nt`mplat cum am zis, nu?Sau, m\ rog, se va `nt`mpla. Fiindc\ deocamdat\ nu s-a `nt`mplatnimic. Au ap\rut doar ni[te h`rtii mai micu]e [i mai altfel colorate.De fapt, despre asta voiam s\ scriu. Mi-am propus s\ conceptextul de fa]\ abia c`nd voi primi prima dat\ rest la un magazin`n lei noi – un fel de verificare a vitezei cu care intr\ `n circula]ienoua moned\. Ei bine, `n Timi[oara, un ora[ cu o dinamic\ economic\bun\, au trecut patru s\pt\m`ni p`n\ s\ primesc rest obancnot\ de 1 leu. Aproape o lun\! Despre monedele de 1, 5,10 bani, care ar trebui s\ dea greutate leului nou, nici nu maivorbesc. Le [tiu doar din poze. Parc\ nici nu exist\. ~n orice loca[ cump\ra ceva, totalul e rotunjit (`n lei vechi sau noi, totuna).La o sum\ de – s\ zicem – 5,88 lei (58.800), fie prime[ti rest omie (echivalentul a 10 bani noi, dar `n nici un caz 12!), fie nimic.Mai mult, `n multe magazine am v\zut (e drept, am [i urm\rit lucrul\sta!) c\ v`nz\toarele pun leii noi `ntr-un spa]iu separat dinsertarele casei de marcat, iar restul `l dau `n lei vechi. Adic\ str`ngleii noi [i scap\ de cei vechi – exact invers dec`t dorea BNR.Revin la m\run]i[. A[a-i c\ pare ridicol s\ pretinzi 2 bani rest?Un fleac, acolo... Dar `mi amintesc istoria povestit\ de un amicajuns prin Germania `n 1990. S-a `nt`lnit el acolo cu prieteni emigra]i,au ie[it la un bar, au b\ut ceva, au pl\tit [i au primit rest unpumn de pfenigi. Românii no[tri au ignorat discule]ele ar\mii, iarc`nd s-au ridicat s\ plece, unul a d\r`mat din gre[eal\ stiva depfenigi cl\dit\ de mas\. Un neam] de la o mas\ vecin\ s-a ridicat,a cules ban cu ban, i-a ajuns din urm\ pe români [i le-a`ntins b\nu]ii. „Ei, ce conteaz\?“, a dat din umeri unul. „|ia nu-sbani.“ „Ba da“, s-a `nc\p\]`nat neam]ul. „Pfenig cu pfenig, se facemarca.“Am r`s [i eu de neam]ul c\pos. Z`mbesc [i acum, dar – pe dealt\ parte – [tiu c\ avea dreptate. {i-mi amintesc de un text al luiSever Voinescu din Dilema veche, `n care autorul remarca surprinsc\ România e singura ]ar\ din cele vizitate de el (nu pu-]ine) `n care lipsesc banii m\run]i. Nici m\car ve[nicele noastrerivale `ntru s\r\cie, Bulgaria [i Albania, nu sufer\ de boala asta,pe care o [tim bine, doar am primit cu to]ii „rest“ plicuri de zah\r,p\tr\]ele de ciocolat\ cu amprente de v`nz\tor pe ele, gume demestecat de nemestecat etc.O explica]ie posibil\ ar fi c\ noi nu ne uit\m la m\run]i[uri. Esub demnitatea noastr\. Cu c`t e capra mai r`ioas\, cu at`t maisus `[i ]ine coada. De-aia zic c\ degeaba am scris eu desprereforma monetar\ (`n 1999 sau acum) [i degeaba m-a ascultatBNR-ul. Pfenig cu pfenig, se face marca. Dar ban cu ban?P.S.: ~ntre timp am primit rest o moned\ de 10 bani (1.000 delei vechi). O fi vreun semn?Iulia Blaga este membr\ a juriului de scurtmetraj la FestivalulANONIMUL din acest anSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 3pop-cultura

)pop-cultura teorie [i practic\Adriana BABE}IJazz la ceaunARS COQUINARIAB\i, George, Emilio, Ano-Mario, Florine, Luci, Victore! M\i, `nsu[iSilviule, m\i! Se poate, bre, s\ nu z\rim f\r`m\ de suplimenti[ti`n creierul mun]ilor banatici `n 12, 13 [i 14 august? Un ceva trimisspecial, acolo, la \l mai... [i mai festival de jazz de pe mapamond(c\ci nici cuvinte nu mai avem spre a `mp\na un superlativabsolut). Ce voim a spune? C\ `n loc s\ ne vedem de alenoastre, s\ st\m cumin]i `n cuhnie [i s\ alegem meiul bob cubob, numa’ bun de pus la fiert pentru rubricu]\, zv`rrrr, la G\r`na,`n Poiana Lupului, unde n-ave]i `nchipuire ce s-a `nt`mplat pre]de trei seri ([i nop]i). Pute]i a vedea cu ochii min]ii vreo 5.000 deoameni `n delir, st`nd `n ploaie (dreptu-i: cu umbrele, pelerine,salopete, cizme, p\turi) [i ascult`nd fr`nturi din ce are mai bunjazzul românesc la ora asta, ba[ca cel din Europa? Ca s\ numai vorbim despre cei doi americani [i trupele lor, care au l\satasisten]a cu gura c\scat\. Pentru c\ nu ne b`ntuie prea mult\cultur\ `n ale jazzului, am `n]eles c\ Mike Stern [i Stanley Jordansub ochii [i `n urechile noastre `s cam cum ar pogor` dinManhattan `n mun]ii Semenicului Philip Roth [i Woody Allen.Sau, ca s\ v\ fie [i mai clar: Bruce Springsteen [i Leonard Cohen.Tragem n\dejde c\ a]i `n]eles ce vrem s\ spunem.~ntrebarea-i `ns\ ce morb ne `mpinse-ntr-acolo [i care-ileg\tura dintre muzichia cea fin\ [i arta m`nc\rii? S-o lu\m per`nd. Ne d\du ghes pe creste dragul de jazz, dar [i cel de Polirom(care-[i lans\ pe scena festivalului dou\ producte n\[ite &prezentate de Mircea Mih\ie[ – Lindenfeld-ul lui Ioan T. Morar [i,colac peste pup\z\, Dandysmul). Ne mai `mboldi bucuria de a fi`mpreun\ cu o mul]ime de prieteni, precum [i speran]a binefezandat\ c\ om g\si ceva firimituri [i pentru rubricu]a noastr\.Toate visele ni se-mplinir\, c\ci `nsu[i festivalul era n\scut l`ng\un ceaun bine-mirositor. Dar s\ v\ dep\n\m pe scurt povesteac`nt\rii fermecate.Cic\ tr\iau `n zilele noastre ni[te timi[oreni foc de mi[to, detalenta]i [i cu idei, pe care soarta-i `mpinsese prin cele [aptez\ri. Unul din ei, Gigi T\u[, artist bijutier [i st\p`nul hanului „Lar\scruce“ din s\tucul Wolfsberg (G\r`na), avu g`ndul cel bun s\-iadune acum nou\ ani la o c`ntare pe Liviu Butoi, Puba Hromadka,Paul Weiner, Béla Kamocsa, Johnny Bota, `nt`i ca `nfamilie, `n [ura lui Puba din Brebu, apoi `n curtea hanului, `n jurulunui ceaun c`t casa, din care putea lua gula[ pe gratis cine voia,dup\ pofta inimii. Azi a[a, m`ine a[a, precum cozonacul dinpoveste, festivalul crescu [i se-ntinse peste m\ri [i ]\ri, mai alesde c`nd Marius Giura [i Funda]ia cultural\ Jazz Banat `ncepur\s\ pun\ pe ro]i, ca ni[te profesioni[ti, o treab\ pentru mii deoameni. Nici ceaunul cu gula[ `ntemeietor de jazz al lui Gigi nufu uitat. El `[i g\si loc frunta[ `ntre zecile de chio[curi meseria[f\cute din lemn [i aliniate in Ordnung `n poian\, unde mae[triculinari serveau (eheu, nu gratis) ce nici n-a]i crede: de la p\str\vila pro]ap, frig\rui, mici [i c`rn\ciori la m`nc\ruri chineze[ti, nem-]e[ti, italiene[ti, grece[ti [i fran]uze[ti, de parc\ Babelu’ papilelor[i sucurilor gastrice s-ar fi `n\l]at taman la G\r`na. Ce s-o mailungim: fur\ trei nop]i de rai nu doar pentru urechi [i ochi, ci [ipentru mai p\m`ntenele burdihanuri.Dar zilele? Cum curgeau zilele? P\i, `n timp ce unii dormeautrudi]i, al]ii se c\]\rau pe culmi, culegeau bure]i [i afine prin p\-duri, iar al]ii, ca ni[te vajnici gospodari, `[i dichiseau c\su]ele [i preg\teaum`nc\ruri pentru oaspe]i. Ei, iaca bine, `n c\su]a ca dinHänsel [i Gretel a lui Puiu [i a Cristei, ne-am petrecut una dinzile, cu urechile ciulite la clocotul supei de cartofi cu afum\tur\ [iceap\ crud\, la sf`r`itul unor friptane de pui la cuptor cu m\sline,cartofi, cepe mici, ro[ii [i rozmarin, dar mai ales la vorbele `n[irateca m\rgelele pe a]\ despre cum b\[tina[ii pemi (nem]i dinBoemia) coceau, fierbeau, afumau, uscau, murau toate cele `nWolfsberg, Weidenthal, Lindenfeld. A[a-i c\ vre]i o re]et\? Atunciasculta]i cum sun\ Serviettenknödel (g\lu[c\-n [tergar, pe române[te):„Se iau 800 g p`ine alb\, se taie cuburi [i se pune `ntr-uncastron; o ceap\ mic\ se c\le[te `n 100 ml ulei; se `nfierb`nt\100 ml lapte; 3 ou\ se bat ca pentru papar\; se amestec\toate, se adaug\ sare [i piper [i se toarn\ peste p`ine; se fr\-m`nt\ laolalt\; se face aluatul sul [i se pune `ntr-un [ervet curat[i ud; [ervetul se leag\ la capete [i se fierbe `n ap\ cu sare o or\(o jum\tate de or\ pe-o parte, o jum\tate pe alta); se desfaceg\lu[ca lunguia]\ din [ervet, se taie felii [i se presar\ cu p\-trunjel. Se serve[te de obicei l`ng\ paprica[ de pui cu ciupercisau l`ng\ sos v`n\toresc“. A interpretat pentru dvs. regina paprica[uluidin Wolfsberg, Crista Joni.Harta lui ScarletAmber Waves, Carbon, Crazy, Mrs. Jesus, Desire [i altepersonaje f\r\ nume, dar cu vie]i la fel de simbolice – to]i `idevin pe r`nd parteneri de drum [i de c\ut\ri lui Scarlet, ceac`ntat\ de Tori Amos. Ap\rut `n 2002, albumul Scarlet’s Walka fost compus imediat dup\ evenimentele de pe 11septembrie 2001. ~ntr-o vreme c`nd, spune Tori Amos,America `ncepea s\ fie v\zut\ „ca o fiin]\, ca [i c`nd ar fiavut suflet“. Lumea se `ntorcea astfel la concep]ia indieniloramericani, la reprezentarea p\m`ntului american ca o femeie. Deaici puternica influen]\ indian-american\ asupra albumului de c\l\torieal lui Tori Amos. De altfel, c`nt\rea]a cu s`nge de indian Cherokee vededrumul cu Scarlet [i ca pe o c\utare a originilor sale. Iar `n interviuri,Tori nu s-a ferit de afirma]ia flaubertian\ – „Scarlet s`nt eu“.Casiana IONI}|Edi]ia limitat\ a albumului,deseori definit ca un „romansonic“, a inclus un`ntreg pachet de c\l\torie: pozePolaroid de pe drum, o hart\ pecare s`nt marcate zonele str\b\-tute `n fiecare c`ntec [i istoriascris\ a lui Scarlet, narat\ de Tori.Drumul dinspre vestul spreestul Statelor Unite este pres\ratde `nt`lniri miraculoase [i de alegoriiale vie]ii americane. Personajele`nt`lnite par tipic americanela prima vedere, `ns\ pozi]ialor geografic\ este demulte ori nea[teptat\. Prejudec\]ilegrani]elor dintre diverseleAmerici se [terg a[adar, [i revolu]ionarulapare `n Austin,Texas, pe c`nd profetul tr\ie[te`n New Jersey, `n una dintre zoneleacademice. Prezen]ele feminines`nt [i ele constant alegorice,de la fostul star pornoAmber Waves, care o roag\ peScarlet s\ salute Northern Lightsdin Alaska pentru ea, p`n\ ladoamna Iisus, b\rbatul-femeiece o ajut\ s\ desc`lceasc\ sensulfanatismului religios `n StateleUnite dup\ 11 septembrie. Femeia-dorin]\,femeia ce se risipe[teinten]ionat, cea gata s\ tr\-ROUTE 66Pe numele s\u adev\rat Myra Ellen Amos, Tori Amos s-a n\scut la 22 august 1963`n Carolina de Norddeze oric`nd, toate s`nt parte dinexperien]a american\ a c\l\toareinoastre.Praful de pe drumPrintre at`tea personaje, Scarletretr\ie[te [i p\r]i-cheie din istoriaAmericii, de la vremurilede libertate ale indienilor p`n\ laatacurile din New York. „WampumPrayer“, cel mai scurt c`ntecde pe album, lipsit de oriceacompaniament muzical, marcheaz\`ntoarcerea lui Scarlet laorigini. Dup\ cum explic\ ToriAmos, „rug\ciunea Wampum“este spus\ de o indianc\ b\tr`n\.Scarlet o aude `n somn pe c`ndTori Amos esteuna dintrepu]inelec`nt\re]emoderne care`nc\ maifolosesc pianulca instrumentprincipal `nmuzica lorse afl\ `n sud-vestul Statelor U-nite, dup\ ce a trecut printr-unuldin locurile masacrelor indiene.C`ntecul `i determin\ restulc\l\toriei, transform`ndu-se `ntr-unfir conduc\tor. Singura dat\ c`ndScarlet las\ firul altcuiva este pe11 septembrie. Femeia care a plecatcu firul c\l\toriei se afla tocmai`n unul dintre avioanele ceau lovit turnurile gemene. Scarletdoar vede totul din New York[i apoi simte ce i s-a `nt`mplatfemeii `nainte de a muri. Estesingura sa modalitate de a `n]elegecu adev\rat tragedia contemporan\.Harta edi]iei limitate a albumuluieste rezultatul grafic al i-deii esen]iale a c\l\toriei propusede Tori Amos. C`nt\rea]aSuplimentul lui JUP[i-a definit proiectul ca pe o `ncercarede a-[i contura propriahart\ a corpului [i de a `n]elegeAmerica-femeie `n acela[i timp.Singurul fel de a o vedea cu a-dev\rat este, spune Tori, s\mergi [i `n zonele sclipitoare,dar [i `n cele mai proastefast-food-uri [i s\ te ui]i la tot cese afl\ `ntre cele dou\ extreme.{i mai ales s\ [tii s\ vezi aurulcare se `ntrez\re[te prin prafulde pe drum – ultima melodie secheam\ tocmai „Gold Dust“.„Ce e cel mai ciudat este c\ po]ig\si at`t de mult aur f\r\ a [ti c\ai f\cut-o“ – spune Tori Amos.„{i te `ntorci [i vezi ni[te ochi [icineva `]i aduce un castron dechili [i este Raiul, nu se poate s\fie mai bine de-at`t.“4SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005

)Cui i e fric\- de NicoletaEsinencu?teorie [i practic\LA LOC teleCOMANDApop-culturaAlex SAVITESCULeaculanti-Vacan]a MareFlorin L|Z|RESCUHOMEPAGE, SWEET HOMETr\im `ntr-o ]ar\ `n care „pizdam\-sii“ ]ine de specificul na]ional. Eo `njur\tur\ utilizat\ `n toate mediile,de la golani [i p`n\ la profesoriuniversitari sau filosofi, `n toategamele: admirativ („e dat `n pizdam\-sii!“), amical („tu ce pizda m\-tiimai faci?“), nostalgic („s-a dus `n pizdam\-sii“) etc. Am auzit-o la joac\ afar\, `n c\ru]\, petren, `n tramvai, `n c\minele-ghetou, `n catedraprofesorilor, la domni [i la doamne, `n conversa]iilejurnali[tilor sau ale intelectualilor. Numai c\ ne efric\ s\ o recunoa[tem. Ne e fric\ s\ scriem o`njur\tur\ f\r\ puncte-puncte, pentru c\ foarte mul]iconfund\ interjec]ia (c\ci asta este o `njur\tur\) cusubstantivul care le st\ pe creier, `i obsedeaz\.Cei care folosesc o asemenea`njur\tur\ (chit c\prefer\ realismul `n locs\ pun\ batista pe ]ambal) devinscriitori pornografici. {i presa...[o pe ei! C\-i un subiectcare se vinde... Dup\ mine, o e-misiune gen „Surprize-surprize“e mai pornografic\ dec`torice `njur\tur\ rostit\ printredin]i, pentru c\ exhib\ sentimente`n scopuri comerciale.Pentru c\ e o curv\s\real\ (vezietimologia cuv`ntului „pornografie“)mascat\ cu vorbe dulci.Am citit pe http://www.jurnalul.ro/articol.php?id=3674,uncomentariu al domnului TudorOctavian despre pavilionul Românieila Bienala de la Vene]ia.Domnia sa e oripilat ca o domni[oar\de pension de „versurile“(de fapt, un monolog dintr-opies\ de teatru) dedicate Europeiaaaaaaaa[i României deNicoleta Esinencu din Chi-[in\u: „Poemul ei se cheam\Fuck you, Eu.ro.Pa!, [i versurile`nchinate Europei [i nou\de iritata din Chi[in\u, pe cheltuialaMinisterului Culturii [iCultelor de la Bucure[ti, con]inmetafore precum: «Fuck you,America! Fuck you, Europa!De ce fuck! Nici de `njurat numai `njuri `n limba ta! B\-ga-te-a[ `n pizda m\-tii, A-merica! B\ga-te-a[ `n pizdam\-tii, Europa! B\ga-te-a[ `npizda m\-tii de fuck!»... Sup\-rarea poetei, `n felul ei, legitim\,nu m-ar sesiza `n nici unfel, dac\ nu s-ar produce `n numeleRomâniei [i pe cheltuialaRomâniei. Aici e ra]iunea acestuiarticol, c\ s`ntem [i `njura]i,[i cu banii lua]i...“. Nu ascundfaptul c\ prefer s\ fiu reprezentat`n Europa fie [i de ni[te simple`njur\turi dec`t de versuri cupanselu]e [i flutura[i, de ]\rani`mbr\ca]i la comand\ cu ii [i cui]ari,de albume omagialedespre eterna [i fascinantaRomânie.Numai c\ acolo unde sesup\r\ românul verde, uite c\nu s-a sup\rat Europa, pe baniiei, care i-a dat o burs\ de doiani scriitoarei Nicoleta Esinencu.Piesa de teatru incriminat\ echiar rodul acelei burse. V\ rogs\ citi]i `ntreaga prezentare de pehttp://www.akademie-solitude.de/publications/?l=e&id=181.Redau doar fragmente: „Fuckyou, Eu.ro.Pa! e bocetul uneitinere femei care, `ntr-un lungmonolog, `i explic\ tat\lui de cenu dore[te s\ ia parte la unconcurs de eseuri despre patria-mam\...~ntre copil\ria eidin Uniunea Sovietic\ [i viitoruleuropean care propag\ termeniprecum «privatizare, modernizare,feudalizare, globalizare,legalizare...» nu r\m`ne loc desentimente individuale... Piesaa fost pus\ `n scen\ `n Rusia [i`n România... Un text minunat`nc\rcat de dezam\gire [i dragoste,totodat\ vehement [i plinde umor, scris de un autor caresfideaz\...“.Am citit piesa Nicoletei Esinencu[i tot ce pot s\ v\ garantezeste c\ e mai valoroas\dec`t Apus de soare. ~n rest, v\rog s\ citi]i dou\ interviuri cut`n\ra scriitoare din RepublicaMoldova, acces`nd http://www.jurnal.md/articol.php?id=3189&cat=&editie=374 [i http://tiuk.reea.net/esinencu.html, [iforma]i-v\ singuri o p\rere.Jay Leno. Nu [tiu c`tor dintre dumneavoastr\ le spune ceva numele\sta. Oricum, merit\ s\ v\ uita]i, `n timpul s\pt\m`nii, seara,pe Antena 3, la „The Tonight Show“. E probabil singurul programadev\rat de divertisment pe care `l pot recep]iona românii.A[a o s\ v\ da]i seama de ce emisiunile de gen, f\cute de FlorinC\linescu pe ProTV sau de Mircea Badea & Oreste la Antena 1,n-au rezistat mai mult de dou\, trei sezoane. De ce românii nuau nici cea mai vag\ tangen]\ cu ceea ce la americani se cheam\stand up comedy. „The Tonight Show“ are `n spate o jum\-tate de veac de emisie ne`ntrerupt\, de c`nd creatorul s\u, legendarulJohnny Carson, a lansat-o pe NBC. Ve]i reg\si, `ncelebrul format, poantele „`n original“ pe care le-a]i v\zut „`mprumutate“de comedian]ii no[tri reforma]i: monologul de la `nceputulemisiunii, comentariile pe marginea [tirilor stupide din ziare,orchestra – band-ul –, nu cu Virgil Popescu la timon\, ci condus\de un simpatic negru, Kevin Eubanks, discu]iile cu invita]ii dinplatou.„The Tonight Show“ este doar ceea ce se vede pe scen\. ~nspatele ei, stau zeci de ani de comedie f\cut\ `n cel mai profesionistmod cu putin]\, de oameni care zilnic scriu poante pecare le spun publicului, dar care `[i iau munca foarte `n serios.O adev\rat\ industrie, `n care se p\trunde extrem de greu, `ns\care se poate m`ndri cu reprezentan]i de care a auzit cam toat\planeta: Jerry Seinfeld, Bill Cosby, David Letterman. {i, nu ultimulpe list\, Jay Leno. Oameni care `[i c`[tig\ existen]a din treabaasta, a c\ror suprem\ performan]\ este s\ poat\ ridica `npicioare o sal\ `ntreag\. Care, a[a cum zice Jay Leno `ntr-un documentarf\cut de Seinfeld, „The Comediant“, „`]i d\ de m`ncare[i `]i pl\te[te chiria“.Jay Leno n-a devenit `nt`mpl\tor gazda emisiunii amintite. Apreluat-o de la Carson, un alt comediant celebru `n America, `nfelul `n care regina Angliei las\ Coroana urma[ilor. Nu po]i ajunges\ conduci o asemenea emisiune dac\ nu ai `n spate mii de apari]ii`n cluburi de noapte din State, dac\, atunci c`nd te vede „cineva“[i te invit\ la un „Tonight Show“, nu t\v\le[ti sala de r`s.A[a s-a ales Seinfeld cu celebrul s\u serial, a[a au ajuns Leno[i Letterman s\ ]in\ `n m`n\ show-urile cu care mul]i americaniadorm seara, dup\ o zi de munc\.Uita]i-v\ la c`teva edi]ii ale emisiunii, revede]i, dac\ n-a]i avutocazia, episoadele din Seinfeld. Apoi, c\uta]i poantele [i emisiunilef\cute pe aici, pe la noi, unde, spre deosebire de State, comediaa fost r\pit\ pe malurile D`mbovi]ei, implant`ndu-i-se prefixul„tragi-“.Interesant este c\ Leno continu\ [i acum s\ fac\ stand upcomedy, pentru c\, m\rturise[te `n pelicula amintit\, tr\ie[te `npermanen]\ cu spaima c\ `ntr-o zi ar putea r\m`ne f\r\ emisiune.{i, a[a cum zice Jerry Seinfeld: „S\ nu faci nimic nu e at`tde u[or pe c`t pare. Trebuie s\ fii atent, pentru c\ po]i ajungefoarte u[or s\ faci ceva [i, astfel, n-ai mai avea timp de nimic,a[a c\ ai fi for]at s\ renun]i la tot“…Salut\ri de la Petrilade ION BARBUHai s\ l\s\m pu]in introducerile pompoasecu preten]ii de inteligen]\,fiindc\ [tiu foarte bine c\ de aproapeun an de c`nd v\ scriu v-a]i datseama c\ s`nt u[or t`mpit, a[a c\tre’ s\ insist pe asta ca s\ v\ st`rnescsimpatia `n continuare. Prea insistenteram cu sintagma „Voi num-a]i `ntrebat niciodat\ nimic despre...“.Cum dracu’ s\ m\ `ntreba]i,c`nd p`n\ [i mama `mi interziceas\ vorbesc cu Dorinel, c`nderam mic, pe motiv c\ era retardat[i `]i zv`rlea cu c\r\mizi `n cap cu oacurate]e de invidiat, `ntocmai cumBobo [i BobiVOI N-A}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDEBobi e plecat `n concediuzv`rli gr\un]e de p\pu[oi ca s\ hr\-ne[ti, nu-i a[a, porumbii.Dorinel se `nscria cu succes `nacea categorie de colegi lene[i [ipro[ti care nu `nv\]au niciodat\ nimic[i m\ ura sincer pentru fiecarezece pe care `l luam, ce-i drept, destulde des. Nu era singurul, iar ciudale sporea coeziunea de grup.Mi-au jurat `ntr-o pauz\ c\ vorcre[te mari [i o s\-mi demonstrezec\ se pi[a pe [coala mea, c\ care e[mecheri face banii f\r\ facult\]i.Apoi s-au ascuns `n podul trenului[i au cobor`t tocmai la Milano...Nu [tiu sigur ce-au f\cut eiacolo, cert este c\ a[teptau de zorziua `n care s\-[i flu[ture gr\mezilede bani `n ochii mei injecta]i cronicde o munc\ de birou. Cic\ Dorinela c\rat g\le]i de mortar [i moloz.Cic\ Florica a asistat o pensionar\cu disabilit\]i, ca s\ nu spun c\ a[ters la cur o bab\, c\ a[ fi r\ut\-cios. {i de ce s\ fiu r\ut\cios cuprima fat\ care m-a l\sat s\-i ating]`]ele, `ntr-a [asea, ca s\-i suflu unsubiect la tez\.{i uite-a[a, `narma]i cu j’de miide euroi [i cu cele mai faine ma[ini,au pornit-o spre ]ar\, imagin`ndu-[i`n mii de feluri cum o s\ cr\p eu deciud\ [i o s\-[i r\zbune copil\riilefruste `n care tata `i `ntreba mereu„de ce Bobi zece [i tu doi?“. S\-[ir\zbune Florica ]`]ele pe care [i le-apervertit de nevoie.Mam\, ce scr`[nete de ro]i `nfierb`ntate,ce ritmuri dr\ce[ti de manele[i ce ]oale etalau victorio[i `nSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 5fa]a blocului meu! Cum se uitau veciniila acest minunat spectacol [ioftau plini de invidie sincer\! Numaieu `nt`rziam s\ apar la geam [is\-mi primesc lovitura de gra]ie.Nici m\car aluziile lui Dorinel, detipul „ie[i, u\i muie, s\ vezi ceva!“,nu m-au scos la vedere. ~n cele dinurm\, i-a auzit mama [i le-a zis c\Bobi e plecat `n concediu.Adic\ ei au tras ca robii [i eunici m\car nu eram acas\? ~mi paresincer r\u, dac\ [tiam, st\team s\le fac hat`rul, c\ doar nu m\ cost\nimic. A[a c\ au plecat `nd\r\t, maihot\r`]i ca niciodat\, jur`nd ca laanu’ s\ vin\ mai boga]i ca acu’. Dorinelo s\ cl\deasc\ de zece ori maimulte blocuri, c\]\rat pe schele, iarFlorica o s\ [tearg\ baba mai ap\-sat, p`n\ la os. Sper doar ca la anu’s\ m\ anun]e din timp, s\ [tiu cum`mi programez vacan]a.Bobicarte

carte printre r`nduriEmil BRUMARU (hobbitul@yahoo.com)DUMNEZEU SE UIT| LA NOI CU BINOCLULDa’ tu cu cine ]ii?Breviar pentru p\strareavorbelor de spiritLocuiam `ntr-un or\[el de provincie. Nu [tiam c`t mai am de tr\it.~ns\ pricepusem c\ orice, chiar nenorocirile, au un sf`r[it. Deaceea m\ gr\beam s\ iubesc, s\ scriu, s\ citesc… Zileletreceau… sau mi se p\rea mie c\ trec?… halandala… C`nd citeam,doream din tot sufletul s\ scriu… c`nd scriam, m\ g`ndeamla zeci de c\r]i importante, abandonate, r\t\cite… c`nd, debine, de r\u, le f\ceam pe am`ndou\, m\ cutremura spaima c\nu voi mai iubi niciodat\… niciodat\… iar, `n fine, `ndr\gostit,t`r`t labirintic prin fel de fel de `nt`mpl\ri n\ucitoare, t`njeam dup\perioada lini[tit\ de mai-nainte! Dis-de-diminea]\, trezit pe lapatru-cinci, deschideam larg geamul, num\ram florile mov dinghiveciul a[ezat pe televizorul stricat, plin cu apa scurs\ `ntr-`nsul…c\ dac\ `l cl\tinam se auzea cum cob`l]`ie!… caligrafiam rug\-ciunea matinal\ [i `ncepeam s\ beau cafea cu nemiluita, de[i mise interzisese cu des\v`r[ire de c`nd avusesem criza aceea comi]ial\inaugural\… `mi pl\cea chestia asta la nebunie, faza cu„inaugural\“… {i `ncercam s\ citesc cu glas tare, p`n\ r\-gu[eam, Don Quijote sau Robinson Crusoe... foarte atent laconstruc]ia frazelor, `nv\]`nd mereu, mereu cum e treaba cu„proza“. ~n fond, `mi spuneam, depinde de vitez\. Poeziile aualt\ vitez\! S`nt mai rapide… Numai c\ iar\[i t`njeam dup\ unnou volum, scotoceam `n gr\mada inepuizabil\... Micul prin]...Zenobia... Dic]ionarul de sinonime... mai r\sturn`nd vreun raftcapricios, dispus s\-mi d\r`me [i nervii, s\ m\ blocheze ore `ntregi`n munca mig\loas\ a rea[ez\rii tomurilor… `l scoteam lasuprafa]\… `l r\sfoiam lene[, descifr`nd nota]iile deseori bizare,datorate lecturilor mai vechi… c\deam pe loc `n plictis… visamaltul… Oboseam repede. Intram `n dezn\dejdi de nesuportat. ~mi`nsemnam ceva, `ns\ilam ni[te versuri zgubilitice, nu-mi pl\-ceau… Iar lectur\ ]op\it\ [i iar puseu brusc, euforizat de cofein\,`n lumina clipei prea str`mte… Cam `n vremea aceea am cunoscut-o.Venise s\-i `mprumut ni[te plachete de poezie. ~i pasasem,ca de obicei, oricui m\ b\tea aiurea la cap, pe RuxandraNovac, m\ rog... din]oasa aia mut\ `n care credeam pe bune, sigurc\-i pocnit\ definitiv de primejdia talentului: ecograffiti. poemepedagogice. steaguri pe turnuri. A b\gat c\r]ulia `n rucsacul c-unmotan at`rnat cochet de-o curea... Imediat mi-a zis: „Poveste[-te-m\!“ {i a r`s: hihihi! Grav, am `nceput. A fost odat\ ca `ntotdeauna…ca de obicei, adik… pe c`nd minciuna dep\[ea, b\i!,`n circumferin]\ c\p[una, cam cu at`tik… ([i `i ar\tam exact, dep\rt`nddegetul mare de cel ar\t\tor, flutur`ndu-mi m`na dreapt\prin fa]a ochilor ei imen[i, topi]i ce]os [i verde sub fruntea istea]\… `iprecizam catastrofa, n-o evitam… ignor`nd faptul c\ Nichita St\-nescu… undeva… nu-[’ pe unde… proclamase c\… dah!… c\adev\rul e o crim\… sau, m\ rog, sinceritatea… p\i bine, b\i!, eucu „sinceritatea“ f\cusem un fix `n adolescen]\… [i ea, din ce `nce mai fascinant holbat\, aprob`nd, ]in`nd cu mine… c\ o [i `ntrebamgelos: da’ tu cu cine ]ii?… cu tine!, cu tine!… executa eani[te salturi mici, cu am`ndou\ picioarele lipite… cu tine!)…buuuun, deci… a fost odat\ ca deocamdat\… c\ci niciodat\ nuse putea preciza cum r\m`ne cu basmul… e cumva `n expansiune,b\i!… un, doi, trei… [i… alte r\cnete… alte v\g\uni… zmeiis`nt dificili (nu ca la C\rt\rescu, p\mp\l\i, de pun botul la fitecemi[toac\ r\t\cit\, b\l\ioar\… da’ tu cu cine ]ii?… cu tine!, cutine!… executa ea, ap\sat\ pe buton, salturi mici, afectuoase,de iepure drogat…)… dah, buuuun… deci, a fost… odat\ ca a-cum!, ]ipa d`nsa, iluminat\, pi[icher\, gra]ioas\, fragil\, devotat\,nemaipomenit de sub]ire [i tandr\… [i pe podea, `n iarba catifelat\a covorului, se rotunjeau izvoare limpezi, cerbii p\pau cubotul pofticios c\p[unele `necate-n unde, scorburi ad`nci c\scadulapul, greierii ]`r`iau exalta]i `n pahare, seconda]i bestial deAbsurdica url`nd pe un CD: „S\ inject\m sl\nin\ `n g\in\!“, masase cl\tina `n valuri moi de p`r`u, cu pe[tii prelungi ]`[nind din sertare,cu g`ng\nii cu picioroange cr\c\nate travers`nd `n iu]eala[i-n zigzagul fulgerului superficia t\bliei lucioase… vazele desfoliau`n aer nuferi globulari, suav ating`ndu-se, spre suferin]\,unul de altul… paturi cu frunza groas\, c\rnoas\, suculent\, sescuturau de cearceafuri l`ng\ trupurile noastre… p\p\dii umflatec`t perna explodau la cea mai pl\p`nd\ suflare… p\l\riile de pai,[epcu]ele cool, aruncate neglijent pe scaune, c\p\tau culoarea[i izul inconfundabil al ciupercilor otr\vitoare… b\tea un v`nt parfumat,c\ldu] dinspre batiste… [trumfii `mpachetau papiote…caloriferele striau dulce pere]ii sub ferestre… ca stupul b`z`iacontorul auriu, doldora de faguri sclipind, ]iuind a kilowa]i de miereprelins\… din frigider tocmai ie[ea tacticos, Fram, ursul polar...SEMNAL~n Breviar pentru p\strarea clipelor, carte-interviuap\rut\ anul acesta, Alexandru Paleologu,remarcabilul eseist ajuns la v`rsta de 86 de ani,dialogheaz\ cu Filip-Lucian Iorga, t`n\r publicist [iistoric de 23 de ani. Diferen]a de v`rst\, primacare atrage aten]ia, promite un dialog `ntregenera]ii [i, de ce nu, `ntre dou\ lumi, dialog `ncare leg\tura distrus\ de at`ta vreme dintreRomânia precomunist\ [i România de ast\zi, maib\tr`n\ prin experien]\, dar mai t`n\r\ prinignoran]\, s\ se poat\ reface pe cale convivial\,afectiv\. Dar mai este acest dialog unul posibil?Doris MironescuBreviar pentru p\strarea clipelor,Se cuvine salutat efortullui Filip-Lucian Iorga,partenerul de dialogal lui Al. Paleologu, datorit\muncii c\ruia aceast\carte a luat fiin]\, `n urmazecilor de ore de discu]ii.Intervievatorul reviziteaz\metodic toate „temele“ tratatede c\tre interlocutoruls\u p`n\ acum, invit`ndu-lpe acesta s\ dezvolteidei lansate `n trecut,s\ detalieze uneleistorii l\sate neterminate,s\ evoce amintiri. Paleologuvorbe[te dinnou despre genealogiaproprie (parc\ mai a-m\nun]it ca niciodat\,datorit\ insisten]ei `ntreb\rilor),despre biografiacare l-a purtat`n demnit\]i guvernamentale[i `nclandestinitate la C`mpulung,la Institutulde Istoria Artei, `n`nchisoare, la editur\[i la Paris, caambasador. Dar [idespre r`s, desprefrivolitate, despreelegan]\, Don Quijote[i Sadoveanu, despre EvulMediu, frumuse]e [i femei.Toate – teme cunoscute alediscursului lui Al. Paleologu,fie el scriptic sau oral. Majoritateac\r]ilor publicate de acestadup\ 1989 [i foarte multe interven]iiale sale din media revin a-supra acelora[i subiecte, datorit\c\rora Paleologu `nsu[i a devenitun nume cunoscut aproapetuturor. Ast\zi, criticul literar caredebuta `n 1970, la 51 de ani,s-a transformat `ntr-o „marc\ `nregistrat\“,cu apari]ii at`t `npresa cultural\, c`t [i `n „Playboy“.Este o voce ascultat\ at`t pentruea `ns\[i, pentru lejeritateacu care abordeaz\ orice subiect,oric`t de preten]ios, c`t [i pentruceea ce vocea aceasta reprezint\:„vremurilebune“, modelulunei elegan]e intelectuale, dar [ivestimentare, imaginea unei lumicu care României de azi i-ar pl\-cea s\ semene.România interbelic\,cu oameni de „m`na `nt`i“~nc\ din Spiritul [i litera [i Bunul-sim]ca paradox (`n curs dereeditare la Cartea Româneasc\),scriitorul n\scut `n 1919 f\-cea o figur\ aparte `n calitate deAlexandru Paleologu `n dialog cu Filip-Lucian Iorga,Humanitas, 2005~n acest volum s`nt reunite dou\ romane care urm\resc destinul acelora[i personaje, cre`nd unul dintre celemai reu[ite ansambluri literare semnate Ismail Kadare.Primul roman, Fiica lui Agamemnon, scris `n 1985, este o amar\ poveste de dragoste, o dragoste interzis\`ntr-o societate `n care opereaz\ reguli morale cazone, iar puritatea con[tiin]elor e p\zit\ cu stricte]e deun aparat represiv de o duritate excesiv\.Al doilea roman, Succesorul, scris `n anii 2002-2003, readuce `n discu]ie misterioasa moarte a celui caretrebuia s\ fie urma[ul liderului comunist Enver Hodja. Romanul evoc\ perioada t`rzie a comunismuluialbanez, anul 1981 [i urm\torii, r\stimp `n care dictatorul Enver Hodja, b\tr`n [i bolnav, `[i pierduse orice control[i organiza spectacole politice sinistre, care culminau adesea cu eliminarea celor mai apropia]i colaboratoriai s\i. Unui asemenea scenariu i-a c\zut victim\ Succesorul s\u. Iar acesta nu poate fi altcinevadec`t generalul Mehmet Shehu, vechi camarad de arme al {efului de la Tirana [i prim-ministru p`n\ `n decembrie1981, c`nd este g\sit `mpu[cat `n vila sa.Ismail Kadare, Fiica lui Agamemnon • Succesorul, traducere din limba albanez\, postfa]\ [i notede Marius Dobrescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 248 de pagini, 19,50 RON6SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005

printre r`nduricartecritic literar: vorbind despre c\r]i[i autori, el broda subtil `n margineaideii de, s\ zicem, iubiresau cochet\rie, l\s`nd `n urm\referin]a, textul literar propriuzis.Pentru el, reu[ita estetic\ alui Camil Petrescu `n Ultimanoapte de dragoste… era pus\`n umbr\ de imperfecta `n]elegerea dragostei. Evident, `n a-cest fel se `ndep\rta considerabilde critica de text, put`nd `nschimb s\ recurg\ la un gencare `l caracteriza mai bine – e-seul.Odat\ cu sf`r[itul perioadeicomuniste, Paleologu renun]\ lacritica literar\. Cu pu]ine excep-]ii, c\r]ile sale ulterioare vor fiunele de interviuri, amintiri, nota]iiretrospective a c\ror referin]\major\ este România interbelic\,cu oamenii s\i „de m`na`nt`i“, cu pre]uirea elegan]ei [i ainteligen]ei unei lumi acum disp\rute.Mai important dec`t e-voc\rile `n sine este tonul `n caree f\cut\, aproape `ntotdeauna,aceast\ pledoarie pentru trecut:deloc „paseist“ la modul didactic[i dojenitor, cu o mul]ime deaparteuri autoironice [i cu uimitoarevorbe de spirit care pot s\califice o situa]ie dramatic\ devia]\ cu elegan]\, f\r\ patetism:„pu[c\riapolitic\ o facidoar dac\ o meri]i“, „prostia ediabolic\, niciodat\ inteligen]a“,„cine fuge de frivolitate ajungela prostie“ sau „adev\rul spusf\r\ talent e o minciun\“. Fostul„ambasador al golanilor“ esteun mare stilist, al c\rui limbaj,foarte oral, atinge repere culturalemajore cu aceea[i naturale]ecu care poveste[te ritualurilecochetelor interbelice.Miza unui dialog„la distan]\“Una dintre m\rcile scrisului luiPaleologu era m\sura `n idilizareatrecutului. Seria de adev\ruriparadoxale, dar care definescbunul-sim], elaborat\ deeseist `n curs de decenii, se a-plica sever lumii dintre celedou\ r\zboaie, astfel `nc`t unom de condi]ie putea s\ fie, totu[i,„un prost“, c`t\ vreme nurespecta eticheta. Fiind un omcare a apar]inut societ\]ii `nalteromâne[ti, Paleologu nu manifestacomplexe ciocoie[ti fa]\ deaceasta: nu o poleia excesiv, nu`i trecea cu vederea defectele,nu `i scuza erorile. Cartea recentap\rut\ manifest\ `ns\semnele unei aprehensiuni sporitefa]\ de lumea trecutului, laolalt\cu o intoleran]\ sever\ fa-]\ de prezent. Masca bonom\ arisipitorului de adev\ruri paradoxale[i `n]elepciuni frivoleeste alterat\ din c`nd `n c`nd caurmare a unor `ncrunt\ri delocbonome. Epoca prezent\ `i pare„o epoc\ abject\. Lumea noastr\cretin\ [i fudul\ `mi creeaz\o grea]\ inimaginabil\. C`t putemfi de pro[ti! {i c`t de u[orrenun]\ omul la demnitatea fiin-]ei sale“. Apoi:„O gaf\ de francez\te compromitea pe vecie;ast\zi, nimeni nu se compromitedac\ vorbe[te engleze[te prost“.O sum\ de repro[uri aproapeneverosimile venite din parteacelui care [tie prea bine [i declar\,`n aceea[i carte, c\, „lav`rsta mea, exist\ marele risc dea crede c\ ai ajuns `n]elept“.Pe de alt\ parte, t`n\rul interlocutoral lui Paleologu nu arenici o reac]ie `n fa]a unor astfelde declara]ii provocatoare, neidentific`ndu-sedeloc cu epocape care totu[i o locuie[te. Dimpotriv\,el se muleaz\ `ntru totulpe vederile personalit\]ii intervievate,ceea ce face dinaceast\ carte-dialog, `n realitate,un monolog intersectat de `ntreb\ricare preiau opiniile dejacunoscute ale interlocutorului.Din p\cate, miza despre care vorbeammai sus, a dialogului dintredou\ lumi, România interbelic\[i cea de azi, este `n `ntregimeratat\. ~ntreb\rile din Breviarpentru p\strarea clipelor arfi putut fi puse de c\tre oricebun cunosc\tor al lumii lui Paleologu,de pild\ de c\tre NeaguDjuvara; nu era nevoie de unt`n\r de 23 de ani, e drept, foartebine preg\tit, pentru a face a-ceasta.Ast\zi, criticul literar care debuta `n 1970 s-a transformat`ntr-o „marc\ `nregistrat\“, cu apari]ii at`t `n presa cultural\, c`t[i `n „Playboy“„Obiectul de studiu“ estechiar Alexandru Paleologu~n lipsa unei astfel de mize deurm\rit, Al. Paleologu r\m`neacela[i: un causeur ne`ntrecut,unul dintre foarte pu]inii carene-au r\mas, `n stare s\ tratezecu aceea[i libertate de spirit despreDumnezeu, despre prostie,dar [i despre u[ile de closet (!).Memoriile sale, chiar c`nd serefer\ la un subiect at`t de trivialprecum serviciul de la Cap-[a din interbelic, nu `nceteaz\ s\fie fascinante. E suficient ca oanecdot\ oarecare s\ revin\ `nmemoria sa pentru a fi transformat\`n adev\r general, sub umbrelaprotectoare a aforismuluisclipitor stilistic:„frivolitatea esingura care trebuie practicat\cu metod\“, „eu am fost `ntotdeaunapasionat de femeie;grozav\ inven]ie este“, „[i pentrub`rf\ e nevoie de talent“. Memorialistuleste un mare produc\torde aforisme, unul dintre pu-]inii care mai practic\ ast\zi, [icu real succes, aceast\ specie agenului gnomic.De ceva vreme, Paleologu numai scrie el `nsu[i. C\r]ile saleau devenit, de aceea, [i mai o-rale, [i mai spontane dec`t `-nainte. Vorbitorul se exprim\ pesine `n mod direct, f\r\ a-[i deghizaumorile, capriciile, ci c\ut`nds\ le releve c`t mai bine organicitatea,apartenen]a la un`ntreg. ~n c\r]ile sale, „obiectul destudiu“ `l reprezint\ chiar AlexandruPaleologu [i, `n m\sur\ consistent\,perioada interbelic\, pecare o cunoa[te ca pu]ini al]ii.Scriitorul se pune pe sine `nscen\, `[i aduce `n fa]\ personalitatea,odat\ cu epoca de la carese revendic\. Putem fi sau nude acord cu opiniile pe care leexprim\ autorul, cu modelul s\ude societate [i de lume. Esen]iale c\, vorbind despre trecut, expun`ndu-[ifermec\toarele idiosincrasii,el `[i construie[te o i-magine seduc\toare, dup\ cumrealizeaz\ [i o frumoas\ fic]iuneretrospectiv\ a societ\]ii române[tide odinioar\. Acestea s`ntsingurele monumente de carescriitorul Alexandru Paleologuare nevoie.CUM STAU LUCRURILEFreak-showM-am decis, cum ar veni, s\ demarez acest proiect: anume,rubrica mea s\ aib\, din c`nd `n c`nd, guest-star-uri precum Ciprian,`n cazul de fa]\. Selec]ia, evident, `mi apar]ine [i se va facedup\ criteriul simpatiei nejustificate sau al spiritului de ga[c\.Acestea fiind zise (ca-n Muzici [i faze), s\-l `nt`mpin\m cum secuvine pe filosoful Ciprian {iulea. Nu `nainte `ns\ de a spune c\habar n-am cum e s\ fii erou la pensie [i de a-mi manifestaminimul interes fa]\ de aceast\ ipostaz\. {i de a preciza c\ nu-snicidecum responsabil fa]\ de ie[irile invita]ilor mei. Din nou, a-cestea fiind zise…Cum e s\ fii erou la pensieIonu] CHIVASper s\ fiu primul dintre prietenii lui Ionu] care r\spunde generoaseisale oferte de a ne sub`nchiria rubrica. ~i [tiu bine peceilal]i, cam neserio[i. Noi doi `ns\ ne-am `n]eles imediat: c`ndel m-a asigurat c\ nu-mi cere bani pentru asta, i-am zis c\ nicinu se punea problema, iar c`nd l-am `ntrebat eu dac\ nu d\ cevabani, l-a pufnit r`sul.Ca orice chiria[ responsabil la cap, prima mea mi[care va fis\-i fac varz\ mobila. Mobila de idei, cred c\ v-a]i prins. ~nschimb, o s\ `ncerc s\ p\strez stilul lui glume] [i colocvial; de[i,cum v-am mai zis, eu s`nt un tip foarte serios. Asta din respectpentru voi, cititorii lui fideli, c\rora, la ce idei are el, nu cred c\poate s\ v\ plac\ altceva dec`t stilul. M-am tot g`ndit, nu v\d alt\variant\.Poate c\ nu e frumos s\ scrii a[a ceva chiar `n rubricaomului. Dar, pe l`ng\ faza cu p\i ce, de estetica ur`tului n-a]iauzit, Baudelaire, cadavre etc., problema e c\, dup\ p\rereamea, ca [i dup\ a lui Heraclit, Lao Tz` [i a altora, conflictul estechiar mecanismul esen]ial al lumii. {i al crea]iei, bien sûr. Astfelc\, pentru a avansa `n mod continuu c\tre perfec]iune, omul trebuies\ se integreze [i armoniei cosmice (aici intervine o u[oar\not\ stoic\; dac\ nu `n]elege]i ceva `ntreba]i, nu m\ l\sa]i s\ vorbescdegeaba), dar [i s\-[i asume o etic\ `nalt individualist\ [ieroic\. Cum ar veni, conflict la greu.{i-uite-a[a am ajuns pe ocolite, eu zic c\ destul de subtil, launa din marotele lui Ionu]: genera]ia mea optzecist\, eroic\ [iretoric\, pe care el o acuz\ c\ a produs numai abera]ii, cum arfi Pia]a Universit\]ii, fenomenul P\ltini[, Academia Ca]avencu [i,cirea[a de pe coliv\, Cristian Tudor Popescu. Genera]ie optzecist\nu `n sens literar, nu are nimic de-a face cu asta, ci `nsensul perioadei de formare, aceea a teenager-ilor care nu `nv\]auenglez\ pentru c\ nu le-ar fi folosit la nimic. ~n afar\ derock, bine`n]eles, da’ acolo conteaz\ mai mult sentimentul. Ascul]iIron Maiden ca pe muzica simfonic\ [i te sim]i salvat.M\ rog, el cam are dreptate cu optzeci[tii [i cu Pia]a (nu maizic de ceilal]i de pe lista lui Ionu], acolo e jale). S`nt u[or sinistreeroismul, fazele `n\l]\toare, anticomunismul stupid, retorica iluminist\de {coal\ Ardelean\. {i nici eu nu mai pot s\ ascult IronMaiden. Adic\ pot, dar m\ face s\ z`mbesc, `n loc s\-mi inspiresentimente `n\l]\toare, ca pe vremea c`nd f\ceam chefuri cuMaiden [i distrugeam camera de c\min. Acum [i mie `mi placemuzica lor, a nou\zeci[tilor (cum ziceam, \ia existen]iali, nu \ialiterari), mai „mic\“, mai relativist\, neeroic\. Numai c\ la mine eadaptare, nu e genetic. {i doar at`t voiam s\-l `ntreb pe Ionu]:b\i, tu [tii ce greu e s\ fii erou la pensie?SEMNALLuna [i doi bani jumate porne[te de la biografia ie[it\ din comun a faimosuluipictor francez Paul Gauguin. Charles Strickland, alter ego allui Gauguin, este un bancher londonez bogat, care duce o via]\ a[ezat\.~n acela[i timp, Strickland este posedat de o dorin]\ fierbinte dea picta, dorin]\ care `l `mpinge spre un sacrificiu imens: p\r\se[teLondra, pleac\ la Paris, apoi `n Tahiti, l\s`ndu-i pe cei apropia]i `nmizerie. Departe de civiliza]ie, Strickland picteaz\ necontenit, devenindunul dintre cei mai mari pictori ai lumii. Chinurile [i sf`[ierea interioar\a bancherului, care `[i urmeaz\ destinul indiferent de consecin]e,devin un simbol al blestemului artistului de geniu, care pl\te[teadeseori un pre] mult prea mare pentru a-[i urma chemarea.W. Somerset Maugham, Luna [i doi bani jumate,traducere [i note de Andrei Banta[, colec]ia „Biblioteca Polirom“,Editura Polirom, 288 de pagini, 19,50 RONAutorul abordeaz\ o tem\ f\r\ precedent `ntre preocup\rile istoriografieiromâne[ti: procesul convertirii la cre[tinism – cu prec\dere la ortodoxie –`n societatea româneasc\ de la `nceputul epocii moderne. Noutatea acesteiavine at`t din conturarea subiectului ca atare, c`t [i din calitatea surselordocumentare. Majoritatea fondurilor arhivistice explorate nu aufost niciodat\ folosite `n acest scop. Peste trei p\trimi din sursele citates`nt inedite sau necunoscute cercet\torilor. Situa]ia statistic\ a converti]ilorla ortodoxie `n Ia[i (1755 – jum\tatea secolului al XIX-lea), originilelor etnice, comportamentele lor sociale, imaginea lor public\ s`nt temecare redeschid chestiunea valabilit\]ii unor concepte cu `n]eles istoricvag, deturnate de variate ideologii [i transformate `n repere ale discursuluide tip na]ionalist (toleran]\, xenofobie etc.).Mihai-R\zvan Ungureanu, Convertire [i integrare religioas\`n Moldova la `nceputul epocii moderne, colec]ia „Historica“,Editura Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“, 408 pagini, 15 RONSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 7interviu

interviu `ntrebarea moarte n-areAm senza]ia c\ poate voi mai fi,REPERE:• Emil Brumaru(n. 1939), unuldintre cei maiimportan]i poe]icontemporani• are rubricipermanente `n„Românialiterar\“ [i„Suplimentul decultur\“• a scris la „Plaicu boi“, poate ficontactat lahobbitul@yahoo.com• este laureat alPremiuluiNa]ional dePoezie „MihaiEminescu“(2001), pentru„Opera Omnia“Interviu de Emilia ChiscopDomnule Emil Brumaru, spunea]ic`ndva c\ scrisul e via]\ pe h`rtie.Referindu-v\ la dumneavoastr\, a]iafirmat c\ doar atunci c`nd scrie]i tr\i]icu adev\rat, restul e documentare.Privind `n urm\, c`t a fost via]\ [i c`tdocumentare?Mai `nt`i s\ stabilim c`teva chestii. Un interviupresupune, nu?, un soi de complicitateafectuoas\ `ntre cel care `ntreab\ [i cel „interogat“…Rostul primului este, cred, s\ nu-lprea `ncurce pe cel\lalt, s\ nu-l p`ndeasc\ lacotitur\, doar-doar mai scap\ o perl\… untopaz… mai face o boroboa]\… `i mai ieseun porumbel, o vr\biu]\ din gur\, vreun [arpeboa din urechi, m\ rog, vreun muc inopinatdin nar\… ci, dimpotriv\, s\-i dea ap\ lamoar\, s\-i aduc\ mingea la fileu, cum sezice… Desigur, po]i face [i un interviu…a[a... de-a-mboulea, din contre la linguric\[i pumni `n b\rbie… dar nu prea cred c\ vreia[a ceva… [i mai e [i povestea cu ce am afirmatc`ndva… sau altc`ndva... acum o lun\,acum un an… etc. P\i s-ar putea s\ se bat\cap `n cap… normal, `[i mai schimb\ omulp\rerile, ce naiba, depinde [i de dispozi]ia luidin momentul respectiv, nu cioplesc legi `npiatr\, pentru eternitate... m\ mai joc [i eu,mai fac pe grozavul... ba chiar s`nt aiuritorde sincer din c`nd `n c`nd... depinde `n ce zim\ nimere[ti… Despre ce era vorba? A,„via]a pe h`rtie“! M\ obsedeaz\ acut de vreodoi ani, cronic de c`nd am avut, pe la 19 ani,tbc-ul \la pulmonar… Mi-am dat seama c\trebuie s\ aleg neap\rat ori una, ori alta…Ori via]a pe h`rtie, adic\ scrisul p`n\ cad `nbot, ori via]a tr\it\, cu fericirile [i nenorocirileei, cu amestec\tura ei inevitabil\, fermec\toare…~mb\tr`nind, vitalitatea `]iscade, nu ai ce face, e-o faz\ obligatorie, nuare rost s\ te min]i. {i atunci `]i r\m`ne scrisul,c`t mai ai putere [i pentru figura asta, c\te las\ balamalele [i aici… [i-atunci, tr\ie[ticu adev\rat, probabil, doar c`nd scrii, adic\la maxima ta posibilitate de a te bucura, dea realiza c\ exi[ti. Restul e un terci, un ghivecidestul de nec\lug\resc, cu `n\l]\ri [ipr\bu[iri nea[teptate… Scriind po]i ordona,tr\ind e[ti la cheremul unui soi de hazard,de t\v\leal\ prin principiile, credin]ele, obiceiurilesau capriciile altuia, altora… ~ntrebareae una mai grav\! Ce te faci c`nd te `ndr\goste[ti,c`nd depinzi cu masochist\ pl\-cere de cel\lalt, c`ndte la[i m`nuit, condus,nu mai conteaz\dec`t ce-ivrea mu[chiul?Ei? N-ai `mbobinat-o?Culmea esteaaac\ tocmaiaaasta caut:„`nrobirea“,„adorarea“,„divinizarea“!!! Nu-s ipocrit! Observ cuasupra de m\sur\ c\ iubita are [i cur, [i ]`]e,[i toate alea catifelate…. M\ `ncurc `n preamulte explica]ii… „Documentarea“? O practic\m,f\r\ s\ ne d\m seama, mereu… incon[tient…Nu m\ for]ez, Doamne fere[te!,s\ m\ „documentez“ cum se iube[te c`nd chiariubesc… nu s\rut `n subsuoar\ o femeie cas\ scriu reportaje!... `ns\ dup\ ce m\ maidomolesc… p`lp`i `ndelung `n suflet, amintindu-mice minunat a fost… dar toate asteas`nt teorii…Perioada c`nd era]i medic la Dolhasca,pe care o evoca]i foarte des, a fost„via]\“ sau „documentare“?Toat\ via]a e o „documentare“ dac\ ai fixul cuscrisul!!! Acolo, la Dolhasca, „via]a“ d\„peste“, ca aluatul din covat\... c`nd e f\inabun\ [i drojdia ca lumea...Dar acum, care dintre aceste defini]iicrede]i c\ s-ar potrivi mai multexisten]ei dumneavoastr\ `mp\r]ite`ntre lectur\, rubrici permanente,chat-uial\ cu `ngerii cu boc\ncei,insomnii etc.?O s\ te dezam\gesc `n continuare, nu preacitesc, mai degrab\ recitesc… [i asta cu greutate,cu pauze, uneori cu glas tare, ca s\aud textul la ureche, s\-l urm\resc `n „melodia“frazei, s\-l `n]eleg mai bine… obi[-nuit recitesc ceea ce tocmai cite[te [i Absurdica…e un fel de a comunica cu d`nsa maipe `ndelete, permanent… de a o cunoa[temai am\nun]it… de a ne „certa“ pe un terenoarecum neutru… are p\reri originale cu duiumul,muste[te de poante [i jocuri de cuvinte…[i mai am un avantaj a[a… cite[te c\r]i cu a-dev\rat esen]iale: Don Quijote, Robinson Crusoe,Céline (C\l\torie la cap\tul nop]ii), mult,foarte mult Gellu Naum… Septuaginta (cunotele de la underground )... etc.Eu am vrut s\ o convertesc la O mie [i unade nop]i… Concertele Adei Milea (sau ce-ormai fi ele!!!) cu Apolodor [i cu DonQuijote mi-au deraiat locomotiva-n rai… Ei,mai citesc [i al]i autori… ve[nic `mi fac planuride lecturi nesf`r[ite… pe decenii… M\preg\tesc s\ recitesc Proust, Stendhal, Montaigne…s`nt curios cum o s\-i percep la v`rstaasta… T`njesc dup\ o lectur\ integral\ a luiKafka… Baudelaire, Apollinaire… M\ obsedeaz\Swift, Sade, Beckett, Ionesco, Poe…Lautréamont… o droaie… ca s\ nu mai vorbescde Bacovia, Arghezi (proza lui e formidabil\!),Cristian Popescu, C\rt\rescu din romane[i jurnal… Rubricile, dac\ ai curajul s\le `ncepi, sau bafta s\ te `ndemne cineva s\le ]ii... `ng\duindu-]i inevitabilele rateuri,devin un ax `n jurul c\ruia, ferit de dezordineacotidian\, `]i po]i, cu migal\, construiviitoarele c\r]i… ce m-a[ fi f\cut eu f\r\„Cer[etorul de cafea“ din „Romlit.“? F\r\„Gulliver“ din „Ziarul de Ia[i“, f\r\ rubricaactual\ din „Suplimentul de cultur\“? E unbr`nci s\pt\m`nal, o justificare a lenei…Chat-uiala am `nv\]at-o de la mai tinerelemele prietene, celebrele „Imbecile“… Dauposibilitatea de a vorbi orice, folosind unlimbaj liber, ne`mpiedicat `n prejudec\]i,`n ocoli[uri inutile… Au o savoarespecial\… Se mai pot [i arhiva…[i devin cu timpul un„album“ cu amintiri n\stru[-nice… hazlii… „enorme“…infinit nostalgice… de oAr fi trebuit s\debutez, cuVersuri deadolescent, prin1965-’66… Eraimposibil… Poeziao consideram cape o form\,singura de careeram `n stare s\m\ folosesc, desinceritate… desinceritate dus\ lalimit\, pestelimit\… Condi]ia,pe atunci, fiind s\bagi [i ceva cuPartidul, amsuferit ca boul c\nu voi publicaniciodat\…EMIL BRUMARUdac\ am baft\, poettandre]e crud\ neb\nuit\… Ce n-a[ da s\ potr\spunde `n acest interviu cu dezinvoltura cucare chat-uiesc cu Bok\ncel, cu Zuza Junglobuza,Fallin’, Mulatra, Feti]a otr\vitoare…etc. Insomniile s`nt ultranasoale, m\ storc, nus`nt om a doua zi… M\car dac\ a[ putea citi…sau scrie… dar stau fix `n fotoliu sauumblu de n\uc prin camera nocturn\… p`n\ame]esc… Nu numai c\ pierd aiurea o noapte,dar se duce naibii [i ziua ce urmeaz\…Se pare `ns\ c\ nu s`nt o excep]ie, cic\ 25%din români sufer\ azi de insomnie… am citit`ntr-un ziar…Am observat c\ atunci c`nd povesti]idiverse perioade din biografiapersonal\, vorbi]i despre singur\tate.Singur\tatea din perioada c`nd, studentfiind, v\ trata]i de tuberculoz\ lasanatoriul B`rnova; singur\tatea de laDolhasca; singur\tatea de la Ia[i,prietenii fiind la Bucure[ti sau aiurea…Singur\tatea a fost, `n cazuldumneavoastr\, favorabil\ scrisului?Cam am voca]ia singur\t\]ii… De fapt, mi-o[i doresc… Nu a[ putea scrie cu cineva `ncamer\, s\ m\ tai, mai ales dac\ e treaz\…Prin 1980, c`nd `i scriam zilnic scrisori luiLucian Raicu, diminea]a, cu cafeaua fierbintel`ng\ foaia liniat\, aveam `ntotdeauna grij\s\ o `nvelesc bine pe Tamara, cu o p\tur\, cas\ nu-mi distrag\ aten]ia cu mi[c\rile eiextrem de… interesante din timpul somnului…~i l\sam doar capul descoperit… [i-iacopeream fa]a, `ncet, s\ nu simt\, cu p\rullung, negru… Dac\ se foia prea tare, m\`ntrerupeam, pur [i simplu, [i o urm\reamcu o curiozitate de pu[ti… era uluitor de…atr\g\toare… Deseori l\sam balt\ scrisul [im\ b\gam [i eu, pe [est, sub p\tur\…[ireat\, se pref\cea `n continuare c\ doarme…iar c`nd adic\ se trezea, m\ `ntreba naiv\dac\ nu s-a `nt`mplat ceva… cumva… c\tocmai visase… se f\cea c\... dar sigur visase,nu?, n-ar fi bine chiar s\…?Ave]i prieteni `n lumea literar\?Care s`nt ace[tia?Foarte mul]i… Mai ales `n Bucure[ti… Dar[i `n Ia[i vreo doi… [i `n Timi[oara… Nu-idivulg… c\ mi-i fur\ al]ii…Spunea]i c\ ve]i scrie un romanautobiografic din perioada Dolhasca.Avea]i chiar [i un titlu… V\ mai g`ndi]ila asta?Titlul era Lebede la Dolhasca. Dup\ ce amplecat de la Dolhasca, `n „Sc`nteia tineretului“a ap\rut o [tire curioas\. Am decupat-o,am lipit fragmentul `ntr-un caiet demuzic\, un „Catalog de nimfe“ `n care `minotam cuvinte, sintagme, versuri, uneori strofeiscate fulger\tor, le m`zg\leam c`t maiiute ca s\ nu le uit. Acum s-a r\t\cit, ca [ialte carnete, caiete mari cu versuri, pe submormanele de ziare... Ce era `n nota aceea?P\i, din cauza unor tulbur\ri atmosferice, unstol de lebede a poposit `n valea Siretului,chiar `n comuna Dolhasca. S\tenii, crez`ndc\ s`nt ni[te g`[te str\ine, le-au prins, le-aut\iat g`tul, le-au jumulit [i le-au m`ncat!!!Treaba asta mi-a dat ideea s\ scriu un volum,un roman scurt, folosind titlul informa-]iei ca titlu al c\r]ii [i drept moto textul dinziar... Metafora era mi[to... cam asta s-a `nt`mplatcu mine acolo, am fost „jumulit“bine prin 1975... Drept care am [i plecat dela Dolhasca... Bine`n]eles, ap\ruse din 1973,`nt`i `n scrisori, apoi `n realitate, eleva repetent\Tamara!!!~n „Cer[etorul de cafea“ [i `n multe alteproze ale dumneavoastr\, aparpersonaje din literatura rus\, `n specialDostoievski [i Cehov. Personajele s`ntat`t de reale, de parc\ le-a]i cunoa[te [iar face parte din via]a dumneavoastr\Mie cel mai mult [i mai mult, ca s\ r\spund ca la [coal\, ridic`nd dou\ degetener\bd\toare [i scul`ndu - m\ din banc\, `n semn de pre]uire pedagogic\[i amor estetic, f\r\ s\ - mi dea voie profa, mie `mi place Ruxandra Novac...Am repetat mereu... voi repeta... [i iar voi repeta... Ruxandra Novac!8SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005

eal\, de parc\ a]i convie]ui. De undeaceast\ fascina]ie?Dostoievski m-a fascinat din adolescen]\. E[i `ndem\nos la citit, te bag\ `n priz\, mereus`nt `nt`mpl\ri nea[teptate, ai impresia c\ ]ii`n m`ini o carte de aventuri… femeile lui s`ntteribile, te `ndr\goste[ti de ele, vrei s\ fugicu d`nsele… Gru[enka e o comoar\! S-o iei[i s-o ascunzi undeva, s\ fie numai a ta… Numai vorbesc de Nastasia Filippovna, alt\gagic\ „universal\“! Ale lui Cehov… cine nu[i-ar da via]a pentru „Doamna cu c\]elul“?Disponibilitatea pentru literatura rus\, dincolode faptul c\ e unic\, vine [i din faptulc\ mi-a fost accesibil\, prin traduceri `n seturide opere complete, `nc\ din copil\rie…Literatura rus\, proza lui Dostoievski,e impregnat\ de tragism. Ave]i voca]iasuferin]ei?Nu, doresc din toat\ inima s\ fiu fericit. Nicinu pot scrie „pe triste]e“. O bucurie demen-]ial\ aproape m\ cuprinde ca un v`rtej, m\cuprindea mai corect zis, c`nd `mi ie[eau versurileca dictate, deseori ne`nso]ite de niciun efort „creator“… Poate de asta am afirmatodat\ c\ numai c`nd scriu tr\iesc… `nsensul realiz\rii… sentimentului c\ doar a-tunci exist, cam a[a cum e violent de concretun deal..., sau o p\dure, sau un flutur…, sauun crac orbitor de alb ie[it `n aer de sub rochialeoarc\ de parfum a unei trec\toarenecunoscute, pe strad\…V-a marcat Moartea lui Ivan Ilici,de Tolstoi...Eram prin anul `nt`i sau doi, la Medicin\,aveam 16-17 ani (pe vremea aia se f\ceau zececlase), lucram `n sala de disec]ie, pe cadavreciop`r]ite de serii `ntregi de grupe destuden]i… dar nu am `n]eles c\ se poatemuri, c\ moartea chiar e posibil\ dec`t c`nd,tot pe la v`rsta aceea, am citit Moartea luiIvan Ilici! Ciudat, am iubit „personaje feminine“,am aflat c\ se moare de la Ivan Ilici,[i el un „personaj“!!! S`nt un livresc incorigibil!C`nd a]i fost fericit?{tiu eu? C`nd s`nt `ndr\gostit, c`nd scriu,c`nd lenevesc, c`nd m\ fut, c`nd deodat\,cum mi s-a `nt`mplat la Dolhasca, am avutnet certitudinea c\ FAC UNA CU EL, CUDEALUL, C| S~NT ~NTR-UN TOT U-RIA{, C| PARTICIP LA O VIA}| INFI-NIT|… EU ERAM DEALUL!!! Sauc`nd, brusc, ca atunci c`nd citeam `n cameramea, `n fotoliu, la Ia[i, Confesiunile lui Augustin,am reu[it `ntr-o clip\, dar numai`ntr-aceea, s\ aflu c\ nu am cum s\ fiu singur,s`nt cu Dumnezeu!!! Sau, iar pe nepreg\tite,la 16 ani, student, deodat\, potpreciza [i locurile (dou\, unul `n strad\,l`ng\ farmacia vis-à-vis de col]ul Filarmonicii,altul `ntr-un amfiteatru, la o or\ defiziologie) am „auzit“ `n mine, nu mint!,„Voin]a e o unealt\ de aur“… Am r\masmasc\… `ntr-o bucurie indescriptibil\… Sauc`nd diminea]a, duc`ndu-m\ la spital (la Dolhasca),m\ uitam extaziat la roua din [an]ulde l`ng\ c\rarea pe care mergeam… Sau c`nd„vedeam“ lumina!!! O vedeam! O puteampip\i! ~mi da puterea s-o dezlipesc depe ziduri, de pe st`lpii de telegraf, de pe traversele`mbrobonate de p\cura prelins\ dinosiile trenurilor, de pe ghizdurile f`nt`nilor…B\nuiesc c\, `n general, concretizarea brusc\,neanun]at\, violent\ a ceva foarte abstract,ne`n]eles, ceva care probabil plutea demult `n mine, dar necristalizat, net\ios `nmuchiile sclipitor de evidente… sau `n muchiimoi, intime… asta, da, asta m-a f\cutfericit… Lucruri cov`r[itor de simple… opiatr\ de r`u, o tabl\ de acoperi[, o sc`ndur\de gard, o balt\ lucioas\, o baleg\ proasp\t\de vac\… dintr-o dat\ erau „`n mine“…Dac\ a]i putea, ce a]i schimba `ntrecutul dumneavoastr\? Dar `n viitor?Nimic! Poate c\ tot ce a fost, ce va fi e via]amea cea mai str\lucitoare…S`nte]i considerat un mare poet erotic,a]i intrat deja `n manuale, cu mai multepoezii, `ntre care Balada crinilor care[i-au scris frumos… A]i optat con[tientEmil Brumarusemneaz\ `n„Suplimentul decultur\“, `nc\ de laprimul num\r, rubrica„Dumnezeu se uit\la noi cu binoclul“pentru poezia erotic\ sau s-a `nt`mplatpur [i simplu?F\r\ chestii de-astea! Sincer, am uneori senza]iac\ am fost, poate voi mai fi, dac\ ambaft\, poet. At`t. Nu e pu]in, e un traiect visato via]\… cu nenum\rate renun]\ri, disper\ri,neputin]e, rat\ri… M\rturisesc sec, m\a[teptam la mai mult de la mine… mai ales `nadolescen]\…{i totu[i, spunea]i c\ JulienOspitalierul, care con]ine mai mult opoezie a singur\t\]ii, v\ reprezint\ celmai mult… Nu e o contradic]ie?Nu e nici o contradic]ie! {i, dac\ ar fi, ceimportan]\ ar avea? S`ntem, `n mod natural,al]ii, mai mul]i… S-a mai zis asta… nu e onoutate…A]i publicat Infernala comedie, multedintre textele scrise `n „Suplimentul decultur\“ au o tent\ erotic\ mult maipronun]at\... Nu v\ e team\ de etichetade poet „porno“?Eu i-am spus „pornolirism“ de prin 1978-’79, `ntr-o scrisoare c\tre {erban Foar]\…Acum, `ntr-un articol recent din „Ziua“,Gro[an zice c\-s „satanist“ erotic… Cumnaiba s\-mi mai fie team\? Pe tine ar trebuis\ te ia cu fiori! Desigur, Gro[an e ironic…Imaginea femeii `n literaturadumneavoastr\ s-a schimbat mult `ntimp: de la Reparata cu trei s`ni, femeiade o infinit\ tandre]e, la feti]e cu [apc\,rucsac [i boc\ncei, care chat-uiesc…L-am citit `ntre timp pe Nabokov… Lolitam-a `ntors pe dos… nu glumesc… e o[ans\… o `ndr\zneal\ de-a mai supravie]ui…A]i devenit faimos prin poezia scris\acum 30 de ani [i s`nte]i unul dintrescriitorii care `nc\ mai beau din gloriatrecutului. Infernala comedie a fostscris\ `n 1978, ve]i reedita Operapoetic\ la Editura Cartier, la CarteaRomâneasc\ va ap\rea volumulSubmarinul erotic, ce reune[te totpoezii de alt\dat\. Acum scrie]i proz\,publica]i `n reviste. Poezia e un capitol`ncheiat? Mai scrie]i poezie?Din 1992 ]in o rubric\ la „România literar\“,„Cer[etorul de cafea“… Mai mult poeziee `n ea… eu am impresia c\ am scrisprea mult… Poezia mi-a fost ca o amant\: avenit c`nd a vrut, a plecat c`nd a vrut… Cine[tie, odat\ m\ trezesc cu d`nsa, din nou, pemas\! POETUL LA MASA DE LU-CRU!!! Dar `ntrebarea e cam antipatic\ [iincorect\… M\ mir, [tiu c\ ai f\cut Facultateade Istorie… Acum 30 de ani nu puteampublica ce scriam. Am debutat `n volum la31 de ani (`n 1970), dup\ ce am a[teptat vreotrei ani la o editur\ ce-[i schimbase [inumele… [i doar datorit\ ro]ii norocului dea se fi ocupat Dimov personal de plachet\s-a `nt`mplat faza… Chiar acum, Infernalacomedie a a[teptat un an, p`n\ a venit Robert{erban, redactor-[ef la Editura Brumar, [i a`mpins-o… Se uit\ cu cr\ci, sau nu se mai]ine seama deloc de contextul anilor deatunci… Ar fi trebuit s\ debutez, cu Versuride adolescent, prin 1965-’66… Era imposibil…Poezia o consideram ca pe o form\,singura de care eram `n stare s\ m\ folosesc,de sinceritate… de sinceritate dus\ la limit\,peste limit\… Condi]ia, pe atunci, fiind s\bagi [i ceva cu Partidul, am suferit ca boulc\ nu voi publica niciodat\… La Dolhasca…prin ’66… mi s-a `ntunecat mintea realiz`ndfaptul c\ scriu f\r\ nici o sc\pare… Poate c\mi-a [i folosit… m\ g`ndesc acum… Nu m\oprea nimic, nimeni, scriam `n ne[tire, numaice-mi venea, ce-mi pl\cea…Anul trecut, Emil Brumaru [i-alansat volumul Cer[etorul decafea `n cadrul campaniei„Veni]i cu noi la C\rture[ti“.Scriitorul a m\rturisit atunci c\visul s\u a fost s\ scrie 1001de scrisori, iar volumul ap\rutcuprinde o parte dintre celecirca 200 de scrisori adresatelui Lucian Raicu, fiind cea maibun\ carte a sa. „Mai am ocarte de f\cut, c\ci mi s-auîntors [i scrisorile c\tre Tamaraconfiscate de Securitate“,a spus Emil Brumaru laC\rture[ti, ad\ug`nd c\ acumpoezia sa îl plictise[te.`ntrebarea moarte n-areCe p\rere ave]i despre noua genera]iede poe]i? Cine v\ place cel mai mult?E foarte incitant\... dezinhibat\... Mie celmai mult [i mai mult, ca s\ r\spund ca la[coal\, ridic`nd dou\ degete ner\bd\toare [iscul`ndu-m\ din banc\, `n semn de pre]uirepedagogic\ [i amor estetic, f\r\ s\-mi deavoie profa, mie `mi place Ruxandra Novac...Am repetat mereu... voi repeta... [i iar voirepeta... Ruxandra Novac! A, mai s`nt:Constantin Acosmei, Dan Sociu... ~mi parer\u c\ nu m-ai `ntrebat [i de proz\. ~]i `n-[iram: Ioana Bradea, Ionu] Chiva, SorinStoica, Lucian Dan Teodorovici... Senza]iae c\ tr\im un „moment“ al prozei... [i Poliromulare un merit enorm `n asta, prin `nfiin]areacolec]iei „Ego. Proz\“ anul trecut...Dar tu m-ai `ntrebat de poezie! Miecel mai mult [i mai mult, cu spume, `mi placeRuxandra Novac!!! E bine? S`nt dezolatc\ nu pot fi nonstop hardcore...SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 9interviuREPERE:• poemele saleau fost incluse`n antologii dinRomânia,Germania,Fran]a, AngliaC|R}I:• Versuri (1970),volum de debutpremiat deUniuneaScriitorilor dinRomânia• DetectivulArthur (1970)• JulienOspitalierul(1974)• C`ntece naive(1976)• Adio, RobinsonCrusoe (1978)• Dulapul`ndr\gostit(1980)• Ruina unuisamovar (1983)• Dintr-oscorbur\ demorcov (1998)• Poeme alese(1959-1998)(2003)• Opera poetic\(2 vol., 2003)• Fluturii dinpandi[pan(2003)• Poezii (carte laborcan, 2003)• Cer[etorul decafea (2004)• Infernalacomedie (2005)• Submarinulerotic (`npreg\tire laCarteaRomâneasc\,2005)dosar

dosar prob\ scris\C\r]ile copil\rieiUnii am crescut cu Cenaclul Flac\ra [i cuvocea de neuitat a lui Cornelius Ro[iianu. Al]iine-am distrat cu Miaunel [i B\l\nel. S`nt uniicare cresc cu Harry Potter [i Shrek. De ladesene animate o or\ duminica, am s\rit latrei canale specializate care `i livreaz\ peSpiderman [i Dexter la pachet sau individual.~ns\ ceva ne diferen]iaz\, [i nu [tim prea binece. Exist\ un grup care l-ar ap\ra pe JulesVerne p`n\ la moarte. Al]ii url\ Mark Twainpatriarh [i m\soar\ cu el orice ad`ncimecultural\. Mai s`nt „na]ionali[tii“, care te-ntorcla Ionel Teodoreanu [i la Minulescu, dar \[tias`nt deja autori de adolescen]\. Unii avem [itraume, de exemplu copilul de clasa `nt`i pecare mama `l p\c\le[te s\ citeasc\ Colibaunchiului Tom. E cea mai trist\ amintire dincopil\ria mea. Mai trist\ dec`t orice Prin] [icer[etor, Cuore, inim\ de copil sau Puiul, deIoan Alexandru Br\tescu-Voine[ti. Dup\ cete-ai obi[nuit cu Aventurile submarinului Dox,Comoara din insul\, dar [i cu Apolodor,Habarnam, Doctorul M\selu]\, e foarte greus\-]i pese de un negru b\tut de soart\. {i ceAda Milea~n vrai[tea capului meu de copil `nc\pea orice:aruncam pove[tile nemuritoare peste Creang\, pesteprin], peste cer[etor [i peste duminicile cu mereuprea pu]inele desene animate.Prima mea amintire literar\ (amintirea dedinaintea cititului) este Pisicu]ul Pisicel. Nu [tiucine [i cum m-a f\cut s\ `nv\] toat\ cartea pe dinafar\,dar c`t\ iubire am consumat `nv\]`nd-o, totat`ta suferin]\ am `ndurat spun`nd-o (oricui, cu oriceocazie, sau f\r\ ocazie). ~mbr\cat\-n rochi]\ cuvol\na[e, cu p\rul plin de fundi]e, trebuia s\recit:„Pisicu]ul Pisicel/ Ar vrea s\ vad\ [i el/ Cumarat\ un [oricel“ sau „M\i Ron]-Ron], e[ti un bandit/[i `nc\ unul renumit!“. P`n\ c`nd mi s-a acrit.Cititul m-a salvat de Pisicel. ~mi pl\ceau pove[tileat`t de tare `nc`t am fost capabil\ s\ m\mi[to era c`nd orice Ivan din povestirile ruse[tidormea de rupea, c\ noaptea e un sfetnic bun.Sau fata aia din lumea arab\ care povestea,povestea [i nimeni nu i-a dat Nobelul pentruliteratur\. E clar: [i `n lumea c\r]ilor copil\rieiexist\ politic\. S\ existe partide ale c\r]ilor.Julesverni[tii sigur c\ ar fi tehnocra]i, nu s-arb\ga `n jocuri murdare. Marktwaini[tii s`ntlibertarieni, se vede din schemele lui Tom.Dickensienii au un aer laburist, ca [i hugoi[tiisau amicisienii. Gorkienii s`nt `n dizgra]ieacum, nu au `nt`lniri publice. Se ridic\ de zorfeministele & ecologi[tii c\ g`sca lui NilsHolgerson ar trebui s\ se emancipeze, s\ luptepentru drepturile ei, a[a cum a f\cut Alb\ caZ\pada. Fra]ii Grimm au promis c\-l `nfiaz\ [ipe Fram, ursul polar, care nici m\car brand defrigidere n-a mai r\mas. „Suplimentul decultur\“, al\turi de Scufi]a Ro[ie, fata mo[ului[i Cire[arii, v\ invit\ `napoi la c\r]ile copil\riei,a[a cum au fost [i (nu) vor mai fi.Dosar realizat de Constantin Vic\Tot ap\rea o doamn\...,una {eherezadaAda Milea `n clasa Ibucur de fiecare `mboln\vire care m\ scutea de[coal\. Citeam `n pat, printre aspirine [i febre, ni[tepove[ti arabe fascinante [i `mi primeam eroic injec]iile.Nu! Nu erau cele O mie [i una de nop]i.Nu! Precis nu erau! Cele O mie [i una de nop]im\ enervau pentru c\ tot ap\rea `n ele o doamn\,una… {eherezada, care nu `n]elegeam ce c\utaprintre pove[ti (nu aveam volumul `nt`i care m-ar fiscos din „cea]\“).~n copil\ria mea de-atunci, Habarnam a fostsingura carte mai important\ dec`t desenele animate!~n copil\ria mea de-acum, numai Micul Prin] emai important dec`t Oblio. Televizoarele s`nt plinede desene animate. P\cat c\ personajele au `nceputs\ vorbeasc\ române[te, iar copiii au `ncetat s\ mai`nve]e engleza de dragul lor. Variantele mioriticeale lui Disney `[i schimonosesc vocile de parc\ arparticipa mereu la un concurs de r\gete [i ]ipete.Nu conteaz\! Exist\ computerul! Copiii de azi senasc pe tastatur\, iar Jerry de mult nu mai e„mouse“-ul lor preferat. Exist\ [i Harry Potter;exist\ [i „inelele“ care `i scutesc pe copii de cititat`t timp c`t filmele apar mai repede dec`t se hot\r\scp\rin]ii s\ cumpere c\r]ile.A]i v\zut Les Triplettes de Belleville? Ce binec\ nu mi-am consumat copil\ria [i pot vedea tonede desene animate p`n\ c`nd c`te-un film caTripletele… `mi `ncununeaz\ vizion\rile. Sau PanteraRoz. Am cam ignorat-o `n prima copil\rie. A-tunci am remarcat doar culoarea. Acum e printrepreferatele mele.Dincolo de ierarhii e pinguinul lui Gellu Naum:Apolodor. Nu cred c\ l-am cunoscut la v`rstelemele mici. Poate l-am `nt`lnit `n c\r]ile altor copii,dar s\-l citesc eu… Mi-a[ fi amintit dac\ s-ar fi `nt`mplat.{tiam personajul, sau poate doar mi separe c\-l [tiam. ~mi amintesc imagini: un pinguinpe ghea]\, un pinguin prin de[ert, un pinguin [i-omaimu]\, un pinguin pe vapor, un pinguin printrepinguini… Dar „ochii s`nt orbi. Cu inima trebuie s\cau]i“, `i spune vulpea Micului Prin] [i inima meaare nevoie de translatorul Apolodor. Nu pentru c\f\r\ el n-ar `n]elege. Nu. Pur [i simplu de dor.Un arici pe care nu - lchema Apolodor, pentruc\ nu era pinguinLuiza VasiliuC\r]ile copil\riei mele s-auadunat toate `ntr-o perioad\de inocen]\ a lecturii, carele-a f\cut cele maiprietenoase din toat\ via]amea de cititor. Din primelec\r]i am luat cuvinte (odat\i-am spus bunicului meu:„Punihosule“!), tot felul dejocuri, gesturi, vise (mult\vreme, pe la 7 ani, am visatc\ m\ pot ridica de lap\m`nt [i pot zburadeasupra oamenilor, f\r\nici un efort – era dintr-ocarte magic\, despre carenu v\ pot povesti), poezii(am cam suferit la gr\dini]\,`l [tiam pe Arpagic pe derost, dar, ca un f\cut, nici oeducatoare nu m\ l\sa s\duc o strof\ p`n\ la cap\t –lor le pl\ceau numai poeziilecu pioneri, nu [i cele cumotani), nume [i personajepe care mi-e imposibil s\ leuit. De exemplu, era un aricidintr-o carte nem]easc\, untip foarte simpatic, care, numai ]in minte din ce motive,r\m\sese (rog urechile maipudice s\ se acopereermetic cu palmele) „`n pu]agoal\“ [i umbla prin toat\cartea `n c\utarea unorhaine care s\-i acopereru[inea.Astea aufost `nceputurile.Apoiau urmat, firesc,Nils, Cuore, HuckleberryFinn, Fram [i Alice, Dabada[i Nubanu, Robinson [iGulliver, Feti]a care l-a luatpe nu `n bra]e, nefericitaSophie din pove[tilecontesei de Ségur [i mul]ial]ii. O men]iune special\merge c\tre Don Quijote,dintr-o carte pentru copii,mare, albastr\, cu ilustra]iifoarte frumoase. O ]in mintepentru c\ tata g\sise omelodie pe care s\-mi c`nteprologul, unde personajul seprezenta („S`nt Don Quijotedin La Mancha, na na nana.../ M\ bat, cu spada [i culancea/ Cu o[ti `ntregipentru-o domni]\“).Men]iunea „cea maispecial\“ e pentru Apolodor,care e prietenul meu cel maibun (sper s\ nu se supereAmedeu c\, uneori,seara mai ales, uit s\m\ sp\l pe din]i).Romanelecopil\rieimeleaufost, `nordine,Cire[arii(citi]iprimaoar\ `n clasa a treia, ca s\am subiect de discu]ie cu unb\iat, prima mea feble]e),Toate p`nzele sus (dincartea de la bibliotec\lipseau 50 de pagini, niciacum nu [tiu ce scrie `n ele)[i Robin Hood-ul luiAlexandre Dumas (f\cusempentru a treia oar\ oreion [ia trebuit s\ stau acas\ os\pt\m`n\: am citit pener\suflate cartea [i ampl`ns, trist\ c\ a murit Robin;eram `n clasa a patra [i eraprima oar\ c`nd pl`ngeampentru un personaj).Am `ncheiat clasa a optacu Regina Margot. Dup\ eaau `nceput lucrurile serioase[i c\r]ile ne-copil\riei mele –o cu totul alt\ aventur\, cumai pu]ini arici [i pinguini.© ilustra]ie de Nicolae Vasilescu10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005

prob\ scris\dosarBucate, pudr\, linii, focViorelC\r]ile care m-au impresionat cel maimult `n copil\rie au fost trei: o cartede bucate (unde am descoperitcruzimea `n stare pur\, dar [i unvocabular senzual), o carte cu ni[tep\ienjeni[uri de linii [i cifre (dac\aveai r\bdare s\ colorezi dup\indica]ii, ie[eau la sf`r[it ni[te desenecoerente) [i o alta `n care nu era scrisnimic – o c\rticic\ nu mai mare dec`to cutie de chibrituri, care avea foileimpregnate cu pudr\ roz (de-atunciam r\mas cu ideea c\, `ntr-un fel,c\r]ile s`nt bune sau proaste [i dup\felul cum miros – mai ales c`nd le ieide la o bibliotec\ public\, imediat `]idai seama dac\ e o carte grobian\,dup\ multele [i grobienele m`ini careau atins-o). Dar despre asta am scris`n Exuvii pe larg. Acum vreun an,`ntr-un alt text, `mp\r]eam c\r]ile dincopil\rie `n dou\ categorii: celepentru feti]e [i cele pentru b\ie]ei.S`nt mai frumoase cele pentru feti]e,a[ zice, dar nu pentru c\ ar fi„feminine“. Poate pentru c\ s`nt maipu]in „tehnocrate“, „r\zboinice“.Nu-mi plac nici azi SF-urile sauchestiile „de aventuri“.Simona PopescuPrima carte pe care am primit-ode la p\rin]ii mei cadou, dup\ce am `nv\]at s\ citesc, a fostuna mare, elegant\, frumos colorat\.Habar n-am ce con]inea, am `mprumutat-o`n aceea[i zi unei feti]e maimari ca s\-i c`[tig prietenia. Ea s-amutat `n scurt timp, cu tot cu carteamea. A r\mas un mister [i-o frustrare.{tiu unde pot s-o g\sesc pe feti]aaia. Acum are mai mult de 40. Ce-arfi s-o caut, s\ o `ntreb de carte, dup\30 [i mai bine de ani? Nu cred c\ aaruncat-o sau pierdut-o. A[a ceva nuse arunc\ [i nu se pierde!Nu m\ omoram dup\ „c\r]ile copil\riei“,pe care le citesc cu adev\-rat abia acum (pentru feti]a mea). ~nafar\ de Pove[ti nemuritoare (dac\ aiClaudiu KomartinS`nt multe c\r]i pe care a[ dori s\ le reamintescaici – ceea ce eram c`nd am intrat `n a-dolescen]\, [i mai t`rziu, se datoreaz\ a-cestor „piloni“ ai form\rii mele dint`i –, tot maigreu de rememorat (de reg\sit), cu trecerea timpului([i cu istovirea c\r]ilor). A[adar, la `nceputau fost Harap-Alb [i Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e,Feciorul de `mp\rat cel cu noroc la v`nat, dar [iRobinson, Gulliver [i Pinocchio. Apoi, `mi amintesccu emo]ie de Momo a lui Ende, ca [i de filmulmei nu le-au `nstr\inat, am la ei toat\colec]ia), m\ atr\geau c\r]ile grele(la propriu [i la figurat). Mi-aduc a-minte [i acum de un volum desprefosile de cochilii. Eram `n gr\din\,soarele b\tea cumplit de puternic [icartea a `nceput s\ se coloreze `nverde fosforescent, apoi purpuriu (credc\ de la luminozitatea aia [i, poate, dela efortul uria[ de concentrare!). La12 ani, din cauza prietenilor mei Dana[i Marius, am `nceput s\ citesc a-tlase, c\r]i de medicin\ [i altelede-astea. Ne d\deam mari unul `nfa]a celuilalt. Poate sun\ ciudat dac\spun c\ printre c\r]ile care mi s-aup\rut mi[to s-au num\rat celebreleGheba [i Arimescu, cu probleme dematematic\. St\team ore `n [ir `n cas\[i lucram ca-n trans\, p`n\ m\apuca o foame de lup [i urca `n mineo oboseal\ vecin\ cu fericirea tembel\.N-am `n]eles ce s-a `nt`mplat cumine mai t`rziu, c`nd n-am mai priceputnimic din ceea ce-nseamn\ matematic\.Una dintre experien]ele delectur\ cele mai fascinante ale copil\rieiera cititul de foi disparate, dec\r]i `njum\t\]ite, de c\r]i cu coper]itari, `n\untrul c\rora r\m\seser\ c`tevapagini. Astea toate st\teau `n buc\t\riabunicii mele de la ]ar\. Cupagini rupte aprindea ea focul `n ]est.St\team `n fa]a v`lv\taiei, mai citeamo pagin\, o aruncam `n foc, ea se f\-cea neagr\, apoi ro[ie, apoi alb\,La `nceput a fost Harap - AlbCele mai vechi amintiri pe care le am `n leg\tur\ cu c\r]ile copil\riei mele ]in de vremea `n care (aveam vreo5 ani [i `nv\]am s\ citesc) mama `mi citea noaptea, `nainte s-adorm, din Basmele românilor, din Creang\, dinSwift sau din Defoe (Gulliver [i Robinson Crusoe repovestite). Obosit\ cum era, de multe ori adormea, iarcartea `i aluneca lent pe piept [i dup\ c`teva minute (chestia asta m\ distra, la-nceput), cu o nelini[tepotolit\, ridicam volumul (`mi amintesc [i ast\zi `n cel mai mic detaliu textura paginilor [i coperta fiec\reiadin acele c\r]i) [i `ncepeam s\ citesc de unul singur, p`n\ spre ziu\.superb f\cut dup\ Poveste f\r\ sf`r[it. Prozafantastic\ a lui Eliade (at`t c`t `n]elegeam pe atuncidin Honigberger sau Nop]i la Serampore), Dunede Frank Herbert (citit\ pe la 12-13 ani pefundalul misterios al muzicii electronice ascultatede fratele meu, dar [i influen]at de filmul luiLynch), H.G. Wells (Oul de cristal `mi pare[i-acum mai fermec\toare dec`t orice literatur\ demistere, ba [i dec`t cele mai multe dintre filmeleSF pe care le-am v\zut `n ultimii 15 ani) sauAsimov (nesf`r[itele pove[ti cu robo]i)... De fapt,contactul meu cu literatura s-a realizat – dup\scrum. Cele mai multe erau manualevechi, de pe la verii mei mai mari.Mai citeam despre un domnitor, apoi`l aruncam `n foc, venea la r`nd lec]iadespre parameci, `l `nghi]ea [i pe elfocul, apoi urmau m\tasea-broa[tei,paharele Berzelius, p\l\mida, Anaare mere, Ich bin, du bist..., circuitulapei `n natur\ – toate se mistuiau`n cuptor. Se duceau `n foc [i-n capulmeu! Capul [i focul devorau cu,probabil, aceea[i putere... {i-acum`mi place s\ citesc chestii disparate,f\r\ noim\, uneori m\ aplec pe strad\pe jos, dup\ c`te o bucat\ de ziar,de caiet. Lucrurile astea m\ impresioneaz\,uneori, foarte mult...episodul nepre]uit Alexandru Mitru (LegendeleOlimpului cred c\ mi-a oferit accesul la – [i maiales gustul pentru – Homer [i Hesiod) – prinintermediul genurilor de „margine“, mai ales prinSF (era la mare pre] pe atunci colec]ia „Nautilus“a Nemirei) [i literatura de enigme [i „descoperiri“(am evitat dintotdeauna romanul de aventuri ca peceva u[urel [i plicticos). Arthur Conan Doyle, Ende,Baleaev sau Jules Verne (mai mult dec`t Creang\sau Mark Twain) mi se vor fi p\rut cei mai grozavi[i mai originali autori care au scris vreodat\. {i nue deloc neadev\rat c\ to]i au f\cut `n c\r]ile lordovada unei extraordinare imagina]ii. Mi-am dorits\ cunosc [i s\ cresc `n aceast\ „`mp\r\]ie“ aimagina]iei [i cred c\ aceste c\r]i [i `nc\ vreo c`tevaau f\cut mai mult dec`t toate filmele, deseneleanimate [i jocurile copil\riei – nu lipsite, acesteadin urm\, adesea, de ingenioase „construc]ii“mentale –, care fie au preg\tit pasiunea mea demai t`rziu pentru c\r]i, pentru marea literatur\, fieau creat ni[te refugii pe care nu le pot ignora,asaltat cum s`nt ast\zi de at`tea probleme [i deinteroga]ii la care, fatalmente, g\sesc tot mai greur\spunsuri mul]umitoare.~n num\rul viitor: Emil Brumaru, Alex Matei, Bogdan Alexandru St\nescu,Robert {erban, Cecilia {tef\nescu, R\zvan }upa, Elena Vl\d\reanu.Din motive pe care n-are rost s\ le pomenescaici, am crescut `ntr-o cas\ `n care nuexista propriu-zis o bibliotec\, ci doar c`tevavolume r`nduite frumos, dup\ m\rime [iculoarea cotorului, `ntr-o camer\ unde`ndeob[te nu aveam acces. A trebuit, a[adar,s\ `mi cump\r singur c\r]ile copil\riei, `ns\,dintre toate, cele mai extraordinare lecturi ile datorez colegului meu Viorel.T.O. BobeP`n\ `n clasa a cincea, ac]iunile lui labursa de prieteni a [colii fuseser\ destulde sc\zute. Era un b\iat m\sliniu, cubuze groase (cea de sus u[or despicat\),cu ochi migdala]i, de un verde sp\l\cit,p\r negru ]epos [i tuns permanentperiu]\. Nu era nici premiant [i nici nu senum\ra printre elevii problem\. Cred c\nota pe care a ob]inut-o cel mai adesea,la indiferent ce materie, a fost 7. T\cut,timid [i [ters p`n\ atunci, `ncep`nd dintoamna lui ’79 a devenit un fel de erouunderground, un erou alternativ, c\civedetele oficiale erau Orzea Gabriela [iDatcu D\nu], zeci[ti eterni [i premian]inotorii. ~n anul acela, Viorel a `nceput s\ne `mprumute c\r]ile fra]ilor lui mai mari,cele pe care toat\ lumea le cite[te cam laaceea[i v`rst\: Cei trei mu[chetari, Dup\dou\zeci de ani, Vicontele de Bragelonne[i altele. Legate `n coperte de cartonpresat, cu cotoare de p`nz\ bej pe carelitere aurii sclipeau mai pre]ios ca eghile]iifura]i de Milady, c\r]ile respectivereprezentau comoara modestei familiiMircic\, astfel `nc`t, pentru a netransporta `n epoca lui Richelieu [iMazarin, Viorel risca nici mai mult, nicimai pu]in dec`t t\ierea capului. Ca s\ nuse bage de seam\, subtiliza pe r`ndvolumele din biblioteca familiei, iaracestea se `ntorceau la proprietar dup\c`teva s\pt\m`ni, c`nd `[i `ncheiaucircuitul prin clas\. Evident, nu le citeatoat\ lumea. Eram cinci-[ase ini]ia]i, carene manifestaser\m interesul [i carejuraser\m s\ nu mai spunem nim\nui dece ]inem privirile plecate `n orele dematematic\, de ce cump\r\m lanterne tipstilou [i de ce acas\ `nt`rziem cu orele `nclosete. Mistuiam paginile contracronometru, ner\bd\tori s\ trecem lavolumul urm\tor, [i, pe m\sur\ cesuspansul cre[tea (fratele mijlociu eras\-l prind\), cre[tea [i aura de erou acolegului nostru. Iar atunci c`nd s-au alesmu[chetarii, nimeni n-a `ndr\znit s\-iconteste dreptul de a-[i p\stra rolul ded’Artagnan.Dar gloria lui Viorel a `nceput s\p\leasc\ pe la sf`r[itul clasei a [asea,atunci c`nd aventurile celor patru fuseser\digerate deja de vreo dou\-trei ori. ~nplus, pentru unii dintre noi ap\ruser\ altecentre de interes. Al meu se numeaMihaela, iar al lui Stelic\ era Lumini]a.Troica de nedesp\r]it de pe vremuri`ncepuse s\ se fisureze u[or. Viorel nutrimitea bile]ele nim\nui, nu ajuta nici ocoleg\ s\ m\ture clasa, nu `i ducea niciuneia ghiozdanul p`n\ acas\. Chiar dac\mai eram prieteni, `n ultimii ani degeneral\ devenise iar\[i `nsingurat,retras, de o timiditate bolnav\. O singur\dat\ mi-a m\rturisit c\ era `ndr\gostit deLaura, cea mai frumoas\ [i mai afurisit\fat\ din clas\, dar m-a pus s\ jur c\ n-os\ suflu vreodat\ o vorb\. {i n-am suflat.C\ci Viorel ro[ea p`n\ [i atunci c`nd eaera scoas\ la tabl\. Apoi, [coala s-aterminat [i nu ne-am mai v\zut.Zece ani mai t`rziu, l-am sunat peStelic\ [i i-am propus s\ ne `nt`lnim, dac\nu toat\ clasa, m\car noi, mu[chetarii.~ns\ Viorel, ru[inosul, plecase cu un an`nainte la plaj\ cu prietena lui, intrase `nmare [i nu mai ie[ise. R\m\sese acolounde e doar descriere, [i ac]iune, [isuspans, [i poveste f\r\ de sf`r[it.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 11actualitate

actualitate ordinea de ziMatei Bejenaru despre polemicile iscate `n pres\ privind Pavilionul României la Bienala de la Vene]iaCriticile s`nt binevenite c`nd s`nt f\cutede profesioni[tiLa mai bine de dou\ luni dela deschiderea oficial\ aBienalei de la Vene]ia [i la[apte luni de la selectareade c\tre o comisiea Ministerului Culturiia proiectului, s-a iscat`n mass media noastre opolemic\ despre cum arat\pavilionul românesc de laacest eveniment. Ca artistcare a vizitat pavilionul [icare `i cunoa[te bine peparticipan]i, dar [i contextulBienalei, voi face c`tevapreciz\ri care sper s\ `il\mureasc\ pe cititori.Anii ’90 – tranzi]ia c\tre alttip de reprezentare cultural\România a participat constant laBienala de la Vene]ia, av`nd [i[ansa de a beneficia de propriulpavilion la Giardini `nc\ din perioadainterbelic\. Dup\ instaurareatotalitarismului `n România,ideologia comunist\ a influen]at[i selec]ia arti[tilor pentruBienal\, acest fapt fiind pentrumine un fin „barometru“ al presiunilorpolitice din diferite perioade.Anii ’90 au `nsemnat otranzi]ie c\tre alt tip de reprezentarecultural\. Dup\ participarealui Horia Damian `n1993, un artist român consacratce tr\ie[te la Paris (comisar DanH\ulic\), primele schimb\ri auScurt\ istorieCu o vechime de peste o sut\ de ani, Bienala de la Vene]ia,al\turi de Documenta de la Kassel din Germania, esteprobabil cea mai complex\ [i mai prestigioas\ manifestare aartelor vizuale contemporane.~n opinia mea, pavilioanele na]ionale s`nt o „oglind\“ ast\rii artelor vizuale din ]ara respectiv\, at`t la nivelul crea]ieiartistice, c`t [i la cel institu]ional [i al ini]iativelor culturale.Dup\ cum spuneam mai sus, Bienala este aproape dedimensiunea contemporan\, inovatoare a artelor vizuale [ieste evident c\ fiecare ]ar\ `[i selecteaz\ arti[ti care pot fi`nscri[i `n aceast\ viziune. Problema ce apare aici nu este amarilor culturi occidentale care au infrastructura necesar\(arti[ti, institu]ii, publica]ii, pia]\ de art\, critic\, acoperiremedia), fapt care face ca selec]ia s\ fie fireasc\, ci a ]\rilorunde, din motive politice ori economice, arta contemporan\este un fenomen marginal [i pu]in cunoscut, deci [i alocareade fonduri pentru reprezentare se face cu dificultate [i cupresiuni din afara contextului artistic.ap\rut `n 1997, c`nd Adrian Gu-]\ a f\cut o selec]ie de arti[ti cudiscurs contemporan [i care auexpus la Centrul Cultural Român,`n paralel cu selec]ia oficial\pentru pavilion a lui IonBi]an. ~n 1999, curatorul invitatJudit Angel a selectat dou\ proiecteale celor mai cunoscu]iarti[ti români contemporani dela acea vreme, Dan Perjovschi[i grupul Subreal, acest fapt reprezent`ndpentru mine primaparticipare româneasc\ contemporan\la Vene]ia.La edi]iile din 2001 [i 2003,curatorii Ruxandra Balaci [iAlexandru Patatics au prezentatproiecte individuale sau colaborativede tip new media (video,computer [i CD-ROM-uri).„Cei care intr\ `ntr-o expozi]ie de art\ contemporan\ trebuie s\ [tiec\ nu vor vedea picturi domestice cu valoare decorativ\, ci se vor `nt`lnicu imagini ce vor reflecta `ntreb\ri ale arti[tilor legate de lucruri de carenu `ntotdeauna vrem s\ vorbim.“Daniel Knorr [i Marius Babias la Bienala de la Vene]ia, 2005„European Influenza“ esteun proiect g`ndit pentrucontextul vene]ian, [i nupentru cel românescConcursul de proiecte curatorialede la `nceputul acestui an afost c`[tigat de Daniel Knorr, unartist român care tr\ie[te laBerlin. Curatorul acestui proiecta fost criticul [i teoreticianulMarius Babias, n\scut [i el`n România [i care tr\ie[te laBerlin. Ambii au cariere profesionaleinterna]ionale prestigioase,Daniel Knorr analiz`nd dinperspectiv\ post-conceptual\condi]iile producerii artei [i criticainstitu]ional\. Marius Babiasa publicat `n ultimul deceniumai multe c\r]i care reprezint\analize critice asuprast\rii artei `n rela]ie cu factoriipolitici, sociali [i economici. A-cest fapt l-a pozi]ionat ca unuldintre esteticienii din spa]iul germancu o clar\ pozi]ie critic\ ce]ine de ideologia de st`nga.Proiectul lui Daniel Knorrdin pavilion, intitulat „EuropeanInfluenza“, a constat `n expunereaacestui spa]iu a[a cum a fostl\sat de la ultima expozi]ie de a-colo. Artistul doar a cur\]at luminatorul[i a l\sat deschis\ o adoua u[\ din pavilion, ca simbolal faptului c\ proiectul este opoart\ de ie[ire din acest contextal artei, prin posibilitateaevad\rii din spa]iul fizic al Bienalei.O pagin\ explicativ\ a proiectuluia fost montat\ l`ng\ intrare.Pe l`ng\ proiectul lui Knorr,Marius Babias a editat o cartecu texte despre contextul istoric,politic [i economic europeanactual, dup\ respingerea Constitu]ieiEuropene `n Fran]a [i O-landa. Cartea con]ine [i o seriede fotografii realizate de DanielKnorr cu camera sa obscur\improvizat\, care reprezint\ i-magini de la un concert de muzic\rock, de la o nunt\ ]ig\-neasc\, ale [antierelor p\r\sitedin Bucure[ti, precum [i fotografiide strad\ cu tineri de culoaredin Bronx. Poemul Nicoletei Esinencu,selectat de Marius Babias`n cartea sa, de[i con]ine `njur\turila adresa Europei, trebuiecitit ca o lucrare de art\, apar-]in`nd unui artist liber `ntr-uncontext democratic, [i nu ca odeclara]ie politic\ oficial\ rostit\de la tribuna Parlamentului.De fapt, `ntregul volum trebuiev\zut ca o lucrare de art\ carereprezint\ pozi]ia liber\ a curatorului.Acest proiect s-a bucurat deaprecieri pozitive din partea profesioni[tilor,care au remarcatviziunea artistului [i curatorului,precum [i curajul select\riiproiectului. E important pentrunoi c\ s-a vorbit despre proiectuldin pavilionul românesc ca despreo pozi]ie original\, cu o dimensiunepolitic\, `n contextul extremde politizat european, c`ndconstruc]ia european\ este rediscutat\.„European Influenza“ afost g`ndit pentru contextul vene]ian,[i nu pentru cel românescunde, dup\ p\rerea mea, elnu ar fi func]ionat. La Vene]ia `]itrebuie cel pu]in o s\pt\m`n\ s\po]i vedea toate expozi]iile.Exist\ o satura]ie [i o competi-]ie de imagini asem\n\toare celorde pe pia]a comercial\, iar`nt`lnirea cu un pavilion gol esteo sincop\ care te `ndeamn\ s\meditezi asupra condi]iei artei`n societatea contemporan\, undep`n\ [i via]a intim\ este influen]at\de marketing [i de supraproduc]iareal\ sau simbolic\.Critici de genul celei potrivitc\reia un asemenea proiect nupoate fi sus]inut pe bani publicinu s`nt f\cute de profesioni[ticare cunosc fenomenul artisticactual [i contextul Bienalei de laVene]ia. ~n cazul `n care criticiles`nt doar tenden]ioase, reflect`ndinterese din afara artei, ele„Exist\ o satura]ie [io competi]ie de imaginiasem\n\toare celor de pepia]a comercial\, iar `nt`lnireacu un pavilion gol esteo sincop\ care te `ndeamn\ s\meditezi asupra condi]iei artei`n societatea contemporan\,unde p`n\ [i via]a intim\ esteinfluen]at\ de marketing [ide supraproduc]ia real\ sausimbolic\.“nu vor servi la nimic [i vor ducela o radicalizare p\guboas\ a pozi]iilor,ce vor fi reflectate caatare de mass media, spre dezinformareapublicului, [i a[a reduspentru o astfel de art\.Consider c\ e corect s\ sus-]inem [i proiecte critice [i oarecumincomode. Arta contemporan\nu este o art\ servil\ [i punerealitatea sub o „lup\ critic\“ce nu corespunde cu viziunea o-ficial\ agreat\ de majoritate.Cei care intr\ `ntr-o expozi]ie deart\ contemporan\ trebuie s\ [tiec\ nu vor vedea picturi domesticecu valoare decorativ\, ci sevor `nt`lni cu imagini ce vor reflecta`ntreb\ri ale arti[tilor legatede lucruri de care nu `ntotdeaunavrem s\ vorbim.Contextul românesc va devenimult mai matur atunci c`nd seva moderniza, asemenea societ\]ii`n ansamblu, dep\[ind ecua]iatradi]ionalist-etnocentric\.Va fi un mare c`[tig dac\ vomaccepta [i discursurile critice, u-neori pozi]ionate ideologic, carenu vor sem\na cu cele oficiale.Precizare~n num\rul 37 din 6-12august al revistei „Suplimentulde cultur\“, `npaginile 10-11, serealizeaz\ un rezumataproximativ al dezbateriidespre posteritatea luiArghezi, ce a avut loc cumult\ vreme `n urm\ lasediul Institutului CulturalRomân. Dosarul„Suplimentului de cultur\“atribuie `n mod gre[it punctulmeu de vedere dlui DumitruMicu, care a exprimat cuacea ocazie o opinie totaldiferit\ de aceea reprodus\.De altfel, se poate observac\ trei dintre participan]i(Mihai Zamfir, Lumini]aMarcu [i Costi Rogozanu) seraporteaz\ la punctul meu devedere. Pentru restaurareaconfrunt\rii de opinii pe temaArghezi, ar fi l\muritoaredesf\[urarea argumentelormele de schimbare asubiectului [i a interoga]iilor,argumente ce pot ficonsultate `n articolul„Premise pentru un nouArghezi“, publicat `n„România literar\“, nr. 22 din8-14 iunie 2005, p. 13, articolscris `n vederea dezbateriiorganizate la ICR. A[a cum aap\rut `n revist\, rezumatuldezbaterii denatureaz\profund paternitateapunctelor de vedereexprimate, prin substituireaopiniei mele, atribuit\ `n moderonat dlui Dumitru Micu.V\ mul]umesc!Cu stim\,Ion Simu]Public\m `n acest num\r un fragment din articolul „Premise pentru un nou Arghezi“, semnat de Ion Simu] `n „România literar\“, nr. 22 din 8-14 iunie 2005Premise pentru un nou ArgheziIon Simu]Viitorul imediat al recept\rii lui Tudor Arghezidepinde de imagina]ia criticii [i aistoriei literare. La 23 mai a.c. s-au `mplinit125 de ani de la na[terea lui Tudor Arghezi.Constat`nd obiectiv o anumit\ blazare, amimpresia c\ preocuparea pentru Arghezi seafl\ ast\zi `ntr-un unghi mort, ca [i aceea pentruMihail Sadoveanu. Pentru a suscita dinnou interesul fa]\ de Arghezi e nevoie deschimbarea subiectelor tradi]ionale de medita]ie,de schimbarea `ntreb\rilor, adic\ a moduluide a interoga opera [i biografia. Curiozit\]ile,oricum, nu mai s`nt ast\zi acelea[icu cele din anii ’30 sau din anii ’70, c`nd interesulpentru Arghezi atinsese forme maxime.Pun`nd mereu unele [i acelea[i `ntreb\ri,`n 1927 (anul debutului `n volum), `n 1967(anul mor]ii scriitorului) sau `n… 2007 (ca s\dau un ritm temporal din 40 `n 40 de ani deposibil\ `nnoire a perspectivei critice), risc\ms\ r\spundem prin cli[eele tradi]ionale,foarte rezistente. A vorbi din nou despre psalmiiarghezieni „`ntre credin]\ [i t\gad\“ eplictisitor, at`t pentru o critic\ inventiv\, c`t[i pentru un public instruit. A pune iar\[i [iiar\[i `ntrebarea „este Arghezi poet religios?“[i a r\spunde, mai lung sau mai scurt,prin da sau nu, e o dovad\ a lipsei de imagina]ie`n critic\. ~ntreb\rile trebuie puse altfel,Arghezi trebuie g`ndit `n alt context,orizontul de a[teptare a suferit modific\ri. Ast\rui, pe urmele lui Vladimir Streinu, `n`n]elegerea revolu]iei poetice argheziene caemana]ie a unui geniu verbal `nseamn\ nu arepeta ceva deja [tiut, ci a perpetua un adev\rpar]ial, un repro[ camuflat sub un elogiu a-parent. Arghezi `n]eles doar ca geniu verbal`nseamn\ mult prea pu]in pentru exigen]elecuiva care vrea s\ vad\ muta]iile s\v`r[ite `nsintaxa poetic\ a modernit\]ii, mai importantedec`t un [oc p\strat [i perceput la nivellexical, adic\ superficial. ~n alt\ ordine deidei, perpetuarea cli[eului cu „homo duplex“,pe urmele lui {erban Cioculescu,risc\, [i ea, s\ ne `mping\ mult `n urm\ spreun romantism remaniat sau un post-baudelairianismdemodat. Din aceast\ pricin\, a persisten]eidualit\]ii `n `n]elegerea universuluiinterior, lui Arghezi i se atribuie o modernitateprimar\, de imediat\ deriva]ie din romantism.12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005arta grea)

lovitur\ de teatruarta grea)SCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Mic ghid practic pentrumelomanul internaut„Dac\ a[ avea un radio, a[ asculta muzic\. Mult Bach, Mozart –iat\ tot ce m\ poate salva de la angoiss\“. Mihail Sebastian, celcare repeta insistent ideea `n jurnalul s\u `n august 1939, `[if\cea pl\cerea `n noiembrie [i cump\ra un „Philips mare cu 4 + 1l\mpi“, not`nd ulterior: „Pe toate lungimile de und\ Bach, Mozart,Beethoven... trebuie s\ pun fr`u acestui exces de muzic\. S\ ne`ntoarcem la roman [i s\ `nchidem aparatul...“. Nu despreSebastian vreau s\ v\ scriu acum, dar m-am g`ndit la el ast\zi,c`nd cea mai mare parte a muzicii clasice se transmite pe FM.Se transmite [i se retransmite,e adev\rat, dar ce tefaci c`nd Radio RomâniaMuzical, din lips\ de mijloace,nu se aude `n toat\ ]ara? Pentrua nu mai vorbi de str\in\tate...~nt`rzierea tehnologic\ acumulat\,precum [i o doz\ de rezisten]\mental\ fa]\ de modernizare[i de dispre], `n ultim\ instan]\,fa]\ de cultur\ s`nt de-adreptul jenante. ~n toat\ lumea,radiourile clasice se fac auziteazi pe Internet [i nu v\d nici oscuz\ [i nici un motiv de m`ndrie`n faptul c\ pot asculta emisiunimuzicale de la Tirana, Sofia,Budapesta etc., dar nu [i de laBucure[ti. A[a se face c\ am ascultatParsifal-ul wagnerian dirijatde Pierre Boulez la Festivalulde la Beirut, la 29 iulie, pe Internet,de la... Radio Bartók, postulclasic ungar. Probabil or fi f\-cut-o [i al]ii, chiar `n col]uri aleRomâniei, de[i spectacolul a fostretransmis live [i de Radio Muzical.Nu e nici o filosofie, mi se vaspune, experimentul pe Internetal radioului pentru tineret condusde Florian Pitti[ arat\ c\sub aspect tehnic s`ntem `n r`ndcu lumea. Sub aspect tehnic, ca[i al d\ruirii redactorilor lui Pitti[,nu `ncape nici o discu]ie.Nici d\ruirea redactorilor radiouluiclasic, care trebuie s\ sem\rgineasc\ s\ scrie pe Internetun soi de ziar cu [tiri muzicale,nu e pus\ `n cauz\. Dar altfeleste o filosofie; e a celor `n drepts\ decid\ [i care las\ nefolosit\una dintre facilit\]ile cele maipre]uite ale timpului de a difuza`n lume o cultur\ na]ional\. {iasta `ntr-un moment c`nd sistemelede pres\ multimedia s-aur\sp`ndit peste tot.Internetul – solu]ia mai ieftin\[i mai comod\Luna august este cea a marilorfestivaluri muzicale europene:Dac\ vre]i s\ g\si]i cu u[urin]\ posturile de muzic\ clasic\, instala]i Vtunerbritanicul BBC Proms, Festivalulde la Salzburg `n Austria, celal pianului de la Roque d’Anthéron`n Fran]a, cel de la Beirut,cele de la Lucerna [i Montreux`n Elve]ia. S`nt convins c\ studen]iila muzic\, mai mult poatedec`t mine, ar fi `ndrept\]i]i [iferici]i s\ poat\ asista la unuldintre marile festivaluri europene.~n parantez\ fie spus, sper caei, m\car cei de la Academia deMuzic\, s\ aib\ intrarea gratuit\la repeti]iile [i concertele edi]ieispeciale a Festivalului Enescu.Altfel, solu]ia mai ieftin\ [imai comod\ este s\ face]i ca mine,s\ asculta]i pe Internet, de laradiourile clasice, marile festivaluriale celorlal]i europeni. Amatorilor,celor cu posibilit\]i de ase conecta la web, le ofer unmic ghid practic de meloman internaut.Vre]i s\ g\si]i cu u-[urin]\ posturile de muzic\ clasic\,f\r\ mult\ naviga]ie? Conecta]i-v\direct la adresa www.Vtuner.com [i, `n fereastra deschis\,alege]i s\ vi se afi[ezeposturile de radio clasic. Odat\ce au ap\rut [i v-a]i decis pentruunul dintre ele, ap\sa]i pe „play“.S`nte]i amatori de oper\ [ivre]i s\ [ti]i programul radiourilorclasice pe luna `n curs? Duce]i-v\la adresa http://www.operacast.com/. Ve]i g\si listatuturor operele radiodifuzate, cudistribu]ii, librete [i alte detalii.Un meloman, mare mahlerian,stabilit `n Hawaii, alc\tuie[te unprogram al concertelor radiodifuzatepe web. Titlul programuluieste The (Mostly) Late RomanticConcert Broadcast Page.Altfel spus, fi]i siguri c\ nu ve]irata nici un concert radio live `ncare figureaz\ Bruckner, Mahler,Richard Strauss. Adresa la careg\si]i programul, de regul\ cu olun\ `nainte, este http://home.hawaii.rr.com/mahlerb/broadcaststartpage.html. Pe pagina autorului,Eric Nagamine, ve]i g\si[i toate informa]iile la zi desprefiabilitatea [i calitatea sunetuluidiverselor posturi de radio, ca [ilink-uri la softurile extrem de a-bordabile ca pre] pentru a `nregistrape computer [i a edita ulteriorun concert pentru a-l punepe disc.Pe primul loc`n Europa: BBC 3Din ce `n ce mai multe radiouri`[i dezvolt\ serverele, p\str`nd`n arhiv\, timp de o s\pt\m`n\`n general, concertele [i recitalurilecele mai importante. Decicu posibilitatea de a v\ alege [iorele cele mai convenabile pentrua transfera un fi[ier muzical.~n Europa, din punct de vedereal calit\]ii sunetului, selec]ieimuzicale [i exegezei moderatorilor,pe primul loc se situeaz\,de departe, postul clasic britanicBBC 3, cu a sa rubric\ web„Listen again“ („Ascult\ `nc\ odat\“). Un click pe „Listen A-gain“ urmat de un al doilea pe„Player“ v\ ofer\ lista exhaustiv\a emisiunilor muzicale cepot fi reascultate. De un an dezile, pe web, la adresa http://newyorkphilharmonic.org/attend/broadcasts/ pute]i reasculta [i`nregistra, tot timp de o s\pt\m`n\,fiecare concert al filarmoniciinew-yorkeze. Cu precizareac\ trebuie s\ a[tepta]i deocamdat\reluarea stagiunii, `ntoamn\. Pl\cerea demersului,calitatea, utilitatea, poate, a materialuluididactic pentru cei dela Academiile de Muzic\ v\ lass\ le judeca]i singuri. At`t pentrumoment, a[tept`ndu-v\ reac-]iile [i `ntreb\rile la redac]ia„Suplimentului de cultur\“.Mihaela MICHAILOV„{i dumneavoastr\ cu ce v\ ocupa]i?“,m\ `ntreab\ domnul cu patru saco[e deplastic, dup\ ce `mi spune `n c`tevacuvinte cum st\m cu economia. Sea[az\ tacticos pe scaun l`ng\ mine, `ntroleibuz, [i a[teapt\ s\-i dau unr\spuns. Z`mbesc. „S`nte]i [omer\?“„Nu, scriu despre teatru.“ Pauz\. M\prive[te fix. „Aha, asta-i…“ (nu-[ig\se[te cuv`ntul)... „Interesant“, pronun]eu adjectivul care se potrive[te aproape`n orice context. „A[a, exact. Eu nu mergla teatru.“ Simt c\ vrea s\-l `ntreb de ce[i m\ conformez. „P\i, e simplu, `mir\spunde, nu m\ intereseaz\, nu epentru mine.“ Tac. Cobor.Tirbu[on(defini]ie formal\): dispozitiv demetal `n form\ de spiral\, prev\zut cuTEATRU LA ROTISORTeatru `ntr-un fostmagazin de telefoaneun m`ner, folosit pentru a scoatedopurile de plut\ de la sticle;(defini]ie neconven]ional\): dispozitivascu]it la ambele capete cu ajutorulc\ruia teatrul amor]it [i apretat edestupat; mecanism eficient `n toateinstitu]iile teatrale la `nceputul [i lasf`r[itul stagiunii.Termometru(defini]ie formal\): instrument folositla m\surarea temperaturilor, formatdintr-un tub de sticl\ gradat, terminatcu un rezervor care con]ine un lichiddilatabil;(defini]ie neconven]ional\): puls aldinamicii teatrale, care e recomandabils\ se ia `nainte de orice proiect [idup\ fiecare premier\ `n func]ie de unparametru esen]ial: interesul suscitatpublicului, `mp\r]it pe categoriisociale, de v`rst\ etc.Termopan(defini]ie formal\): geamtermoizolator format din dou\ foi desticl\, `ntre care exist\ un mediugazos, etan[ate (sigilate) perfect;(defini]ie neconven]ional\): sistemprin care teatrul e sufocat, `nchis,izolat, privat de contactul cuexteriorul [i transformat `ntr-unprodus de eprubet\; de evitat! Form\sigur\ de sugrumare, care `i anuleaz\teatrului rostul [i semnifica]iile.Toxic(defini]ie formal\): care poateintoxica, otr\vi;(defini]ie neconven]ional\): teatral `nsens de ar\tat, exhibat, f\r\ nici uncon]inut dramatic de profunzime,redundant, manierizant, expozitiv,aleatoriu, zgomotos; cu alte cuvinte,gre[it.Nu `nt`mpl\tor am recurs la acest fi[ierde defini]ii transferate teatrului, care arputea fi o gril\ de analiz\ a spectacolului.Noul spa]iu teatral creat de asocia]ia„Persona“ (actori, regizori, dramaturgietc.) [i de grupul DramAcum (AndreeaV\lean, Gianina C\rbunariu, Radu A-Drept ca o linie, cu Liliana Ghi]\[i Marius Manole,Teatrul „Maria Filotti“, Br\ilapostol, Alexandru Berceanu, NicolaeMandea, Ana M\rgineanu, Adriana Zaharia,Vera Ion, Peca {tefan, BogdanGeorgescu) `ntr-un fost magazin de telefoane,av`nd ca sponsor fondator ROM-TELECOM-ul, `[i propune un fel dereality travelling, cu sta]ii `n cele mainevralgice probleme cu care ne confrunt\mzilnic.„Desant“ e o ini]iativ\ de contextualizarea fenomenului teatral, care trecegrani]a spectacolului propriu-zis [i implic\cercetare, documentare, formare[i analiz\ de public, rezolu]ie c`t maiexact\ a indicilor sociali [i raportare laenvironment. E o stimulare eficient\ aunor mijloace teatrale, apropiate maidegrab\ de zona jurnalistic\ (interviu,reportaj etc.), prin care realitatea e interogat\[i pus\ sub lup\. Cea mai important\tr\s\tur\ a „Desantului“ estedirec]ia, care coaguleaz\ mai multe strategiide fond: teatrul documentar axatpe teme de maxim impact `n societatearomâneasc\ (categoriile defavorizate,cenzura, riscul consumului de drogurietc.) [i pe rela]iile intersexuale dintre a-dolescen]i, cartografierea teatral\ a Bucure[tiului,resuscitarea textului clasic,realizarea unei programe [colare pentrucursul op]ional de teatru, lecturicentral-europene.„Desant“ e teatru urban, civic, o-perativ, de investiga]ie [i prospectare acomplexului România. Tirbu[on [i termometru.Nu termopan [i toxic.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 13fast-food

fast-food fe]e-fe]e„Te ur\sc, Doamne,ca [i cum ai exista! “Julianne Moore [i RalphFiennes,protagoni[ti `nSf`r[itul aventurii, film`n regia lui Neil JordanIulia BLAGACRONIC| DE FILM AAAAA„Am `ngenuncheat [i mi-am pus capul pe pat [imi-am dorit s\ cred. Nu pot s\ cred. F\-m\ s\cred, am spus, s`nt o tic\loas\ [i o ipocrit\ [im\ ur\sc. Nu pot face nimic singur\. F\-m\ s\cred. Mi-am `nchis ochii [i mi-am `nfiptunghiile `n palme p`n\ c`nd n-am mai sim]itnimic altceva dec`t durere [i am spus c\ o s\cred. Las\-l s\ tr\iasc\ [i o s\ cred. D\-i o[ans\. Las\-l s\ fie fericit. F\-o [i o s\ cred.Dar nu era de ajuns. Nu e suficient s\ te doar\Graham Greene [iCatherine WalstonDup\ cel mai autobiograficroman al lui GrahamGreene, The End of theAffair (Sf`r[itul aventurii), s-auf\cut p`n\ acum dou\ ecraniz\ri,una prin anii ’50, cu DeborahKerr, [i una `n 1999, cu JulianneMoore [i Ralph Fiennes `nrolurile principale, Neil Jordanfiind regizorul. Abordarea lui NeilJordan nu scap\ de melodram\,dar este dramatic\ acolo undetrebuie [i, mai ales, urm\re[te a-proape vizual cele dou\ destinecare se apropie, se unesc [i se separ\din nou.ca s\ crezi. Atunci am spus: «`l iubesc [i o s\fac orice ca s\-l ]ii `n via]\». Am spus-o foarte`ncet, «o s\ renun] la el pentru totdeauna,numai las\-l `n via]\», [i am ap\sat [i amap\sat p`n\ mi-am sim]it pielea c\ se rupe [iam spus: «oamenii se pot iubi f\r\ s\ se vad\,nu-i a[a, ei te iubesc pe Tine [i nu Te v\d», [iapoi el a venit la u[\, era viu, [i m-am g`ndit c\acum am `nceput agonia vie]ii f\r\ el, [i mi-amdorit s\ fi fost din nou mort, `n spatele u[ii.“Muzica de pe coloana sonor\,compus\ de Michael Nyman,are aceea[i calitate – e arhitectural\[i are `n acela[i timpamplitudine temporal\. ~n filmeste vorba despre un b\rbat [i ofemeie (ea m\ritat\) care se cunosc`n 1939, la Londra, [i `ncepo rela]ie. ~n 1944, dup\ unbombardament `n care b\rbatule aproape ucis, femeia pune cap\t,f\r\ nici o explica]ie, rela]iei.Dup\ doi ani, aman]ii sere`nt`lnesc, leg\tura re`ncepepentru c\ Sarah nu i se poate `mpotrivi.Gelos p`n\ la maladiv,b\rbatul, Maurice Bendrix, `ldetermin\ dup\ un timp pe so]s\ angajeze un detectiv, iar ceidoi afl\ c\ Sarah e bolnav\ [ic\, devenind foarte credincioas\,vizita un preot.Sacrificiul [i p\catulDup\ moartea lui Sarah, evenimentebizare – cum ar fi dispari]iaunei pete de pe fa]a unui copilpe care ea l-a m`ng`iat – ne facs\ ne g`ndim, pe noi [i pe „apar-]in\torii“ decedatei, c\ deveniseo sf`nt\. Graham Greene s-a inspiratpentru romanul s\u dinleg\tura extraconjugal\ pe carea avut-o timp de zece ani cu CatherineWalston, o americanc\m\ritat\ cu un b\rbat bogat dinAnglia, mam\ a cinci copii. Nu[tiu dac\ `n realitate Catherine amurit „`n urma leg\turii“ (maidegrab\ nu, cei doi s-au cunoscut`n 1946), cert este c\ romanula g\zduit aceast\ povestede iubire [i c\ povestea propriea lui Greene a fost legat\ – poate[i datorit\ naturii ei – de credin]a`n Dumnezeu, de ideea desacrificiu [i de cea de p\cat. Cee frumos `n povestea din romaneste c\ cele dou\ personaje mergpe dou\ c\i paralele, f\r\ s-o[tie, dar destinul unuia modeleaz\asumat destinul celuilalt.Fiecare are versiunea lui asupraevenimentului-cheie, bombardamentul.Nimeni nu are versiuneacomplet\ [i simultan\ `n a-fara spectatorului. Sacrificiul luiSarah e un secret pe care doarjurnalul furat `l p\streaz\, dareste [i calea spre Dumnezeu, pecare `l descoper\ `n momentul`n care face t`rgul pentru via]aiubitului ei. Filmul, ca [i romanul,pune probleme, dar nu leSf`r[itul aventurii / The End of the Affairrezolv\, poate pentru c\ unelelucruri trebuie s\ r\m`n\ cuambele fe]e luminate. Moarteailuminat\ a lui Sarah ar fi pututfi o iluminare [i pentru necredinciosulBendrix, [i `ntr-un felchiar este, cel pu]in una lingvistic\.Dup\ ce l-a ur`t pe so],a ur`t-o pe Sarah care-l evita, l-aur`t pe presupusul nou amantp`n\ s\ afle c\ acest amant erachiar Dumnezeu, Bendrix ajunges\-i accepte existen]a. „Te u-r\sc, Doamne, ca [i cum aiexista!“, exclam\ el la final, a-nun]`nd probabil o transformarecare se va termina dup\ ce filmul`nsu[i va lua sf`r[it. Probabilc\ asta a inclus [i asumareafaptului de a fi `n via]\ datorit\unui sacrificiu.Regia: Neil JordanCu: Julianne Moore, Ralph Fiennes, Stephen Rea, Ian HartR\zvan }UPAMUZIC| PE LITERECu toate c\ site-ul s\u oficialanun]\ c\ pe 20 august `ncepe unan sabatic pentru Bobby McFerrin,acesta este a[teptat `n România laFestivalul Enescu. Pentrupasiona]ii de jazz [i muzici alese,McFerrin este un interpret aparte.A c`[tigat 10 premii Grammy, daracest lucru nu l-a „`mpiedicat“ s\exploateze noi stiluri muzicale.La Festivalul „Enescu “ din acest an, celebrul vocalist de jazz va dirija muzic\ clasic\Bobby McFerrin a[a cum nu l-a]i v\zut niciodat\Din 1992, McFerrin `nregistreaz\pentru Sony Classical, combin`ndexperien]a sa de vocalistcu cea de dirijor [i compozitor. PentruCirclesong a lucrat cu doisprezece interpre]ispecializa]i `n diferite zone alemuzicii vocale, rezultatul fiind un traseumuzical de la ritmurile c`ntecelortribale p`na la gospel [i acordurile muziciisacre culte. Primul material discograficpe care l-a `nregistrat pentru prestigioasacas\ de discuri a fost Hush, pentrucare a folosit cinci compozi]ii proprii [iun aranjament special pentru violoncelal piesei Hush, Little Baby.Nu a mai fost dec`t un pas p`n\ la a-pari]ia, `n 1995, a primului s\u disc demuzic\ clasic\. ~mpreun\ cu Orchestrade Camer\ Saint Paul, McFerrin a lansatPaper Music, un album `n care acestadirijeaz\ [i interpreteaz\ muzic\ de Mendelssohn,Mozart, Bach, Stravinski [iCeaikovski. Anul urm\tor a marcat ocolaborare-eveniment. McFerrin a lucratcu pianistul de jazz Chick Corea pentrua lansa The Mozart Sessions.McFerrin acord\ mult timp proiectelorde muzic\ simfonic\. A `nceputcolaborarea cu „San Francisco Symphony“chiar `n ziua `n care `mplinea40 de ani [i a ajuns s\ dirijeze cele maimari orchestre din Statele Unite. De[icunoscut publicului larg mai degrab\pentru piesa Don’t worry, be happy,McFerrin a mai dirijat `n Europa [i alteorchestre celebre precum Filarmonicadin Rotterdam, Orchestra Radio dinMünchen sau Leipzig Gewandhaus Orchestra.Pasiunea sa nu ar trebui s\-isurprind\ pe cei care `i cunosc biografia.McFerrin s-a n\scut `n 1950 `ntr-ofamilie de muzicieni de forma]ie clasic\,iar primul instrument pe care l-astudiat a fost pianul.La Bucure[ti, pe 5 septembrie, Mc-Ferrin va veni cu Orchestra de Camer\din Basel, cu un program Mozart (Simfonianr. 29 `n La major), Mendelssohn(Simfonia nr. 4 `n Do minor „Italiana“)[i Vivaldi (Concert pentru violoncel –Improvisation Sets). KammerorchesterBasel a fost `nfiin]at\ `n 1984, c`nd absolven]iai diferitelor institu]ii de studiimuzicale din Elve]ia s-au reunit `ntr-unansamblu independent, propun`ndu-[is\ p\streze un etalon profesional `nalt.Printre dirijorii care au lucrat cuOrchestra de Camer\ din Basel –f\c`nd celebr\ inten]ia acesteiade a combina partituri clasice[i tehnici interpretativecontemporane – se num\r\nume ca Giovanni Antonini,Umberto Benedetti Michelangelo[i Robert Levin.Astfel, este lesne de `n]elesc\ Bobby McFerrin aales s\ colaboreze cu o orchestr\care `i permite a-bord\ri personale ale partiturilorclasice.Don’t worry,be happy a fost`n cariera luiMcFerrin maidegrab\ o `nt`mplare.Adev\rata sa pasiuneo constituie jazz-ul14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005

))fe]e-fe]efast-foodMatei BEJENARUSorin STOICAARTE VIZUALEBelgradLIBERUL ARBITRUScosul tricoului lafotbalistul românAm fost pentru prima dat\ `n Serbia`n toamna anului 2001, la mai pu]inde un an de la c\derea lui Miloseviè.M\rturisesc c\ am a[teptat cuinteres acea vizit\, pentru c\ `miplace s\ compar realitatea vecinilorno[tri cu a noastr\ – o vizit\ `nBulgaria sau Macedonia este pentrumine cel pu]in la fel de interesant\ca una `n Germania sau Olanda. Amvizitat atunci doar c`teva ora[e dinVoivodina, care, chiar dup\ undeceniu de dec\dere datorat\r\zboaielor din fosta Iugoslavie, maip\strau „urmele“ unei societ\]i cefusese `n urm\ cu dou\ decenii multmai prosper\ dec`t acum.~n micul ora[ Vršac din BanatulS`rbesc, mai cochet [i mai binestructurat dec`t Lugojul sauRe[i]a, aproape toate ma[inile eraumai vechi de zece ani. ~n afar\ deZastava, echivalentul s`rbesc al Daciei1300, puteai vedea pe strad\ma[ini germane produse la sf`r[itulanilor ’80, c`nd s`rbii circulau [ilucrau liber `n Vest [i `[i puteau permites\ le cumpere de pe pia]a second-handdin Germania. Cl\dirilevechi, specifice unui ora[ centraleuropean,aveau fa]adele destul debine `ntre]inute [i erau `ntr-o rela]ieechilibrat\ cu cele noi, moderniste,construite `n anii ’70-’80, cu materiale[i tehnologii mai bune dec`t alenoastre. La Vršac se organizeaz\ oBienal\ Interna]ional\ de Art\ Contemporan\a Tineretului, un evenimentcare, `n ciuda faptului c\ areloc `ntr-un mic ora[ de provincie, acrescut mult de la o edi]ie la alta,aici expun`nd cei mai interesan]i arti[tis`rbi [i din ]\rile `nvecinate.La un an dup\ vizita de la Vršac,am fost la Belgrad cu ocazia uneiconferin]e. Pe bulevardul principal,la c`]iva ani dup\ bombardamenteleNATO, mai puteai vedea fosta cl\-dire a Ministerului Ap\r\rii de petimpul lui MiloseviŁ `n ruine. ~nciuda faptului c\ urmele r\zboiului,c\derea economic\, izolarea politic\erau vizibile, am g\sit un ora[ viu, cutineri emancipa]i [i cosmopoli]i.Spre deosebire de România, undemi[carea a fost aproape inexistent\,la Belgrad am v\zut un mare interespentru cultura punk-rock, lucru cese explic\ prin atmosfera liberal\din anii ’70-’80, c`nd trupe ca BieloDugme, pe atunci condus\ de GoranBregoviŁ, f\ceau furori `n concerteledin ora[ele iugoslave. Muzeulde Art\ Contemporan\ din Belgradse g\se[te `ntr-o cl\dire modernist\cu o geometrie curajoas\, construit\la `nceputul anilor ’60, `n timpul luiTito, [i aflat\ `ntr-o zon\ verde pemarginea r`ului Sava. ~n decursulultimelor patru decenii – mai pu]in`n anii ’90 –, expozi]iile organizateaici au conturat modernismul socialist,acea viziune asupra artei care aAGEND|Concursul „Proiecteaz\ tuurm\toarea libr\rie C\rture[ti!“[i-a prezentat c`[tig\torii lasf`r[itul s\pt\m`nii trecute, `ntr-oconferin]\ de pres\ la care auparticipat reprezentan]i aiLibr\riilor C\rture[ti, ai OrdinuluiArhitec]ilor [i ai grupului ce vaconstrui un centru comercial `ncare va func]iona [i noualibr\rie (acesta va fi ridicat `nBucure[ti la intersec]ia str\zilor{tefan cel Mare [i VasileLasc\r, pe locul unde, `n urm\cu un secol, era un depou detramvaie).Echipa care a c`[tigat locul`nt`i [i deci contractul esteformat\ din arhitectul AdrianSoare [i din trei studen]i `n anulreprezentat coabitarea socialismuluiiugoslav original cu deschiderea c\-tre experimentalismul [i individualismulartei occidentale. Astfel, CentrulCultural Studen]esc a fost `nanii ’70 un laborator fertil al avangardeiartistice, aici av`nd loc memorabileexpozi]ii ale lui Joseph Beuysori Art & Language, oriperformance-uri ale Marinei AbramoviŁsau Rasei TodosijeviŁ. Urmarea acestui context sumar descrisde mine a fost faptul c\, dup\experimentele picturii abstracte [iapoi ale culturii obiectului pop dindeceniul [apte, o bun\ parte dintrearti[tii s`rbi importan]i s-au apropiatde g`ndirea conceptual\, folosind fotografia,filmul pe 8 mm ori caietulde schi]e [i nota]ii ca medii predilecte.Solidaritatea artistic\dep\[e[te conjuncturile politiceDup\ `ntuneca]ii ani ’90, dup\ stareade r\zboi [i izolarea ]\rii (defapt, ceea ce a mai r\mas din fostaIugoslavie – Republica Serbia [iMuntenegru), noua genera]ie de arti[ti,critici [i curatori se raporteaz\II la Facultatea de Arhitectur\:Marius Mitran, AlexandruBelenyi [i Irina Niculescu.Proiectul lor a ]inut cont deistoria amplasamentului [i nunumai c\ p\streaz\ spiritullocului, dar ofer\ [i un plus deflexibilitate spa]iului prina[ezarea mobilei pe [ine [icrearea unor umbrare pe tavan,tot mobile, care protejeaz\ desoare [i permit schimbareau[oar\ a decorului. Construc]ia,care trebuie finalizat\ p`n\ `nluna octombrie, va con]ine [ielemente de mobilier dinproiectul echipei care a c`[tigatlocul al doilea. AlexandruDabija, Raul Ardelean [iOctavian Gugu au surprinsVladimir Nikoliè – Ritm,video-instala]ie, 2001 (cinci tineri `[ifac cruce `n ritm de muzic\ tehno –proiectul a fost o reac]iela interzicerea unei parade tehnola Belgrad `n anul 2001)la contextul sociopolitic post-r\zboial ]\rii, dominat `n continuare detrauma r\zboiului pierdut, de mo[-tenirea mental\ a regimului MiloseviŁ,asasinarea unor lideri politici,corup]ia [i izolarea economic\ [i politic\.Expozi]iile „Focus Belgrad“de la IFA Berlin din 1999, „Konversacija“de la Muzeul de Art\Contemporan\ din Belgrad din2001, „Lumea Informa]iei“ de la a-cela[i muzeu din 2003 ori „SituatedSelf“ din 2005, le v\d ca semnale e-mise dintr-o zon\ cultural\ care, dincauza constr`ngerilor politice, estemai pu]in vizibil\. Zoran Naskovski,Milica TomiŁ, Vladimir NikoliŁori Zoran PanteliŁ [i grupul„Absolutno“, tranformat apoi `n centrulde analiz\ media KUDA. ORGdin Novi Sad, au pozi]ii artisticecare reflect\ spiritul genera]iei dedup\ r\zboi [i care dialogheaz\ culumea pe teme globale.Cred c\ solidaritatea artistic\dep\[e[te restric]iile [i barierele impusede conjuncturile politice [i, `nciuda faptului c\ arti[ii s`rbi mai aunevoie de vize pentru a c\l\tori `nEuropa, ideile [i viziunile din proiectelelor circul\ liber `n toat\ lumea.Concursul de arhitectur\ lansat de Libr\riile C\rture[ti [i-a desemnat c`[tig\toriijuriul cu un element distinctiv:rafturile, care sugereaz\ unscris de m`n\ stilizat.Juriul a fost compus dinarhitectul Marius Marcu L\p\dat(pre[edintele juriului), MarianaCelac [i {tefan Lungu (OrdinulArhitec]ilor), Lou Gelehrter(grupul Anador) [i {erban Radu(C\rture[ti).Am v\zut `n mai multe partide din campionat [icupele europene care s-au desf\[urat `n ultimultimp c\ o groaz\ de atacan]i, români de-ai no[tri,au luat cartona[ galben sau ro[u absolut stupid,dup\ ce [i-au scos tricoul [i l-au fluturat glorios [iamenin]\tor pe deasupra capului.Nu [tiu ce r\d\cini, tribale au ba, are scosultricoului, `ntreba]i-l pe Desmond Morris care s-aocupat de treaba asta [i a analizat manifest\rilebucuriei la „Eroii tribali“, cum le-a zis el. ~n cazul`n spe]\ nu [tiu dac\ e vorba despre r\d\ciniarhaice ale unui comportament citadin, [i nu pur[i simplu de nerozie. Scrie `n regulament c\ n-aivoie s\-]i sco]i tricoul? Scrie. {i-atunci de ce,nene Anghelache? Mai bine te izbe[ti cu capulde gazon, faci tumbe, ba]i protector pe cap copiiide mingi sau procedezi precum Silv\[an de laPoli care, dup\ ce a marcat, a fript o c\p\]`n\fanionului de la col]ul terenului. De ce s\ iei uncartona[ absolut de poman\?Interesant mi se pare c\ la cei care iau doarprimul galben dup\ gestul exhibi]ionist v\d un felde resemnare `n]eleapt\, un fel de atitudine detipul „fac ce vreau, dar [tiu ce fac“. Adic\ se vededin mimica h`r[`it\ a atacantului c\ el [i-a asumatun risc atunci c`nd s-a despuiat, a [tiut c\ o s\ fiesanc]ionat, dar nu putea l\sa de izbeli[te o tradi]iecare cere s\-]i sco]i tricoul. El e un habotnicp\str\tor al datinei str\bune.Un timp, marcatorii `[i scoteau tricoul pentru aanun]a c\ nevasta le-a mai turnat un plod saupentru a protesta `mpotriva cine [tie c\rei st\ripolitice intolerabile, pentru a avertiza c\ nu s`ntde acord cu foametea din Somalia [.a.m.d. La noi,Robert Ni]\ se v\ita printr-o inscrip]ie c\ e bun,dar nu `l vede nimeni, iar Vlad Munteanu, un tipcu mai mult\ imagina]ie, ap\rea cu un tricou pecare o doamn\ `ntr-o pozi]ie nu chiar decent\ ziceaceva de genul „Bag\mio“. Sau „Ba-g\mio!“.Oricum, un agramatism destul de evident carenu merit\ re]inut. De unde rezult\ c\ Vlad [i-af\cut singur tricoul. {i mai rezult\ c\ situa]ia lui[colar\ nu a fost niciodat\ una str\lucit\.Claudiu R\ducanu avea la Steaua un tricoucu Jesus loves you 100%, ceea ce presupune calculeminu]ioase prealabile, precum [i indivizi pecare Iisus nu-i iube[te dec`t `n procente mai mici.Dintre aceia care-[i scot tricoul ceva mai rar.Nu-mi amintesc frenezia asta cu scosultricoului la Balaci, Bölöni, L\c\tu[. Pe \[tia tineri`i m\n`nc\-n fund parc\ s\ scape de textile, trebuiecu asupra de m\sur\ s\ [i-l scoat\. Altfelbucuria golului nu e deplin\. M\ g`ndeam c\dac\ se interzice mai clar despuierea, asta poateduce [i la manifest\ri mai originale, precum ceaa lui Osei care, dup\ ce a izbutit un gol de povestitnepo]ilor, a `nceput s\ mearg\ ca un paraliticeuforic. Acum observ c\ Osei se desf\[oar\tot la Poli Timi[oara. Cine [tie, perfec]ioni[ti cum`i [tim, or fi angajat oamenii de acolo coregraficare s\-i `nve]e pe alde Silv\[an sau ghanezulpomenit cum s\ reac]ioneze dup\ gol. {i `n felulacesta s-a diminuat drastic num\rul de cartona-[e primite proste[te. Zic [i io.EDITURA POLIROM SADirector general: Silviu LupescuGRUPUL DE PRES| MEDIANET SRLDirector: Gabriel RusuRedactor-[ef: Toni Hri]acCOLEGIUL DE REDAC}IE:George Onofrei (redactor-[ef),Emilia Chiscop,Denisa Com\nescu,Florin L\z\rescu,Lucian Dan TeodoroviciSECRETAR GENERALDE REDAC}IE: Victor Jalb\REDACTOR: Ana-Maria OniseiRUBRICI PERMANENTE:Adriana Babe]i, Emil Brumaru,Radu Pavel Gheo,Florin L\z\rescu, Ionu] Chiva,Lucian Dan Teodorovici;Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, Costi Rogozanu;Muzic\: Victor Eskenasy,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),R\zvan }upa;Film: Iulia Blaga;Teatru: Mihaela Michailov;Arte plastice: Matei Bejenaru;Caricatur\: Lucian Amarii (Jup);Colaje foto: Ion Barbu;TV: Alex Savitescu;Fotbal: Sorin Stoica.ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I,nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/214.100, 0232/214111,0724/574355, fax: 0232/214111,e-mail: supliment@polirom.roPUBLICITATE: Oana Asaftei,tel. 0232/252294DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:Mihai S`rbu, tel. 0232/271333• `n Ia[i: Media Distribution SRL,tel. 0232/216112• `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,tel. 021/224420, int. 192Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului.• abonamente la oriceoficiu po[tal din ]ar\• cititorii din str\in\tate se potabona la adresaexport@rodipet.roTIPAR: SCMultiprint SA,Ia[i,Strada Buciumnr. 34,tel. 0232/211225,0232/236388„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\sau oric\rui oficiu po[tal.Tarife de abonament:• 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni• 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni• 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luniSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 15vedeta culturala

vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i)Luiza VASILIU)EN}ICLOPEDIAENCARTACinee [arpele?{alul e [arpele Isadorei, e[alul Isadorei, care nu eDora (Maar), a[a cum nicitaximetri[tii nu s`nt Tri[tii.Citi]i fraza de c`teva ori, de lacoad\ la cap [i invers, [i-o s\descoperi]i cuvintele careapar `n en]iclopedie `ndreptul Isadorei. Mi-am datseama c\ e mult mai u[or s\construie[ti defini]ii pentrunume proprii dec`t pentrucuvinte f\r\ litere mari, cumar fi oaz\, berbec sausemin]ie. A[adar:Isadora Duncan e oirlandez\ n\scut\ la SanFrancisco, `n vremea c`nddansul `nc\ se mai puteaface din instinct, visceral,f\r\ s\ fie nevoie de [coli [iprofesori care s\-]i arate cumse face. Isadora a descoperitsingur\ cum s\ danseze,reconstituind dintr-o memoriea civiliza]iilor vechile dansurigrece[ti, stiliz`ndu-le,pun`ndu-le pe muzicioccidentale [i aduc`ndu-le `ncele mai la mod\ saloane alevremii (vremea lui 1900). Curiscul de a p\rea feminist\(de[i numai eu [tiu c`t deantipatice `mi s`ntfeministele), men]ionez c\Isadora n-a fost o nevast\model, menajer\ a iubi]ilor [iso]ilor ei, n-a sp\lat farfurii [i[osete, nu prea a f\cut pia]a[i nici n-a stat cuminte acas\s\-[i a[tepte b\rbatul.Isadora a dansat, a c\l\torit,a fost `ntotdeauna orevolu]ionar\ nemul]umit\(pe timpul c`nd revolu]ia maiavea, c`t dec`t, un farmec alei). Dar pe l`ng\ marileinova]ii pe care le-a adusdansului contemporan,Isadora a iubit de mamafocului, numai b\rba]i unul [iunul (po]i s\ te re`ncarnezi `nIsadora?). Pe Gordon Craig,pe Paris Singer (industria[ulma[inilor de cusut), peWalter Rummel, pe SergheiEsenin [i pe al]ii. A fost [ipu]in comunist\, vr`nd, `ncandoarea ei, s\ corup\inflexibilii puritani americanila dezm\] cultural. Nu i-aie[it.Moartea ei a fost ociudat\ poveste de pePromenade des Anglais:plimb`ndu-se `ntr-un Bugattial\turi de o nou\ cucerire,Isadora [i-a l\sat [alul ro[us\ zboare `n v`nt, iar acestas-a `ncol\cit pe roata ma[inii[i pe g`tul Isadorei. A muritstrangulat\. Iar [alul e[arpele Isadorei.Rushdie, Ishiguro [i McEwan,favori]i la Booker PrizeJuriul prestigiosului premiu britanic TheMan Booker Prize for Fiction a desemnatpe 10 august lista nominaliza]ilor.Ob]inerea distinc]iei a devenit, de-a lungulanilor, o ambi]ie pentru autori [i pentrueditori deopotriv\. ~n 2004, cartea lui AlanHollinghurst, The Line of Beauty, a ajuns,„Este extraordinar faptul c\ scrierea unuiroman poate fi `ncununat\ de un momentca acesta. Ob]inerea premiului ]ine de unproces de triere [i decizie, iar pentru astavoi fi recunosc\tor juriului“, declara `n2004 Alan Hollinghurst, dup\ ce TheLine of Beauty `i adusese premiul britanic.Booker Prize nu e doar o competi]ie.A reu[it s\-[i p\streze verticalitatea britanic\[i seriozitatea juriz\rii, foarte pu-]ine fiind momentele `n care au existatcontroverse legate de acordarea acesteidistinc]ii. The Booker Prize a fost fondat`n 1968 la ini]iativa lui Tom Maschler. Laacea vreme, Booker Brothers publica o`ntreag\ serie de „autori grei“ precum A-la scurt timp dup\ ce a c`[tigat premiulBooker, bestseller-ul anului. Printrefavori]ii de anul acesta se num\r\controversatul autor de origine indian\Salman Rushdie (c`[tig\torul aceleia[idistinc]ii `n 1981, cu romanul Copiii dinmiez de noapte), japonezul Kazuo Ishigurogatha Christie, Dennis Wheatley, GeorgetteHeyer sau Harold Pinter. Inspiratde Goncourt-ul francezilor, Maschler i-aconvins pe cei de la Booker s\ cedeze oparte din venituri pentru un premiu literar,iar rezultatul a fost The Booker Prizefor Fiction, competi]ia dovedindu-se, timpde trei decade, nu doar o „institu]ie britanic\de succes“, ci [i un dezirabil trofeuinterna]ional.Unul dintre motivele longevit\]ii saleeste [i integritatea procesului de jurizare.N-au existat discu]ii despre competen]a u-nei decizii sau despre corupere, mit\ oriezitare. Juriul este format din critici literari,academicieni, editori, romancieri [ic`te o personalitate marcant\ din lumeacultural\. Editorii din Marea Britanie audreptul s\ `nscrie `n competi]ie dou\ romanepe an [i s\ propun\ spre evaluarejuriului `nc\ cinci titluri. Membrii juriuluis`nt obliga]i s\ citeasc\ fiecare roman[i s\ `nm`neze pre[edintelui lista c\r]ilorselectate.„Romancieriicu adev\rat buni s`nt rari“Cei trei favori]i la Booker Prize 2005 au fost tradu[i `n limba rom=n\ la Editura Polirom. Copiii din miez de noapte,roman cu care Rushdie a c`[tigat o dat\ prestigiosul premiu, urmeaz\ s\ apar\ `n aceast\ toamn\ `n colec]ia„Biblioteca Polirom“(al c\ruiroman,R\m\[i]elezilei, a fostpremiat `n1989) [i Ian McEwan (c`[tig\tor aldistinc]iei pentru Amsterdam, `n 1998).Anul acesta, Salman Rushdie, Kazuo Ishiguro[i Ian McEwan, publica]i `n române[tela Editura Polirom, s`nt favori]ii PremiuluiBooker, a[a cum comenteaz\ presabritanic\. „Romancierii cu adev\ratbuni s`nt rari. Kazuo Ishiguro reprezint\o asemenea raritate“, scria „The NewYork Times Book Review“. At`t Rushdie,c`t [i Ishiguro poart\ amprenta influen]eispeciale a culturii orientale. N\scut `nBombay, India, Salman Rushdie esteunul dintre cei mai comenta]i scriitori aisf`r[itului de secol XX. Condamnarea sala moarte a fost semnat\ `n 1989 de c\treayatollahul Khomeini, dup\ ce, `n urmaapari]iei volumului Versete satanice, comunitateamusulman\ l-a acuzat de blasfemie.~n consecin]\, scrierile sale aufost de multe ori interzise, fiind consideratede un acut caracter anti-religios[i prea incisive la adresa unor personalit\]ipolitice. Rushdie, acum „refugiat“`n Anglia, a mai c`[tigat Premiul Bookerpentru romanul Copiii din miez denoapte, care urmeaz\ s\ fie tradus [i `nromâne[te la Editura Polirom. Anulacesta, scriitorul este nominalizat laBooker Prize cu romanul Shalimar TheClown. La r`ndul s\u, Kazuo Ishiguro,autor englez de origine japonez\, a avutun succes imens cu R\m\[i]ele zilei, ocronic\ fin\ [i interiorizat\, `n stiluleduca]iei japoneze, despre dragoste. Romanula fost ecranizat cu Emma Thompson[i Anthony Hopkins `n rolurileprincipale. Cel pe care englezii `l numesc„miracol literar“ se afl\ pe lista BookerPrize cu Never Let Me Know, ap\rut `n2005. Al treilea favorit, Ian McEwan,este considerat de majoritatea criticilorliterari cel mai mare scriitor britanic contemporan.De un stilism rafinat, Mc-Ewan a devenit, cu cele peste [ase romaneap\rute p`n\ `n prezent, prin voceat\ioas\ [i observa]ia pertinent\, a[acum `l numea John Fowles, „cronicarulAngliei contemporane“.Lista cuprinde `nc\ 15 nominaliza]i.C`[tig\torul va fi anun]at pe 10octombrie la Londra, premiul BookerPrize fiind `n valoare de 50.000 delire sterline.16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005