Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

actualitate ordinea de ziMatei Bejenaru despre polemicile iscate `n pres\ privind Pavilionul României la Bienala de la Vene]iaCriticile s`nt binevenite c`nd s`nt f\cutede profesioni[tiLa mai bine de dou\ luni dela deschiderea oficial\ aBienalei de la Vene]ia [i la[apte luni de la selectareade c\tre o comisiea Ministerului Culturiia proiectului, s-a iscat`n mass media noastre opolemic\ despre cum arat\pavilionul românesc de laacest eveniment. Ca artistcare a vizitat pavilionul [icare ì cunoa[te bine peparticipan]i, dar [i contextulBienalei, voi face c`tevapreciz\ri care sper s\ ìl\mureasc\ pe cititori.Anii ’90 – tranzi]ia c\tre alttip de reprezentare cultural\România a participat constant laBienala de la Vene]ia, av`nd [i[ansa de a beneficia de propriulpavilion la Giardini `nc\ din perioadainterbelic\. Dup\ instaurareatotalitarismului `n România,ideologia comunist\ a influen]at[i selec]ia arti[tilor pentruBienal\, acest fapt fiind pentrumine un fin „barometru“ al presiunilorpolitice din diferite perioade.Anii ’90 au `nsemnat otranzi]ie c\tre alt tip de reprezentarecultural\. Dup\ participarealui Horia Damian `n1993, un artist român consacratce tr\ie[te la Paris (comisar DanH\ulic\), primele schimb\ri auScurt\ istorieCu o vechime de peste o sut\ de ani, Bienala de la Vene]ia,al\turi de Documenta de la Kassel din Germania, esteprobabil cea mai complex\ [i mai prestigioas\ manifestare aartelor vizuale contemporane.~n opinia mea, pavilioanele na]ionale s`nt o „oglind\“ ast\rii artelor vizuale din ]ara respectiv\, at`t la nivelul crea]ieiartistice, c`t [i la cel institu]ional [i al ini]iativelor culturale.Dup\ cum spuneam mai sus, Bienala este aproape dedimensiunea contemporan\, inovatoare a artelor vizuale [ieste evident c\ fiecare ]ar\ `[i selecteaz\ arti[ti care pot fi`nscri[i `n aceast\ viziune. Problema ce apare aici nu este amarilor culturi occidentale care au infrastructura necesar\(arti[ti, institu]ii, publica]ii, pia]\ de art\, critic\, acoperiremedia), fapt care face ca selec]ia s\ fie fireasc\, ci a ]\rilorunde, din motive politice ori economice, arta contemporan\este un fenomen marginal [i pu]in cunoscut, deci [i alocareade fonduri pentru reprezentare se face cu dificultate [i cupresiuni din afara contextului artistic.ap\rut `n 1997, c`nd Adrian Gu-]\ a f\cut o selec]ie de arti[ti cudiscurs contemporan [i care auexpus la Centrul Cultural Român,`n paralel cu selec]ia oficial\pentru pavilion a lui IonBi]an. ~n 1999, curatorul invitatJudit Angel a selectat dou\ proiecteale celor mai cunoscu]iarti[ti români contemporani dela acea vreme, Dan Perjovschi[i grupul Subreal, acest fapt reprezent`ndpentru mine primaparticipare româneasc\ contemporan\la Vene]ia.La edi]iile din 2001 [i 2003,curatorii Ruxandra Balaci [iAlexandru Patatics au prezentatproiecte individuale sau colaborativede tip new media (video,computer [i CD-ROM-uri).„Cei care intr\ `ntr-o expozi]ie de art\ contemporan\ trebuie s\ [tiec\ nu vor vedea picturi domestice cu valoare decorativ\, ci se vor `nt`lnicu imagini ce vor reflecta `ntreb\ri ale arti[tilor legate de lucruri de carenu `ntotdeauna vrem s\ vorbim.“Daniel Knorr [i Marius Babias la Bienala de la Vene]ia, 2005„European Influenza“ esteun proiect g`ndit pentrucontextul vene]ian, [i nupentru cel românescConcursul de proiecte curatorialede la `nceputul acestui an afost c`[tigat de Daniel Knorr, unartist român care tr\ie[te laBerlin. Curatorul acestui proiecta fost criticul [i teoreticianulMarius Babias, n\scut [i el`n România [i care tr\ie[te laBerlin. Ambii au cariere profesionaleinterna]ionale prestigioase,Daniel Knorr analiz`nd dinperspectiv\ post-conceptual\condi]iile producerii artei [i criticainstitu]ional\. Marius Babiasa publicat `n ultimul deceniumai multe c\r]i care reprezint\analize critice asuprast\rii artei `n rela]ie cu factoriipolitici, sociali [i economici. A-cest fapt l-a pozi]ionat ca unuldintre esteticienii din spa]iul germancu o clar\ pozi]ie critic\ ce]ine de ideologia de st`nga.Proiectul lui Daniel Knorrdin pavilion, intitulat „EuropeanInfluenza“, a constat `n expunereaacestui spa]iu a[a cum a fostl\sat de la ultima expozi]ie de a-colo. Artistul doar a cur\]at luminatorul[i a l\sat deschis\ o adoua u[\ din pavilion, ca simbolal faptului c\ proiectul este opoart\ de ie[ire din acest contextal artei, prin posibilitateaevad\rii din spa]iul fizic al Bienalei.O pagin\ explicativ\ a proiectuluia fost montat\ l`ng\ intrare.Pe l`ng\ proiectul lui Knorr,Marius Babias a editat o cartecu texte despre contextul istoric,politic [i economic europeanactual, dup\ respingerea Constitu]ieiEuropene `n Fran]a [i O-landa. Cartea con]ine [i o seriede fotografii realizate de DanielKnorr cu camera sa obscur\improvizat\, care reprezint\ i-magini de la un concert de muzic\rock, de la o nunt\ ]ig\-neasc\, ale [antierelor p\r\sitedin Bucure[ti, precum [i fotografiide strad\ cu tineri de culoaredin Bronx. Poemul Nicoletei Esinencu,selectat de Marius Babias`n cartea sa, de[i con]ine `njur\turila adresa Europei, trebuiecitit ca o lucrare de art\, apar-]in`nd unui artist liber `ntr-uncontext democratic, [i nu ca odeclara]ie politic\ oficial\ rostit\de la tribuna Parlamentului.De fapt, `ntregul volum trebuiev\zut ca o lucrare de art\ carereprezint\ pozi]ia liber\ a curatorului.Acest proiect s-a bucurat deaprecieri pozitive din partea profesioni[tilor,care au remarcatviziunea artistului [i curatorului,precum [i curajul select\riiproiectului. E important pentrunoi c\ s-a vorbit despre proiectuldin pavilionul românesc ca despreo pozi]ie original\, cu o dimensiunepolitic\, `n contextul extremde politizat european, c`ndconstruc]ia european\ este rediscutat\.„European Influenza“ afost g`ndit pentru contextul vene]ian,[i nu pentru cel românescunde, dup\ p\rerea mea, elnu ar fi func]ionat. La Vene]ia `]itrebuie cel pu]in o s\pt\m`n\ s\po]i vedea toate expozi]iile.Exist\ o satura]ie [i o competi-]ie de imagini asem\n\toare celorde pe pia]a comercial\, iar`nt`lnirea cu un pavilion gol esteo sincop\ care te `ndeamn\ s\meditezi asupra condi]iei artei`n societatea contemporan\, undep`n\ [i via]a intim\ este influen]at\de marketing [i de supraproduc]iareal\ sau simbolic\.Critici de genul celei potrivitc\reia un asemenea proiect nupoate fi sus]inut pe bani publicinu s`nt f\cute de profesioni[ticare cunosc fenomenul artisticactual [i contextul Bienalei de laVene]ia. ~n cazul `n care criticiles`nt doar tenden]ioase, reflect`ndinterese din afara artei, ele„Exist\ o satura]ie [io competi]ie de imaginiasem\n\toare celor de pepia]a comercial\, iar `nt`lnireacu un pavilion gol esteo sincop\ care te `ndeamn\ s\meditezi asupra condi]iei artei`n societatea contemporan\,unde p`n\ [i via]a intim\ esteinfluen]at\ de marketing [ide supraproduc]ia real\ sausimbolic\.“nu vor servi la nimic [i vor ducela o radicalizare p\guboas\ a pozi]iilor,ce vor fi reflectate caatare de mass media, spre dezinformareapublicului, [i a[a reduspentru o astfel de art\.Consider c\ e corect s\ sus-]inem [i proiecte critice [i oarecumincomode. Arta contemporan\nu este o art\ servil\ [i punerealitatea sub o „lup\ critic\“ce nu corespunde cu viziunea o-ficial\ agreat\ de majoritate.Cei care intr\ `ntr-o expozi]ie deart\ contemporan\ trebuie s\ [tiec\ nu vor vedea picturi domesticecu valoare decorativ\, ci sevor `nt`lni cu imagini ce vor reflecta`ntreb\ri ale arti[tilor legatede lucruri de care nu `ntotdeaunavrem s\ vorbim.Contextul românesc va devenimult mai matur atunci c`nd seva moderniza, asemenea societ\]ii`n ansamblu, dep\[ind ecua]iatradi]ionalist-etnocentric\.Va fi un mare c`[tig dac\ vomaccepta [i discursurile critice, u-neori pozi]ionate ideologic, carenu vor sem\na cu cele oficiale.Precizare~n num\rul 37 din 6-12august al revistei „Suplimentulde cultur\“, `npaginile 10-11, serealizeaz\ un rezumataproximativ al dezbateriidespre posteritatea luiArghezi, ce a avut loc cumult\ vreme `n urm\ lasediul Institutului CulturalRomân. Dosarul„Suplimentului de cultur\“atribuie `n mod gre[it punctulmeu de vedere dlui DumitruMicu, care a exprimat cuacea ocazie o opinie totaldiferit\ de aceea reprodus\.De altfel, se poate observac\ trei dintre participan]i(Mihai Zamfir, Lumini]aMarcu [i Costi Rogozanu) seraporteaz\ la punctul meu devedere. Pentru restaurareaconfrunt\rii de opinii pe temaArghezi, ar fi l\muritoaredesf\[urarea argumentelormele de schimbare asubiectului [i a interoga]iilor,argumente ce pot ficonsultate `n articolul„Premise pentru un nouArghezi“, publicat `n„România literar\“, nr. 22 din8-14 iunie 2005, p. 13, articolscris `n vederea dezbateriiorganizate la ICR. A[a cum aap\rut `n revist\, rezumatuldezbaterii denatureaz\profund paternitateapunctelor de vedereexprimate, prin substituireaopiniei mele, atribuit\ `n moderonat dlui Dumitru Micu.V\ mul]umesc!Cu stim\,Ion Simu]Public\m `n acest num\r un fragment din articolul „Premise pentru un nou Arghezi“, semnat de Ion Simu] `n „România literar\“, nr. 22 din 8-14 iunie 2005Premise pentru un nou ArgheziIon Simu]Viitorul imediat al recept\rii lui Tudor Arghezidepinde de imagina]ia criticii [i aistoriei literare. La 23 mai a.c. s-au `mplinit125 de ani de la na[terea lui Tudor Arghezi.Constat`nd obiectiv o anumit\ blazare, amimpresia c\ preocuparea pentru Arghezi seafl\ ast\zi `ntr-un unghi mort, ca [i aceea pentruMihail Sadoveanu. Pentru a suscita dinnou interesul fa]\ de Arghezi e nevoie deschimbarea subiectelor tradi]ionale de medita]ie,de schimbarea `ntreb\rilor, adic\ a moduluide a interoga opera [i biografia. Curiozit\]ile,oricum, nu mai s`nt ast\zi acelea[icu cele din anii ’30 sau din anii ’70, c`nd interesulpentru Arghezi atinsese forme maxime.Pun`nd mereu unele [i acelea[i `ntreb\ri,`n 1927 (anul debutului `n volum), `n 1967(anul mor]ii scriitorului) sau `n… 2007 (ca s\dau un ritm temporal din 40 `n 40 de ani deposibil\ `nnoire a perspectivei critice), risc\ms\ r\spundem prin cli[eele tradi]ionale,foarte rezistente. A vorbi din nou despre psalmiiarghezieni „`ntre credin]\ [i t\gad\“ eplictisitor, at`t pentru o critic\ inventiv\, c`t[i pentru un public instruit. A pune iar\[i [iiar\[i `ntrebarea „este Arghezi poet religios?“[i a r\spunde, mai lung sau mai scurt,prin da sau nu, e o dovad\ a lipsei de imagina]ie`n critic\. ~ntreb\rile trebuie puse altfel,Arghezi trebuie g`ndit `n alt context,orizontul de a[teptare a suferit modific\ri. Ast\rui, pe urmele lui Vladimir Streinu, `n`n]elegerea revolu]iei poetice argheziene caemana]ie a unui geniu verbal `nseamn\ nu arepeta ceva deja [tiut, ci a perpetua un adev\rpar]ial, un repro[ camuflat sub un elogiu a-parent. Arghezi `n]eles doar ca geniu verbal`nseamn\ mult prea pu]in pentru exigen]elecuiva care vrea s\ vad\ muta]iile s\v`r[ite `nsintaxa poetic\ a modernit\]ii, mai importantedec`t un [oc p\strat [i perceput la nivellexical, adic\ superficial. ~n alt\ ordine deidei, perpetuarea cli[eului cu „homo duplex“,pe urmele lui {erban Cioculescu,risc\, [i ea, s\ ne `mping\ mult `n urm\ spreun romantism remaniat sau un post-baudelairianismdemodat. Din aceast\ pricin\, a persisten]eidualit\]ii `n `n]elegerea universuluiinterior, lui Arghezi i se atribuie o modernitateprimar\, de imediat\ deriva]ie din romantism.12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005arta grea)
lovitur\ de teatruarta grea)SCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Mic ghid practic pentrumelomanul internaut„Dac\ a[ avea un radio, a[ asculta muzic\. Mult Bach, Mozart –iat\ tot ce m\ poate salva de la angoiss\“. Mihail Sebastian, celcare repeta insistent ideea `n jurnalul s\u `n august 1939, `[if\cea pl\cerea `n noiembrie [i cump\ra un „Philips mare cu 4 + 1l\mpi“, not`nd ulterior: „Pe toate lungimile de und\ Bach, Mozart,Beethoven... trebuie s\ pun frù acestui exces de muzic\. S\ ne`ntoarcem la roman [i s\ `nchidem aparatul...“. Nu despreSebastian vreau s\ v\ scriu acum, dar m-am g`ndit la el ast\zi,c`nd cea mai mare parte a muzicii clasice se transmite pe FM.Se transmite [i se retransmite,e adev\rat, dar ce tefaci c`nd Radio RomâniaMuzical, din lips\ de mijloace,nu se aude `n toat\ ]ara? Pentrua nu mai vorbi de str\in\tate...~nt`rzierea tehnologic\ acumulat\,precum [i o doz\ de rezisten]\mental\ fa]\ de modernizare[i de dispre], `n ultim\ instan]\,fa]\ de cultur\ s`nt de-adreptul jenante. ~n toat\ lumea,radiourile clasice se fac auziteazi pe Internet [i nu v\d nici oscuz\ [i nici un motiv de m`ndrie`n faptul c\ pot asculta emisiunimuzicale de la Tirana, Sofia,Budapesta etc., dar nu [i de laBucure[ti. A[a se face c\ am ascultatParsifal-ul wagnerian dirijatde Pierre Boulez la Festivalulde la Beirut, la 29 iulie, pe Internet,de la... Radio Bartók, postulclasic ungar. Probabil or fi f\-cut-o [i al]ii, chiar `n col]uri aleRomâniei, de[i spectacolul a fostretransmis live [i de Radio Muzical.Nu e nici o filosofie, mi se vaspune, experimentul pe Internetal radioului pentru tineret condusde Florian Pitti[ arat\ c\sub aspect tehnic s`ntem `n r`ndcu lumea. Sub aspect tehnic, ca[i al d\ruirii redactorilor lui Pitti[,nu `ncape nici o discu]ie.Nici d\ruirea redactorilor radiouluiclasic, care trebuie s\ sem\rgineasc\ s\ scrie pe Internetun soi de ziar cu [tiri muzicale,nu e pus\ `n cauz\. Dar altfeleste o filosofie; e a celor `n drepts\ decid\ [i care las\ nefolosit\una dintre facilit\]ile cele maipre]uite ale timpului de a difuza`n lume o cultur\ na]ional\. {iasta `ntr-un moment c`nd sistemelede pres\ multimedia s-aur\sp`ndit peste tot.Internetul – solu]ia mai ieftin\[i mai comod\Luna august este cea a marilorfestivaluri muzicale europene:Dac\ vre]i s\ g\si]i cu u[urin]\ posturile de muzic\ clasic\, instala]i Vtunerbritanicul BBC Proms, Festivalulde la Salzburg `n Austria, celal pianului de la Roque d’Anthéron`n Fran]a, cel de la Beirut,cele de la Lucerna [i Montreux`n Elve]ia. S`nt convins c\ studen]iila muzic\, mai mult poatedec`t mine, ar fi `ndrept\]i]i [iferici]i s\ poat\ asista la unuldintre marile festivaluri europene.~n parantez\ fie spus, sper caei, m\car cei de la Academia deMuzic\, s\ aib\ intrarea gratuit\la repeti]iile [i concertele edi]ieispeciale a Festivalului Enescu.Altfel, solu]ia mai ieftin\ [imai comod\ este s\ face]i ca mine,s\ asculta]i pe Internet, de laradiourile clasice, marile festivaluriale celorlal]i europeni. Amatorilor,celor cu posibilit\]i de ase conecta la web, le ofer unmic ghid practic de meloman internaut.Vre]i s\ g\si]i cu u-[urin]\ posturile de muzic\ clasic\,f\r\ mult\ naviga]ie? Conecta]i-v\direct la adresa www.Vtuner.com [i, `n fereastra deschis\,alege]i s\ vi se afi[ezeposturile de radio clasic. Odat\ce au ap\rut [i v-a]i decis pentruunul dintre ele, ap\sa]i pe „play“.S`nte]i amatori de oper\ [ivre]i s\ [ti]i programul radiourilorclasice pe luna `n curs? Duce]i-v\la adresa http://www.operacast.com/. Ve]i g\si listatuturor operele radiodifuzate, cudistribu]ii, librete [i alte detalii.Un meloman, mare mahlerian,stabilit `n Hawaii, alc\tuie[te unprogram al concertelor radiodifuzatepe web. Titlul programuluieste The (Mostly) Late RomanticConcert Broadcast Page.Altfel spus, fi]i siguri c\ nu ve]irata nici un concert radio live `ncare figureaz\ Bruckner, Mahler,Richard Strauss. Adresa la careg\si]i programul, de regul\ cu olun\ `nainte, este http://home.hawaii.rr.com/mahlerb/broadcaststartpage.html. Pe pagina autorului,Eric Nagamine, ve]i g\si[i toate informa]iile la zi desprefiabilitatea [i calitatea sunetuluidiverselor posturi de radio, ca [ilink-uri la softurile extrem de a-bordabile ca pre] pentru a `nregistrape computer [i a edita ulteriorun concert pentru a-l punepe disc.Pe primul loc`n Europa: BBC 3Din ce `n ce mai multe radiouri`[i dezvolt\ serverele, p\str`nd`n arhiv\, timp de o s\pt\m`n\`n general, concertele [i recitalurilecele mai importante. Decicu posibilitatea de a v\ alege [iorele cele mai convenabile pentrua transfera un fi[ier muzical.~n Europa, din punct de vedereal calit\]ii sunetului, selec]ieimuzicale [i exegezei moderatorilor,pe primul loc se situeaz\,de departe, postul clasic britanicBBC 3, cu a sa rubric\ web„Listen again“ („Ascult\ `nc\ odat\“). Un click pe „Listen A-gain“ urmat de un al doilea pe„Player“ v\ ofer\ lista exhaustiv\a emisiunilor muzicale cepot fi reascultate. De un an dezile, pe web, la adresa http://newyorkphilharmonic.org/attend/broadcasts/ pute]i reasculta [i`nregistra, tot timp de o s\pt\m`n\,fiecare concert al filarmoniciinew-yorkeze. Cu precizareac\ trebuie s\ a[tepta]i deocamdat\reluarea stagiunii, `ntoamn\. Pl\cerea demersului,calitatea, utilitatea, poate, a materialuluididactic pentru cei dela Academiile de Muzic\ v\ lass\ le judeca]i singuri. At`t pentrumoment, a[tept`ndu-v\ reac-]iile [i `ntreb\rile la redac]ia„Suplimentului de cultur\“.Mihaela MICHAILOV„{i dumneavoastr\ cu ce v\ ocupa]i?“,m\ `ntreab\ domnul cu patru saco[e deplastic, dup\ ce `mi spune `n c`tevacuvinte cum st\m cu economia. Sea[az\ tacticos pe scaun l`ng\ mine, `ntroleibuz, [i a[teapt\ s\-i dau unr\spuns. Z`mbesc. „S`nte]i [omer\?“„Nu, scriu despre teatru.“ Pauz\. M\prive[te fix. „Aha, asta-i…“ (nu-[ig\se[te cuv`ntul)... „Interesant“, pronun]eu adjectivul care se potrive[te aproape`n orice context. „A[a, exact. Eu nu mergla teatru.“ Simt c\ vrea s\-l `ntreb de ce[i m\ conformez. „P\i, e simplu, `mir\spunde, nu m\ intereseaz\, nu epentru mine.“ Tac. Cobor.Tirbu[on(defini]ie formal\): dispozitiv demetal `n form\ de spiral\, prev\zut cuTEATRU LA ROTISORTeatru `ntr-un fostmagazin de telefoaneun m`ner, folosit pentru a scoatedopurile de plut\ de la sticle;(defini]ie neconven]ional\): dispozitivascu]it la ambele capete cu ajutorulc\ruia teatrul amor]it [i apretat edestupat; mecanism eficient `n toateinstitu]iile teatrale la `nceputul [i lasf`r[itul stagiunii.Termometru(defini]ie formal\): instrument folositla m\surarea temperaturilor, formatdintr-un tub de sticl\ gradat, terminatcu un rezervor care con]ine un lichiddilatabil;(defini]ie neconven]ional\): puls aldinamicii teatrale, care e recomandabils\ se ia `nainte de orice proiect [idup\ fiecare premier\ `n func]ie de unparametru esen]ial: interesul suscitatpublicului, `mp\r]it pe categoriisociale, de v`rst\ etc.Termopan(defini]ie formal\): geamtermoizolator format din dou\ foi desticl\, `ntre care exist\ un mediugazos, etan[ate (sigilate) perfect;(defini]ie neconven]ional\): sistemprin care teatrul e sufocat, `nchis,izolat, privat de contactul cuexteriorul [i transformat `ntr-unprodus de eprubet\; de evitat! Form\sigur\ de sugrumare, care ì anuleaz\teatrului rostul [i semnifica]iile.Toxic(defini]ie formal\): care poateintoxica, otr\vi;(defini]ie neconven]ional\): teatral `nsens de ar\tat, exhibat, f\r\ nici uncon]inut dramatic de profunzime,redundant, manierizant, expozitiv,aleatoriu, zgomotos; cu alte cuvinte,gre[it.Nu `nt`mpl\tor am recurs la acest fi[ierde defini]ii transferate teatrului, care arputea fi o gril\ de analiz\ a spectacolului.Noul spa]iu teatral creat de asocia]ia„Persona“ (actori, regizori, dramaturgietc.) [i de grupul DramAcum (AndreeaV\lean, Gianina C\rbunariu, Radu A-Drept ca o linie, cu Liliana Ghi]\[i Marius Manole,Teatrul „Maria Filotti“, Br\ilapostol, Alexandru Berceanu, NicolaeMandea, Ana M\rgineanu, Adriana Zaharia,Vera Ion, Peca {tefan, BogdanGeorgescu) `ntr-un fost magazin de telefoane,av`nd ca sponsor fondator ROM-TELECOM-ul, `[i propune un fel dereality travelling, cu sta]ii `n cele mainevralgice probleme cu care ne confrunt\mzilnic.„Desant“ e o ini]iativ\ de contextualizarea fenomenului teatral, care trecegrani]a spectacolului propriu-zis [i implic\cercetare, documentare, formare[i analiz\ de public, rezolu]ie c`t maiexact\ a indicilor sociali [i raportare laenvironment. E o stimulare eficient\ aunor mijloace teatrale, apropiate maidegrab\ de zona jurnalistic\ (interviu,reportaj etc.), prin care realitatea e interogat\[i pus\ sub lup\. Cea mai important\tr\s\tur\ a „Desantului“ estedirec]ia, care coaguleaz\ mai multe strategiide fond: teatrul documentar axatpe teme de maxim impact `n societatearomâneasc\ (categoriile defavorizate,cenzura, riscul consumului de drogurietc.) [i pe rela]iile intersexuale dintre a-dolescen]i, cartografierea teatral\ a Bucure[tiului,resuscitarea textului clasic,realizarea unei programe [colare pentrucursul op]ional de teatru, lecturicentral-europene.„Desant“ e teatru urban, civic, o-perativ, de investiga]ie [i prospectare acomplexului România. Tirbu[on [i termometru.Nu termopan [i toxic.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 13fast-food
Page 1: SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Mic ghi
Page 4 and 5: )pop-cultura teorie [i practic\Adri
Page 6 and 7: carte printre r`nduriEmil BRUMARU (
Page 8 and 9: interviu `ntrebarea moarte n-areAm
Page 10 and 11: dosar prob\ scris\C\r]ile copil\rie
Page 14 and 15: fast-food fe]e-fe]e„Te ur\sc, Doa
Page 16: vedeta culturala mediatiza]i [i de[

Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?