Download (PDF, 4.88MB) - Ziarul Mara

4 SOCIAL - ECONOMIC
Szabo va ajunge,
totuşi, în Teleorman
După ce, iniŃial, Gabriela Szabo a fost aşteptată în
Teleorman pe la sfârşitul lunii martie, anul acesta, vizita fiind
amânată din cauza condiŃiilor meteo nefavorabile,
campioana olimpică şi mondială la atletism şi-a anunŃat vizita
în judeŃul nostru astăzi, 8 mai 2013.
Sportiva vine în Teleorman cu prilejul derulării proiectului
“SPORTUR”, acŃiune ce are loc în cadrul campaniei sociale
“Sport pentru o ViaŃă”, derulată în judeŃul nostru de
Inspectoratul Şcolar JudeŃean Teleorman şi Clubul Sportiv
Alexandria.
Alături de Gabriela Szabo se va afla şi profesorul Ioan
Augustin, subsecretar de stat în cadrul Ministerului
Tineretului şi Sportului.
În primă fază, cei doi vor fi prezenŃi, în jurul orelor 12:00, la
Şcoala Gimnazială Peretu, iar două ore mai târziu, la Şcoala
Gimnazială „Mihai Viteazul” dinAlexandria.
La eveniment participă elevi/sportivi, profesori, antrenori
şi părinŃi.
AsociaŃia Sport pentru ViaŃă a fost înfiinŃată de Gabriela
Szabo în 2007, cu scopul de a promova sportul ca o activitate
esenŃială pentru menŃinerea sănătăŃii fizice şi psihice a
oamenilor.
Micul ar putea fi salvat dacă
va fi trecut pe lista produselor
tradiŃionale – simplu de zis,
greu de făcut. Sînt câteva
lucruri care din nefericire pot
îngreuna acest proces.
Micul, sau mititelul, ocupă
un loc aparte în enciclopedia
culinară românească. Deşi
este produsul care se bucură
de cea mai mare popularitate
printre români şi este
recunoscut a fi cel mai
“românesc” de către străini nu
este considerat a fi un produs
“tradiŃional” de către specialiştii
în antropologia culinară.
Înscrierea micului pe lista
produselor tradiŃionale ar
permite folosirea în reŃetă a
bicarbonatului de sodiu ca
parte a “tradiŃiei” care trebuie
păstrate.
Din păcate specialiştii în
“tradiŃii” culinare care trebuie
să aducă argumentul hotărâtor
pentru clasificarea micului
drept un “bun de patrimoniu” în
care se manifestă
“spiritul
naŃional” nu sunt înclinaŃi să
M. MEILĂ
Mamele ar putea
primi 500 de lei la
fiecare naştere
Mamele ar putea
beneficia de un ajutor
din partea statului
pentru fiecare dintre
copiii nou născuŃi.
Potrivit unui proiect de
act normativ înregistrat
recent în Parlamentul
României, ajutorul se va
acorda o singură dată,
l a e l i b e r a r e a
certificatului de naştere
al copilului.
Concret, iniŃiatorii proiectului propun acordarea unui
ajutor financiar mamelor pentru achiziŃionarea de produse de
lenjerie şi îngrijire de primă necesitate. În expunerea de
motive, deputaŃii iniŃiatori menŃionează că au avut în vedere
încurajarea mamelor aflate la început de drum, precum şi
oferirea posibilităŃii de a achiziŃiona un minim de produse
strict necesare unui nou născut. Aceştia susŃin că, din punct
de vedere demografic, se observă o scădere dramatică a
natalităŃii la nivel naŃional.
"Mai exact, an de an, numărul nou născuŃilor este net mai
mic decât numărul decedaŃilor, fapt ce va duce inevitabil la un
dezechilibru demografic şi la o îmbătrânire progresivă a
populaŃiei României", se precizează în expunerea de motive
a proiectului citat de Avocatnet. Potrivit propunerii legislative,
ajutorul va fi în sumă de 500 RON, neimpozabili şi se va
acorda o singură dată, la eliberarea certificatului de naştere.
În textul proiectului se mai precizează că valoarea
ajutorului material se actualizează şi se indexează anual, prin
hotărâre a Guvernului, în funcŃie de rata inflaŃiei.
susŃină acest demers.
La nivelul comunităŃii
academice specializate în
studierea culturii culinare
româneşti “micului” îi sunt
aduse următoarele reproşuri:
a) nu este un produs al
bucătăriei tradiŃionale – nu
e s t e a s o c i a t c u n i c i o
sărbătoare religioasă sau
tradiŃie populară;
b) nu este un produs al
bucătăriei rurale – nu face
parte din meniu-ul obişnuit al
niciunei regiuni folclorice
c) nu este un produs
“ istoric” – este un produs tânăr
al cărui consum este atestat
abia în istoria recentă a
României (cea mai veche
reŃetă este indicată la 1902)
Sunt lucruri care trebuie
luate în discuŃie pentru că
atunci când un stat membru
solicită Uniunii Europene o
“derogare” de la regulamentele
europene – cum este în cazul
nostru regulamentul privind
aditivii alimentari – acest lucru
trebuie motivat cu argumentul
ViolenŃe, agresiuni fizice şi accidente rutiere, de Paşte
În zile de sărbătoare,
peste 400 de teleormăneni au
solicitat ambulanŃa
(urmare din pagina 1)
Victime sigure au fost, în special,
persoanele care au postit, dar şi pacienŃii
cunoscuŃi cu diferite afecŃiuni, care au dat iama
în bucatele tradiŃionale.
Potrivit asistentului-şef Cristian Popescu, în
perioada 4 - 7 aprilie peste 400 de persoane din
Teleorman au solicitat intervenŃia ambulanŃelor.
Aşa cum era de aşteptat cei mai mulŃi
teleormăneni, 63, au acuzat dureri abdominale
şi colici biliare.
Pe locul doi în topul intervenŃiilor echipajelor
de pe ambulanŃă au fost traumatismele cauzate
de acte de violenŃă. Aproximativ 30 de victime
ale agresiunilor fizice au avut nevoie,
weekendul trecut, de primul ajutor acordat de
medicii ambulanŃieri.
Din cauza hipertensiunii arteriale au solicitat
ambulanŃa şi alte 25 de persoane.
De îngrijirile de specialitate ale personalului
medical al Serviciului de AmbulanŃă Teleorman
au mai avut nevoie şi 24 de persoane care au
După Sfintele Sărbători de
Paşte, piaŃa centrală din
municipiul Alexandria, era
aproape goală. ComercianŃii şi
producătorii care până mai
i e r i , c o n t r i b u i a u l a
transformarea pieŃei în cel mai
a g l o m e r a t l o c a l
municipalităŃii, au renunŃat să
mai iasă în piaŃă pentru a-şi
vinde marfa. Astfel tarabele au
rămas goale de câteva zile
bune.
N i c i m ă c a r m i c i i
producători cu zarzavat, ori cu
rădăcinoase, care găseau loc
pentru a-şi etala marfa, doar
pe marginea pieŃei, nu prea
erau. Cei prezenŃi, puteau fi
număraŃi pe degete. Semn că
teleormănenilor, ori le-a c-am
pierit cheful de muncă, ori şiau
mai prelungit puŃin vacanŃa
de Paşte.
Şi pentru a ne contura
convingerile, cu privire la
motivul pentru care piaŃa e
goală, prin lipsa atât a
comercianŃilor, cât şi a
cetăŃenilor din municipalitate,
care ar fi trebuit să
se
acuzat insuficienŃă respiratorie, 24 de copii cu
stări febrile şi 20 de teleormăneni care au
suferit accidente vasculare.
Şi pentru că traficul rutier a fost foarte
aglomerat, nici accidentele rutiere nu au lipsit
weekendul trecut. Ca urmare a şase incidente
rutiere, petrecute la Plosca, Zimnicea,
Călineşti, Drăgăneşti de Vede, Vităneşti şi
Turnu Măgurele, nouă persoane au avut nevoie
de ambulanŃe, care au transportat victimele la
Spitalul JudeŃean de UrgenŃă Alexandria. O
parte dintre persoanele accidentate, cele care
au suferit politraumatisme craniene şi toracice,
au fost transportate la spitale din Bucureşti.
Medicii de pe ambulanŃă au ajuns în aceste
zile şi la Cervenia şi Crevenicu, unde două
persoane au fost găsite decedate. Una dintre
acestea, un bărbat de 27 ani şi-a pus capăt
zilelor, spânzurându-se, iar cealaltă persoană,
un bărbat de 69 ani, din Crevenicu, suferea de
diabet zaharat.
M. MEILĂ
Bate vântul prin
piaŃa centrală din Alexandria
că prin aceasta se păstrează
ceva ce prezintă o “ valoare”.
Întrebarea este: noi ce
avem pentru mic? Cum
argumentăm că în el se
manifestă “spiritul naŃional”
când cercetătorii nici nu vor să
audă de aşa ceva.
Este nevoie de o schimbare
de atitudine majoră atât la
nivelul industriei cât şi a
comunităŃii ştiinŃifice.
În primul rând industria ar
aprovizioneze cu produsele de
sezon, am intrat în vorbă cu
unul dintre vânzătorii de
cartofi, care ne-a confirmat:
“ N-au mai ieşit oamenii pe
piaŃă, pentru că, probabil încă
mai petrec. Ori şi-au mai
prelungit puŃin vacanŃa. Dar
începând de mâine, (n.r.
astăzi), cred că situaŃia va
reveni la normal.”
trebui să standardizeze şi să
fixeze reŃetă – în cei aproape
100 de ani de cât se presupune
că se produc micii în România
– nu au existat două reŃete la
fel. Şi nu vorbim aici despre
diferitele proporŃii în care pot fi
amestecate ingredientele
principale (proporŃia dintre
carnea tocată de vită şi carnea
tocată de oaie, sau dintre
carne şi grăsime) ci chiar
despre lipsa unui ingredient
Întrebat cât de bine a mers
v â n z a r e a î n a c e a s t ă
dimineaŃă, cetăŃeanul ne-a
răspuns cu jumătate de gură:
“am vândut, doar de 10 lei”. În
concluzie, acesta vânduse
doar trei kilograme de cartofi.
C-am aşa a mers vânzarea,
ieri, în piaŃa centrală din
Alexandria!
Mirel MANAFU
Ce şansă au micii să fie acceptaŃi ca produse tradiŃionale
sau substituirea lui cu altul
(mici din carne de vânat, de
exemplu, ce aia? – aşa orice
carne tocată “expandată” cu
bicarbonat poate să devină
mic).
Există în cazul micilor şi
multă mitologie care trebuie
“dată la o parte” – mulŃi iau de
bună povestea care spune că
un “cărnăŃar” bucureştean
rămas fără maŃ ar fi aruncat pe
grătar compoziŃia, astfel luând
naştere micul românesc – este
doar o legendă urbană, care
poate funcŃiona ca găselniŃă de
marketing.
ReŃeta micilor de la Caru cu
Bere de la începutul secolului
trecut, poate una dintre primele
care există puse pe hârtie,
pusă faŃă în faŃă cu reŃetele
altor produse din carne tocată
gătită pe foc deschis din
“patrimoniul” culinar al
popoarelor cu care românii au
intrat în contact în istoria
ultimilor 500 de ani arată că
povestea este… mult mai
veche şi mai complicată.