4 SOCIAL - ECONOMIC Szabo va ajunge, totuşi, în Teleorman După ce, iniŃial, Gabriela Szabo a fost aşteptată în Teleorman pe la sfârşitul lunii martie, anul acesta, vizita fiind amânată din cauza condiŃiilor meteo nefavorabile, campioana olimpică şi mondială la atletism şi-a anunŃat vizita în judeŃul nostru astăzi, 8 mai 2013. Sportiva vine în Teleorman cu prilejul derulării proiectului “SPORTUR”, acŃiune ce are loc în cadrul campaniei sociale “Sport pentru o ViaŃă”, derulată în judeŃul nostru de Inspectoratul Şcolar JudeŃean Teleorman şi Clubul Sportiv Alexandria. Alături de Gabriela Szabo se va afla şi profesorul Ioan Augustin, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului. În primă fază, cei doi vor fi prezenŃi, în jurul orelor 12:00, la Şcoala Gimnazială Peretu, iar două ore mai târziu, la Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” dinAlexandria. La eveniment participă elevi/sportivi, profesori, antrenori şi părinŃi. AsociaŃia Sport pentru ViaŃă a fost înfiinŃată de Gabriela Szabo în 2007, cu scopul de a promova sportul ca o activitate esenŃială pentru menŃinerea sănătăŃii fizice şi psihice a oamenilor. Micul ar putea fi salvat dacă va fi trecut pe lista produselor tradiŃionale – simplu de zis, greu de făcut. Sînt câteva lucruri care din nefericire pot îngreuna acest proces. Micul, sau mititelul, ocupă un loc aparte în enciclopedia culinară românească. Deşi este produsul care se bucură de cea mai mare popularitate printre români şi este recunoscut a fi cel mai “românesc” de către străini nu este considerat a fi un produs “tradiŃional” de către specialiştii în antropologia culinară. Înscrierea micului pe lista produselor tradiŃionale ar permite folosirea în reŃetă a bicarbonatului de sodiu ca parte a “tradiŃiei” care trebuie păstrate. Din păcate specialiştii în “tradiŃii” culinare care trebuie să aducă argumentul hotărâtor pentru clasificarea micului drept un “bun de patrimoniu” în care se manifestă “spiritul naŃional” nu sunt înclinaŃi să M. MEILĂ Mamele ar putea primi 500 de lei la fiecare naştere Mamele ar putea beneficia de un ajutor din partea statului pentru fiecare dintre copiii nou născuŃi. Potrivit unui proiect de act normativ înregistrat recent în Parlamentul României, ajutorul se va acorda o singură dată, l a e l i b e r a r e a certificatului de naştere al copilului. Concret, iniŃiatorii proiectului propun acordarea unui ajutor financiar mamelor pentru achiziŃionarea de produse de lenjerie şi îngrijire de primă necesitate. În expunerea de motive, deputaŃii iniŃiatori menŃionează că au avut în vedere încurajarea mamelor aflate la început de drum, precum şi oferirea posibilităŃii de a achiziŃiona un minim de produse strict necesare unui nou născut. Aceştia susŃin că, din punct de vedere demografic, se observă o scădere dramatică a natalităŃii la nivel naŃional. "Mai exact, an de an, numărul nou născuŃilor este net mai mic decât numărul decedaŃilor, fapt ce va duce inevitabil la un dezechilibru demografic şi la o îmbătrânire progresivă a populaŃiei României", se precizează în expunerea de motive a proiectului citat de Avocatnet. Potrivit propunerii legislative, ajutorul va fi în sumă de 500 RON, neimpozabili şi se va acorda o singură dată, la eliberarea certificatului de naştere. În textul proiectului se mai precizează că valoarea ajutorului material se actualizează şi se indexează anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcŃie de rata inflaŃiei. susŃină acest demers. La nivelul comunităŃii academice specializate în studierea culturii culinare româneşti “micului” îi sunt aduse următoarele reproşuri: a) nu este un produs al bucătăriei tradiŃionale – nu e s t e a s o c i a t c u n i c i o sărbătoare religioasă sau tradiŃie populară; b) nu este un produs al bucătăriei rurale – nu face parte din meniu-ul obişnuit al niciunei regiuni folclorice c) nu este un produs “ istoric” – este un produs tânăr al cărui consum este atestat abia în istoria recentă a României (cea mai veche reŃetă este indicată la 1902) Sunt lucruri care trebuie luate în discuŃie pentru că atunci când un stat membru solicită Uniunii Europene o “derogare” de la regulamentele europene – cum este în cazul nostru regulamentul privind aditivii alimentari – acest lucru trebuie motivat cu argumentul ViolenŃe, agresiuni fizice şi accidente rutiere, de Paşte În zile de sărbătoare, peste 400 de teleormăneni au solicitat ambulanŃa (urmare din pagina 1) Victime sigure au fost, în special, persoanele care au postit, dar şi pacienŃii cunoscuŃi cu diferite afecŃiuni, care au dat iama în bucatele tradiŃionale. Potrivit asistentului-şef Cristian Popescu, în perioada 4 - 7 aprilie peste 400 de persoane din Teleorman au solicitat intervenŃia ambulanŃelor. Aşa cum era de aşteptat cei mai mulŃi teleormăneni, 63, au acuzat dureri abdominale şi colici biliare. Pe locul doi în topul intervenŃiilor echipajelor de pe ambulanŃă au fost traumatismele cauzate de acte de violenŃă. Aproximativ 30 de victime ale agresiunilor fizice au avut nevoie, weekendul trecut, de primul ajutor acordat de medicii ambulanŃieri. Din cauza hipertensiunii arteriale au solicitat ambulanŃa şi alte 25 de persoane. De îngrijirile de specialitate ale personalului medical al Serviciului de AmbulanŃă Teleorman au mai avut nevoie şi 24 de persoane care au După Sfintele Sărbători de Paşte, piaŃa centrală din municipiul Alexandria, era aproape goală. ComercianŃii şi producătorii care până mai i e r i , c o n t r i b u i a u l a transformarea pieŃei în cel mai a g l o m e r a t l o c a l municipalităŃii, au renunŃat să mai iasă în piaŃă pentru a-şi vinde marfa. Astfel tarabele au rămas goale de câteva zile bune. N i c i m ă c a r m i c i i producători cu zarzavat, ori cu rădăcinoase, care găseau loc pentru a-şi etala marfa, doar pe marginea pieŃei, nu prea erau. Cei prezenŃi, puteau fi număraŃi pe degete. Semn că teleormănenilor, ori le-a c-am pierit cheful de muncă, ori şiau mai prelungit puŃin vacanŃa de Paşte. Şi pentru a ne contura convingerile, cu privire la motivul pentru care piaŃa e goală, prin lipsa atât a comercianŃilor, cât şi a cetăŃenilor din municipalitate, care ar fi trebuit să se acuzat insuficienŃă respiratorie, 24 de copii cu stări febrile şi 20 de teleormăneni care au suferit accidente vasculare. Şi pentru că traficul rutier a fost foarte aglomerat, nici accidentele rutiere nu au lipsit weekendul trecut. Ca urmare a şase incidente rutiere, petrecute la Plosca, Zimnicea, Călineşti, Drăgăneşti de Vede, Vităneşti şi Turnu Măgurele, nouă persoane au avut nevoie de ambulanŃe, care au transportat victimele la Spitalul JudeŃean de UrgenŃă Alexandria. O parte dintre persoanele accidentate, cele care au suferit politraumatisme craniene şi toracice, au fost transportate la spitale din Bucureşti. Medicii de pe ambulanŃă au ajuns în aceste zile şi la Cervenia şi Crevenicu, unde două persoane au fost găsite decedate. Una dintre acestea, un bărbat de 27 ani şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se, iar cealaltă persoană, un bărbat de 69 ani, din Crevenicu, suferea de diabet zaharat. M. MEILĂ Bate vântul prin piaŃa centrală din Alexandria că prin aceasta se păstrează ceva ce prezintă o “ valoare”. Întrebarea este: noi ce avem pentru mic? Cum argumentăm că în el se manifestă “spiritul naŃional” când cercetătorii nici nu vor să audă de aşa ceva. Este nevoie de o schimbare de atitudine majoră atât la nivelul industriei cât şi a comunităŃii ştiinŃifice. În primul rând industria ar aprovizioneze cu produsele de sezon, am intrat în vorbă cu unul dintre vânzătorii de cartofi, care ne-a confirmat: “ N-au mai ieşit oamenii pe piaŃă, pentru că, probabil încă mai petrec. Ori şi-au mai prelungit puŃin vacanŃa. Dar începând de mâine, (n.r. astăzi), cred că situaŃia va reveni la normal.” trebui să standardizeze şi să fixeze reŃetă – în cei aproape 100 de ani de cât se presupune că se produc micii în România – nu au existat două reŃete la fel. Şi nu vorbim aici despre diferitele proporŃii în care pot fi amestecate ingredientele principale (proporŃia dintre carnea tocată de vită şi carnea tocată de oaie, sau dintre carne şi grăsime) ci chiar despre lipsa unui ingredient Întrebat cât de bine a mers v â n z a r e a î n a c e a s t ă dimineaŃă, cetăŃeanul ne-a răspuns cu jumătate de gură: “am vândut, doar de 10 lei”. În concluzie, acesta vânduse doar trei kilograme de cartofi. C-am aşa a mers vânzarea, ieri, în piaŃa centrală din Alexandria! Mirel MANAFU Ce şansă au micii să fie acceptaŃi ca produse tradiŃionale sau substituirea lui cu altul (mici din carne de vânat, de exemplu, ce aia? – aşa orice carne tocată “expandată” cu bicarbonat poate să devină mic). Există în cazul micilor şi multă mitologie care trebuie “dată la o parte” – mulŃi iau de bună povestea care spune că un “cărnăŃar” bucureştean rămas fără maŃ ar fi aruncat pe grătar compoziŃia, astfel luând naştere micul românesc – este doar o legendă urbană, care poate funcŃiona ca găselniŃă de marketing. ReŃeta micilor de la Caru cu Bere de la începutul secolului trecut, poate una dintre primele care există puse pe hârtie, pusă faŃă în faŃă cu reŃetele altor produse din carne tocată gătită pe foc deschis din “patrimoniul” culinar al popoarelor cu care românii au intrat în contact în istoria ultimilor 500 de ani arată că povestea este… mult mai veche şi mai complicată.
5 M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MFABRICA M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M DE M M M PREPARATE M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M S.C. MARA PROD COM S.R.L. Vă oferă zilnic M M MLoc. MAlexandria M M- MTeleorman M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M Str. Abatorului nr. 1 bis Tel./Fax: 0247 312 854 M M M M M M M M M0247M 314M 575M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M E-mail: maraflorica@yahoo.com DIN CARNE MARA
Change language