Gazeta Hartibaciului ianuarie 2009 - Agnita

Cyan Magenta Yellow Black
Din SUMAR
FOFELDEA
ORTODOC~I AU ÎN{L|AT O CRUCE
@N CIMITIRUL GRECO CATOLIC
ORTODOXIA Pe Valea
Hârtibaciului
GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRUL 40, sEPTEMBRIE 2009
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU
- pag. 2
CULTURA MEMORIEI
Convorbire cu o nonagenarã,
veteranã de rãzboi
AGNITA
- pag. 2
S-A DESCHIS „CASA SENIORILOR”
- pag. 3
Pictura de Lucia Nica
- pag. 5 - 6
PUBLICITATE
- pag. 3
Preg[tire pentru evenimente
“Transilvanian Brunch” 2010
SPECTACOL DEDICAT
VÂRSTNICILOR
- pag. 3
ZIUA MONDIAL{
A CUR{|ENIEI
- pag. 4
Lacul de cristal
CREIONUL
- pag. 7
- pag. 7
LUPTA INTERIOARA
- pag. 7
Folclor cules de David Olaru
- pag. 7
- pag. 8
DIN HEIDELBERG, CU DRAGOSTE
A devenit tradiþie ca în fiecare an, membrii ai Crucii Roºii
din Heidelberg – Germania, sã vinã în Agnita unde lasã o
mulþime de daruri pentru unitãþile medicale din oraº.
Dupã ce au descãrcat în depozit un TIR cu multe
materiale de uz medical, aceºtia au donat pentru Unitatea de
Asistenþã Medico Socialã, o ambulanþã cu toate dotãrile
necesare. Atât pentru ambulanþã cât ºi pentru celelalte
materiale primite, directorul unitãþii, Dr. Doina David a fost
mai mult decât încântatã. Drept mulþumire pe lângã o cafea
le-a oferit musafirilor ºi o listã cu alte materiale de care mai
are nevoie pentru a dota unitatea care s-a extins ºi unde
numãrul pacienþilor va creºte de la 25 la 35 de paturi.
Mulþumiþi de faptul cã ajutoarele aduse pânã în prezent
au fost bine folosite, oaspeþii din Heidelberb au promis cã
vor rezolva solicitãrile directoarei, conform principiului biblic
cã „celui care i s-a dat, i se va mai da”, pentru cã meritã.
Primarul Marius Radu Curceanu le-a mulþumit darnicilor
musafiri, menþionând faptul cã în afarã de foarte multe
materiale de uz medical aceºtia au adus în Agnita pânã în
prezent 3 microbuze, 3 salvãri ºi o maºinã specialã pentru
SMURD, toate echipate complet.
Mulþumiri meritã ºi Dorina Strothe, agniþeana nãscutã
Drãgan, care împreunã cu soþul ei Hans-Juren Strothe ºi
prietenii lor Diemut Theato ºi Thomas Locher, nu obosesc
sã procure din Germania ºi sã aducã în Agnita o mulþime de
materiale, fãrã de care unitãþile medicale ºi sociale din oraº
ar fi mult mai lipsite.
I Bârsan
UN SPECTACOL - CONCURSUL DE C{RU|E
Ploaia, care nu contenea sã cadã mãrunt sâmbãtã
dimineaþa i-a îngrijorat pe organizatorii concursului
pregãtit sã aibã loc pe pãºunatul de la Marpod..
Drumul în pantã mare, înmuiat din cauza ploii i-a
fãcut pe mulþi posesori de atelaje cu mulþi cai putere
sub capotã, sã foloseascã „parcarea” din marginea satului
ºi sã facã paºi prin iarba udã, pânã la locul de desfãºurare
a concursului .
Din fericire la ora când sã înceapã concursul,
picãturile au încetat sã mai cadã, cerul s-a luminat a
ploaie, ºi organizatorii au intrat în febra activitãþilor care
au întârziat. Au fost încheiate înscrierile, medicii
veterinari au verificat animalele (poate trebuiau verificaþi
ºi unii stãpâni), concurenþilor li s-au explicat regulile ºi
traseul, s-a tras la sorþi ordinea plecãrii ºi concursul a
început.
(continuare în pagina 8)
AGNITA E PE DRUMUL CEL BUN
Ziua de 8 septembrie , zi de mare sãrbãtoare creºtinã,
Naºterea Maicii Domnului, a fost pentru oraºul Agnita prilej
de satisfacþie deosebitã.
În sala de ºedinþe a primãriei, în prezenþa preºedintelui
Consiliului Judeþean, Martin Bottesch ºi a prefectului
Constantin Trihenea, primarul oraºului Marius Radu Curcean
ºi directorul ADR Centru Simion Creþu au semnat contractul
de finanþare în valoare de 6 milioane de euro, pentru
reabilitarea arterei principale a oraºului cea mai mare
investiþie din ultimii 20 de ani.
Prin acest proiect, pânã în anul 2011 vor fi refãcute
strãzile Mihai Viteazu, Republicii, 1 Decembrie ºi Avram
Iancu, adicã de la intrarea dinspre Sibiu pânã la ieºire spre
Fãgãraº, pe o lungime de 4,4 km. Vor fi înlocuite conductele
de apã, care acum se tot sparg fiind vechi de peste 40 de ani,
se va reface canalizarea ºi vor fi eliminate mirosurile. Drumul
va fi desfãcut pânã la 40 de cm ºi refãcut cu locuri de parcare,
trotuare moderne, facilitãþi pentru persoanele cu dizabilitãþi,
piste pentru bicicliºti marcate ºi spaþii verzi.
Dacã nu se realiza acest proiect, traficul rutier prin Agnita
devenea o problemã gravã, atât datoritã creºterii numãrului
de autoturisme, cât mai ales a modernizãrii drumului judeþean
Sibiu – Agnita, ºi construirii autostrãzii la 17 km de oraº
Satisfacþia primarului Curceanu este justificatã, având în
vedere faptul cã Agnita este singurul oraº din judeþul Sibiu
care a câºtigat o asemenea finanþare, al treilea din þarã care a
obþinut bani prin Programul Operaþional Regional, cu cei mai
mulþi bani destinaþi reabilitãrii drumurilor.
Valoarea lucrãrii este egalã cu tot bugetul oraºului Agnita
pe timp de patru ani aºa cã niciodatã nu s-ar fi putut realiza
cu forþe proprii.
Pentru aceastã realizare primarul a mulþumit consilierilor
locali care au rãspuns prezent, de câte ori au fost convocaþi
pentru a aproba proiectele de hotãrâre necesare ºi
funcþionarilor din primãrie.
(continuare în pagina 4)

2 2009
GAZETA HÂRTIBACIULUI
CULTURA MEMORIEI
Convorbire cu o nonagenarã, veteranã de rãzboi
- Cine sunteþi dumneavoastrã, doamnã
Paraschiva Popan?
- Sunt cea mai în vârstã veteranã de
rãzboi din judeþ. M-am nãscut în anul 1919,
în satul Sãsãuº, în familia ªerban.
- În ce împrejurãri aþi ajuns pe front?
- În anii 1940/1941 am fãcut ªcoala de
Moaºe din Cluj, mutatã în timpul refugiului
la Sighiºoara. La terminare am fost
repartizatã la chirurgie cu o fatã din Beneºti,
Dobre. Era nevoie, cãci veneau mulþi rãniþi
de pe front. Am fost trimise apoi, amândouã,
la Bucureºti, la Crucea Roºie. Acolo ne-au
repartizat la Zaporoje. Am mers întâi la
Odesa, cu trenul. Acolo era un punct de
triere. Am trecut Bugul pe un pod de vase.
- Bugul? Aþi vãzut lagãre?
- Da, am vãzut lagãrele din Transnistria,
unde erau ºi þigani din România, cu care am
stat de vorbã. Un neamþ care ºtia româneºte
(a stat un an în România) ne-a dus cu maºina.
Era zãpadã, frig grozav!
Am trecut apoi Niprul cu un automotor
german. Nemþii aveau numai bãrbaþi la
chirurgie, se minunau ce cãutãm noi douã
acolo! Neamþul ne-a predat directorului
spitalului (Spitalul 454, Caracal) la Zaporoje.
- Aþi fost obligate sã mergeþi pe front?
Nu puteaþi refuza?
- N-am avut ce face! Ordinul s-a dat de la
Bucureºti, ne-a venit direct cu foile de drum.
- N-au fost ºi curiozitate ºi aventurã?
- Nu. Deºi aveam doar 22 de ani, ºtiam
cã e o necesitate. Era rãzboi, trebuia sã plec!
S-a rupt frontul din Crimeea (la Cherci au
fost lupte mari) ºi au venit mulþi rãniþi. Aveam
60 de militari bolnavi de tifos exantematic!
(Tifos exantematic – boalã infecþioasã gravã,
transmisã prin pãduchii de corp) L-am
întrebat pe un general:
- Domnule general, v-a piºcat vreodatã
un pãduche?
- Da ce, numai unul?
Tot acolo era ºi doctorul Gheorghe
Limpede din Sãsãuº. Când a aflat de mine, a
exclamat:
„Cum? S-a mai gãsit cineva tot aºa de
prost ca mine, sã vinã pe front?”
Când am auzit pe cineva strigând „tu, a
noastã!”, am fost sigurã cã e cineva din
Sãsãuº!
Dormeam îmbrãcate, la etaj, cãci nu se
fãcea foc, nu erau lemne. Când ne
bombardau ruºii, nu ne era fricã. Dar când
au început americanii, nu ºtiam unde sã ne
ascundem mai repede! Vântul bãtea aºa de
tare, încât, când mergeam la masã, bãieþii
ziceau cã trebuie sã ne apere, altfel ne lua
vântul!
Toate astea s-au petrecut în perioada
1942- 1944. A urmat evacuarea, cãci situaþia
pe front s-a schimbat ºi armatele germanã ºi
românã au început retragerea. Nemþii nu-i
lãsau pe soldaþii români sã urce în camioane,
îi loveau peste degete când se agãþau! Deabia
am reuºit sã facem rost de câteva
vagoane pentru bolnavii de tifos. I-am întins
pe paie ºi i-am trimis la Nikolaiev. Am fost
cazaþi în aeroport, într-un cãmin de ucenici,
cu 60 de paturi într-o camerã! Deºi eram
vaccinaþi, am fãcut ºi eu o formã uºoarã de
tifos. În toatã seara ne despãducheam! Am
fost trimisã în þarã, în convalescentã.
În Bucureºti, la Crucea Roºie, dau de
colonelul Liviu Rusu, care era din Sibiu. Era
ºeful Spitalului 303, al lui Antonescu. Nu m-
a lãsat acasã, ci m-a oprit la spitalul lui. Aºa
am prins bombardamentele americane ºi a
trebuit sã ne evacuãm la Lipova, judeþul
Timiº-Torontal pe atunci.
- Unde v-a prins 23 august 1944?
- Acolo. Ruºii au debarcat la Radna (la
Lipova nu era garã). Nu vã spun câte am tras
cu ei! Dezastru! Mereu beþi, pe unde
ajungeau, jefuiau.
Fetele ºi femeile erau violate, pe bãrbaþi
îi împuºcau. Intrau în pivniþele cu vinuri ale
ºvabilor, trãgeau în butoaie, unii au murit
înecaþi. Au bãtut santinela de la poartã ºi au
intrat în spital. Erau beþi turtã. Am ieºit cu
lampa sã vãd ce-i ºi mi-au aruncat-o, de a luat
foc!
Aveam rãniþi din divizia „Tudor
Vladimirescu”, care ºtiau ruseºte ºi am vorbit
cu ei. Nu am tras pe front ce am tras cu ei
acum!
- Nemþii erau aroganþi, dar...
- Nu, nu, n-au fãcut ce-au fãcut ruºii. N-
am avut nemþi acolo. Ei voiau sã ajungã la
Lipova ºi sã facã joncþiunea cu armata lor de
la Timiºoara. N-au reuºit.
Comandantul ºcolii de subofiþeri din
Radna era un neamþ. În noaptea de 23 august
i s-a spus ce se-ntâmplã ºi cã sã-ºi ia familia
ºi sã plece, ceea ce a ºi fãcut. Ulterior a fost
luat prizonier de ruºi ºi l-am vãzut în Radna,
în trenul ce-l ducea spre Rusia.
- Pânã la sfârºitul rãzboiului aþi stat
acolo?
- Da, apoi m-am întors în Bucureºti, unde
am stat pânã în 1947, când m-am cãsãtorit.
- În Bucureºti ce-aþi fãcut?
- Am revenit la spitalul generalului
Antonescu. Îi venerez ºi acum, pe Antonescu
ºi pe ea. Era prietenã cu Veturia Goga ºi,
sãptãmânal, vizitau spitalul.
La poartã aveam tot timpul gardã regalã.
- A-propos de mareºalul Antonescu. Cum
au primit oamenii vestea cã a fost judecat ºi
împuºcat?
- Mulþi l-au acuzat pe regele Mihai, ca
fiind singurul ce-l putea salva prin graþiere.
Un coleg de-al soþului meu, ºef de post în
Nocrich, ca soldat a fost aghiotantul lui
Antonescu! A fost ºi colegul regelui Mihai
(unul din cei 12), la ºcoala unde acesta învãþa.
El ne-a spus cã l-a auzit pe Antonescu
spunând, când îl chema sã vorbeascã la
telefon cu Hitler: „Ce dracu’ mai vrea ºi ãsta?
Sã mã lase-n pace!”
Când a fost chemat la rege, în 23 august
1944, a fost întrebat de ce merge fãrã gardã.
„Doar mã duc în casa regelui”, a rãspuns
mareºalul. Antonescu a fost un Om, un domn
pentru România!
- E uºor sã judecãm acum. Unii spun cã
Antonescu trebuia sã se fi oprit la Nistru.
- Da, dar probabil, ca ofiþer, n-a vrut sã-
ºi calce cuvântul. Acum regele vine sã-ºi ia
averile!
- Oare nu era mai bine cu rege?
- Cine ºtie? Poate, pentru cã regii din
Europa sunt neamuri între ei.
- Ce-a urmat?
- În 1947 l-am cunoscut pe soþul meu ºi
ne-am tras încoace. El a studiat doi ani ºi în
Germania, la academia militarã din Passau.
La terminare, l-au trimis la Sibiu sã aducã
rachiu de cazan ºi salam de Sibiu!
- Vã mulþumesc. Vã doresc sãnãtate ºi
tot eu vreau sã vã iau un interviu la împlinirea
a o sutã de ani.
- De ce nu? Pãreþi sãnãtos, domnule
profesor!!
Sãsãuº, 23 mai 2oo9
Interviu consemnat de
prof. Mircea Drãgan - Noiºteþeanu
FOFELDEA
ORTODOC~I AU ÎNAL|AT
O CRUCE
@N CIMITIRUL GRECO CATOLIC
Locul în care odatã era centrul
satului Fofeldea ºi unde în 1854
credincioºii Bisericii Române Unite ºiau
ridicat o bisericã, este acum la
marginea satului, nãpãdit de tufiºuri.
Doar câteva resturi de cãrãmizi rãmase
printre morminte cu crucile înclinate
spre pãmânt dovedesc cã aici a fost un
loc sfinþit, un loc de rugãciune.
Mica bisericã, din care puþinii
credincioºi greco-catolici au fost izgoniþi
de comuniºti în 1948, a rãmas la
marginea satului neocrotitã ºi încet,
încet ploile ºi vântul i-au dãrâmat
acoperiºul, dupã care localnicii din
vecinãtate i-au luat cãrãmizile ºi locul a
fost nãpãdit de buruieni ºi arbuºti.
În aceastã situaþie, este lãudabilã
acþiunea Asociaþiei cultural – edilitare
„August Treboniu Laurian” de a înãlþa
o cruce în acest loc în care odatã se
înãlþau rugãciuni.
Prin strãdania membrilor asociaþiei,
a preºedintelui acesteia Ioan Gruncã ºi
a secretarului Ioan Chirtop, locul a fost
curãþat, s-a nivelat drumul pânã acolo
ºi s-a ridicat o cruce din lemn de stejar.
De remarcat este ºi gestul D-nei
Paraschiva Popa pensionarã vãduvã,
care a dãruit lemnul din care s-a fãurit
Sfânta Cruce.
În 14 sept. cu ocazia sãrbãtorii
„Înãlþarea Sfintei Cruci”, credincioºii
ortodocºi din Fofeldea s-au bucurat de
prezenþa în satul lor a P.S Andrei
Fãgãrãºanu episcop – vicar al Sibiului
care dupã ce a oficiat slujba de vecernie
în biserica ortodoxã pictatã de fraþii
Grecu, a coborât în cimitirul greco –
catolic unde, pe locul fostei biserici, a
sfinþit crucea ridicatã, redându-i acestui
loc sacralitatea cuvenitã. P.S. Andrei a
dãruit, din partea Mitropoliei
Ardealului, tabla cu chipul
Mântuitorului care a fost pusã pe cruce.
Dupã oficierea sfintei slujbe,
preºedintele asociaþiei Ioan Gruncã i-a
mulþumit P.S. Andrei pentru cinstea
fãcutã locuitorilor din Fofeldea ºi l-a
rugat sã-i ajute pentru reparaþiile
urgente necesare bisericii ortodoxe,
monument istoric. P.S. Andrei a rãspuns
acestei solicitãri citându-l pe pãrintele
Arsenie Boca „Ajutaþi-mã ca sã vã ajut”.
Asociaþia „A. T. Laurian” din
Fofeldea are foarte multe probleme în
care se implicã ºi pe care doresc sã le
rezolve.
În anul 2010 vor sã sãrbãtoreascã
200 de ani de la construirea minunatei
lor biserici, ºi tot atâþia de la naºterea
marelui cãrturar. În acest sens fac
demersuri în toate pãrþile, pentru ca
printre ceilalþi nemuritori din parcul
ASTRA, sã-ºi gãseascã locul binemeritat
ºi August Treboniu Laurian. De
asemenea crucea de pe turnul bisericii
este ameninþatã sã cadã din cauza
lemnului putrezit, iar în zidurile bisericii
sunt numeroase crãpãturi. În fosta
bancã „Cordiana” vor sã amenajeze un
muzeu în care sã adãposteascã valorosul
patrimoniu de obiecte religioase ºi laice
din casa parohialã.
Toate acestea necesitã în primul
rând sprijin financiar, pentru obþinerea
cãruia membrii asociaþiei se adreseazã
tuturor instituþiilor care sunt abilitate
sã-i ajute ºi sperã cã vor fi ajutaþi.
I. Bârsan
ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR
Pentru numãrul anterior al publicaþiei Gazeta Hârtibaciului am primit de la Biroul de presã un comunicat, privind
activitatea deputatului Ioan Cindrea, pe care l-am ºi publicat.
În luna aceasta, de la acelaºi Birou de presã am primit mai multe comunicate care se referã la activitãþile de partid ale
parlamentarilor ºi ale altor personalitãþi.
Asemenea informaþii nu se potrivesc cu profilul gazetei noastre care nu publicã nici un fel de informaþii cu caracter
partinic.
Redacþia

2009
GAZETA HÂRTIBACIULUI
3
Preg[tire pentru evenimente
“Transilvanian Brunch” 2010
Cu brunch-ul care a avut loc la Boarta în 26
septembrie, s-a terminat seria de succes a anului
curent. Comparativ cu anul trecut, în anul acesta
brunch-urile au atras un numãr dublu de vizitatori.
În medie au venit peste 80 de oaspeþi, unii chiar
din Bucureºti, Arad sau Braºov pentru a cunoaºte
zona noastrã frumoasã, cu ocazia organizãrii
“Transilvanian Brunch”.
Mai mult, brunch-urile din 2009 au fost
promovate de revista “BBC Good Homes” ºi de
Asociaþia Judeþeanã de Turism Sibiu.
Realizate de o echipã de voluntari ai asociaþiei
GAL Microregiunea Hârtibaciu, brunch-urile de
anul viitor vor fi organizate printr-un parteneriat
mai larg, asigurând o mai mare participare,
promovarea va fi îmbunãtãþitã, la fel ºi necesitãþiile
infrastructurale.
Îi rugãm pe cei interesaþi, sã ne propunã
localitãþi pentru urmãtorele sezoane în
întreaga zonã a Hârtibaciului. Pentru detalii
nu ezitaþi sã contactaþi echipa prin telefon
0722-396755 (Cristian Cismaru) sau email
transilvanian.brunch@gal-mh.eu .
J. Cotaru
N.R. pentru cititorii noºtri, nefamiliarizaþi cu
cuvintele strãine care vin din Europa mai uºor decât
Cele 21 de persoane care ºi-au gãsit la Cãminul
din Ighiºul Vechi o nouã locuinþã ce le oferã confort
ºi siguranþã, au avut bucuria ca de ziua lor sã
primeascã în dar un frumos spectacol folcloric.
Iancu Ursu, managerul acestei instituþii de
îngrijire a persoanelor vârstnice a apelat la o echipã
de dansatori de la ansamblul „Cindrelul- Junii
Sibiului” ºi la soliºtii vocali Ioan ºi Andra Hordobeþ
din Ilimbav
Dacã dansatorii de la Junii au fost aplaudaþi la
scenã deschisã, Nelu ºi Andra Hordobeþ au realizat
o atmosferã de sãrbãtoare ºi bucurie reuºind sã-i
determine pe cei sãrbãtoriþi sã participe la spectacol
cântând împreunã cu ei.
bani, le explicãm cã brunch provine din limba
englezã ºi înseamnã, masa servitã prea târziu ca sã
fie micul dejun ºi prea devreme ca sã fie masa de
prânz. Adicã în zilele libere, dupã ce au stat englezii
mai mult în pat, când se aºeazã la masã mãnâncã
odatã ca de douã ori ºi la aceastã masã îi spun
brunch.
Tot brunch se mai numesc ºi picnicurile dintre
prieteni, când participanþii n-au avut timp sã
mãnânce acasã ºi nu mai rabdã pânã la amiazã.
„Transilvanian bruch” este o acþiune coordonatã
de asociaþia GAL Microregiunea Hârtibaciu” menitã
sã facã cunoscute locurile interesante din aceastã
zonã. La aceste brunch-uri participã toþi cei care
doresc sã petreacã un timp liber în mod plãcut, sã
cunoascã oameni ºi locuri interesante.
Important este ca organizatorii sã ºtie cu
aproximaþie câte persoane participã, pentru a ºtii
câtã mâncare sã punã pe mese (de obicei mâncare
Bio)
Ḋe obicei întâlnirile au loc începând cu ora 10,
aºa cã mâncarea consumatã începând cu ora 11 este
suficientã pânã la cinã. Pentru consum, participanþii
plãtesc 25 -30 de lei de persoanã, cu excepþia
copiilor care mãnâncã gratis. Bãuturile alcoolice se
plãtesc separat.
Cei care au participat odatã la un brunch, capãtã
dependenþã ºi revin.
SPECTACOL DEDICAT
VÂRSTNICILOR
Spectacolul din curtea cãminului a atras
numeroºi spectatori din sat care au petrecut douã
ore minunate alãturi de cei sãrbãtoriþi.
Provocate de cântecele lui Nelu Hordobeþ, un
grup de tinere romanes, adicã cortorãriþe frumos
îmbrãcate, au executat un dans specific cu ritmuri
indiene care i-au încântat pe spectatori.
Pentru cadoul oferit preºedintele asociaþiei
„Cornelia & Bobu” care patroneazã acest cãmin a
demonstrat cã este preocupat sã le ofere celor de
care se îngrijeºte, ºi hranã spiritualã nu numai
mâncare ºi adãpost. Felicitãri!
I Bârsan
AGNITA
S-A DESCHIS „CASA
SENIORILOR”
Cu toate cã a trecut aproape un an de când a
fost lansat generosul program „Casa Seniorilor –
regãseºte bucuria de a trãi” perioadã în care
persoanelor vizate sã beneficieze de acest proiect
li s-a prezentat felul în care va fi dotat acest club al
pensionarilor, ceea ce au vãzu dupã tãierea panglicii
inaugurale i-a surprins.
Dotãrile din acest spaþiu , nu foarte mare dar
bine amenajat, au depãºit aºteptãrile viitorilor
beneficiari. Cei care vor frecventa „Casa Seniorilor”
au la dispoziþie o salã de odihnã, unde vor putea
juca ºah, table , remy, vor putea urmãrii emisiuni
TV pe un imens ecran cu plasmã, vor putea face
gimnasticã de recuperare în sala de fitness, având
asiguratã asistenþa medicalã, ori pur ºi simplu vor
putea sta de poveºti într-un mediu agreabil.
Întregul program a fost prevãzut pentru ca
persoanele în vârstã dar active sã-ºi gãseascã un
mediu în care sã fie utili, iar cele care au nevoie de
sprijin moral sã nu se mai simtã abandonate.
Vali Pãun, reprezentantul firmei GPA Busines
Consulting managerul acestui proiect în valoare de
peste 204 000, a spus cã la niciunul din proiectele
fãcute pânã acum nu a lucrat cu atâta plãcere. ªi
dupã spusele consilierului judeþean Dãnuþ-Viorel
Voinea firma GPA a adus cele mai multe fonduri
nerambursabile în judeþul Sibiu, prin
profesionalismul cu care lucreazã.
La acest frumos eveniment au fost prezenþii ºi
reprezentanþi a Crucii Roºii din Heidelberg,
Germania, Diemut R Theato ºi Hans-Jurgen Strothe
(cetãþeni de onoare ai Agnitei) ºi Thomas Locher,
care ºi cu aceastã ocazie au adus o mulþime de
materiale sanitare pentru unitãþile medicale din
Agnita.
Preotul protopop Ioan Jurcã a oficiat o scurtã
slujbã de binecuvântare a acestei noi instituþii din
oraºul Agnita
Tãind panglica inauguralã, primarul Marius
Radu Curcean a mai bifat realizarea unuia din
multele proiecte, menite sã aducã un plus de
bucurie agniþenilor.
I. Bârsan

Cyan Magenta Yellow Black
4
Data de 23 septembrie este consemnatã în
calendarul ecologiºtilor ca Ziua mondialã a
curãþeniei, fapt care i-a determinat pe elevii
Colegiului Tehnic „AT Laurian” din Agnita sã
desfãºoare o acþiune de ecologizare a oraºului lor.
GAZETA HÂRTIBACIULUI
Virtu\ile terapeutice
ale verzei
ZIUA MONDIAL{ A CUR{|ENIEI
Împãrþiþi în patru grupe , având culori diferite,
peste o sutã de elevi însoþiþi de diriginþi ºi-au împãrþit
oraºul ºi au adunat gunoaiele împrãºtiate de
concetãþenii lor.
Grupa albã cu diriginþii Cristina Neofit ºi Dan
Bârsan au acþionat în zona Parcul Eroilor ºi piaþa
agroalimentarã, grupa roºie cu diriginta Luminiþa
Feldãrã ºi prof. Iulia Trif, au purces pe strada ªcolii
AGNITA E PE DRUMUL CEL BUN
(continuare din pagina 1)
A remarcat profesionalismul, competenþa ºi implicarea
societãþilor Busines Management condusã de Valentin Pãun,
ºi Phoenix Com din Cisnãdie, condusã de ing. Judele Radu.
Pentru edificare privind volumul de muncã al echipelor
care au realizat proiectul trebuie menþionat cã dosarele
cuprind 2500 de file ºi fiecare filã a fost cititã, recititã ºi
uneori refãcutã de mai multe ori. În afarã de aceasta comisia
de evaluare cerea mereu clarificãri, la care trebuia sã se
rãspundã urgent ºi precis pentru ca proiectul sã nu fie respins.
Un sprijin important pentru finalizarea ºi aprobarea
acestui proiect a venit din partea directorului Agenþiei de
ºi incinta colegiului, grupa albastrã cu diriginta Dana
Pãtru au acþionat în zona blocurilor ºi grupa verde
cu diriginta Dalia Cãlbeazã au curãþat centrul
oraºului.
Acþiunea se înscrie în programul colegiului prin
Proiectul Comenius „STOP! This is our community”
(STOP! Aceasta este comunitatea noastrã).
Acþiunea a fost sprijinitã de Primãria oraºului care
a asigurat transportul gunoaielor colectate, la groapa
de gunoi.
Spre satisfacþia tinerilor ecologiºti care au
desfãºurat ºi anul trecut o asemenea acþiune, anul
acesta au colectat mai puþine gunoaie, dovadã cã
agniþenii încep sã conºtientizeze faptul cã dacã vor
sã aibã un oraº curat e bine sã nu-l murdãreascã.
I. Bârsan
Dezvoltare Regionalã Centru din Alba Iulia, Simion Creþu.
Atât preºedintele Martin Bottesch cât ºi prefectul
Constantin Trihenea, au remarcat rolul decisiv al primarului
Radu Curceanu în aceastã realizare. Acest lucru a fost subliniat
ºi de Simion Creþu ºi Valentin Pãun
Dupã semnarea proiectului vor urma etapele de achiziþie
a lucrãrilor ºi apoi 25 de luni incomode pentru agniþeni dar la
sfârºitul cãrora se vor mândri cu un oraº la nivelul standardelor
europene.
În numãrul urmãtor vom publica odiseea acestui proiect,
pentru a se înþelege efortul depus de cei care au lucrat la el
I. Bârsan
2009
Romanii credeau cã varza vindecã melancolia !
Varza - acest aliment atât de comun pentru noi - este
cunoscut încã din antichitate, ea fiind consideratã la un
moment dat un adevarat panaceu: magneziu, fier, la fel ºi cel
în oligoelemente: iod, cupru, mangan, sulf. Fibrele alimentare
sunt abundente, fiind compuse în majoritate din celulozã ºi
hemiceluloza, ceea ce explica ºi anumite intoleranþe
intestinale. Modul de preparare a verzei poate înlãtura însã
aceste efecte. Fibrele alimentare sunt capabile sã stimuleze
intestinul ºi sã previnã constipaþia. O porþie de 200 de grame
de varzã asigurã peste 20 la sutã din cantitatea de fibre
necesarã zilnic (30-37 g).
Proprietãþi terapeutice
Varza este un aliment alcalinizant nutritiv, energetic,
remineralizant ºi tonifiant ºi este preferabil sã se mãnânce în
stare crudã, pentru a i se pãstra intacte proprietãþile.
Caracteristici:
Prezintã proprietãþi dezinfectante ºi cicatrizante la nivelul
þesuturilor
Posedã o acþiune antisepticã pulmonarã importantã ºi
proprietãþi expectorante
Favorizeazã metabolismul glucidelor ºi absorbþia
oxigenului în celule.
Are actiune anticancerigenã: specialiºtii recomandã
folosirea verzei în mod regulat, deoarece conþinutul ei crescut
de caroten diminueazã riscul apariþiei cancerului. În acelasi
timp, sulful ºi hitidina pe care le conþine varza diminueazã
tumorile, asigurând eliberarea toxinelor.
Este aperitivã ºi antidepresivã. Romanii, de exemplu, erau
încredinþaþi cã varza vindecã melancolia. Fiind foarte bogatã
în vitamine ºi sãruri minerale, varza asigurã elementele
indispensabile sezonului rece.
Alte proprietãþi: antidiareicã, antiscorbuticã, antisepticã,
depurativã
Conþine un pricipiu hipoglicemiant, care face sã fie
recomandatã în regimul pentru diabetici.
Indicaþii terapeutice generale : Graþie conþinutului sãu
bogat în vitamine, sãruri minerale ºi clorofila, varza
restabileºte flora intestinalã ºi contribuie la creºterea
numãrului de hematii (în special varza albã). De aceea varza
este recomandatã în: astenii, îmbãtrânire prematurã,
demineralizari,
Indicatii particulare:
Sfera cardiovascularã ºi sanguinã: ulcere varicoase,
anemie simplã
Sfera respiratorie: afecþiuni bronho-pulmonare, TBC
Sfera digestivã: ulcer gastric ºi duodenal, colitã ulceroasã
Sfera genito-urinarã: fenomene congestive spasmodice
ºi inflamatorii
Sfera ORL: angina, laringita, sinuzita
Inflamaþii ºi infecþii intestinale: ciroza asciticã
Sfera dermatologicã: infecþii cutanate (abcese, panaritii,
furuncule, antrax) ºi complicaþiile acestora, contuzii ºi rãni
Sfera neuro-psihicã: nevroza
Sfere diverse: insolaþii, stãri congestive cerebrale,
nevralgii, diabet
Extern, varza se foloseºte sub forma de cataplasme în
entorse, nevralgii faciale, gutã, abcese, furuncule, afecþiuni
ale gambelor (varice, flebitã, arteritã) ºi multe altele. (O
cataplasmã foarte utilã în diverse stãri congestive - hepatice
de exemplu - sau dureri de origini diverse - lumbago - se
preparã din 4 foi de varzã, 2 cepe rase, 4 pumni de tãrâþe ºi
apã, cât sã le acopere. Dupa ce s-a evaporat apa, se aplicã
cataplasma pe zona dureroasã ºi se menþine timp de 2-3 ore
sau toatã noaptea, dacã se aplicã seara, la culcare).
Compoziþie medie pentru 100 g
Compusi g : Glucide 2,8 ; Protide 2,8 ; Apa 88,0 ; Fibre
alimentare 3,4 ;
Minerale mg : Potasiu 293,000 ; Fosfor 40,000 ; Calciu
53,000 ; Magneziu 21,000 ; Sulf 70,000 ;
Sodiu 20,00 ; Clor 40,000 ; Fier 0,500 ; Cupru 0,040 ;
Zinc 0,300 ; Mangan 0,180 ;
Vitamine mg : Vitamina C 80,000 ; Provitamina A
(caroten) 3,000 ; Vitamina B1 0,100 ; Vitamina B2 0,200 ;
Vitamina B3 (PP) 0,300 ; Vitamina B5 0,210 ; Vitamina B6
0,160 ; Vitamina B9 (acid folic) 0,100
Vitamina E 1,700 ; Aport energetic Kcal

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului
Cyan Magenta Yellow Black
„Este important pentru copii sã-i vadã ºi sã-i simtã pe
pãrinþi în deplinã înþelegere în toate. Practic, aceasta
înseamnã cã atunci când existã vreo neînþelegere între pãrinþi,
aceasta trebuie sã-ºi gãseascã pe cât posibil o rezolvare
paºnicã. Nu trebuie sã se certe sau sã se contrazicã, mai ales
în prezenþa copiilor. Ar fi de dorit ca pãrinþii sã aibã în toate
duhul blândeþii. Dacã se întâmplã sã fie vãzuþi certându-se
sau neînþelegându-se pentru vreo pricinã sau alta, ei trebuie
sã fie vãzuþi ºi împãcându-se. Copiii simt, chiar ºi fãrã nici un
cuvânt, când existã tensiuni între pãrinþi ºi acest lucru îi face
sã sufere imens. Nu ne putem aºtepta ca între doi oameni sã
domneascã o deplinã înþelegere în toate, dar neînþelegerile
între pãrinþi nu trebuie sã fie simþite de copii ca dezbinândui.
Copiii nu trebuie folosiþi ca intermediari între pãrinþii lor.
Deplina înþelegere ºi armonie între pãrinþi are o importanþã
vitalã pentru sentimentul copilului de a fi ocrotit ºi ca exemplu
de urmat de el însuºi în propria sa cãsãtorie.
Când vorbim cu copiii ar trebui sã-i ascultãm cu mare
atenþie. Câteodatã adulþii ascultã numai pe jumãtate ceea ce
le spun copiii...Nimeni nu spune cã un copil poate sã întrerupã
oricând o conversaþie pentru a primi atenþia pe care o cere;
dar trebuie sã înþelegem cã mare parte din timpul ºi energia
pãrinþilor trebuie cheltuite pentru a vorbi cu copiii ºi a asculta
Mãnãstirea a fost înfiinþatã în anul 963 de cãtre Sf.
Atanasie Athonitul. Rãmas orfan de mic, Sfântul Atanasie a fost
luat în grijã de cãtre o cãlugãriþã, care l-a crescut în frica de
Dumnezeu, el urmând-o în post ºi-n privegheri. Mai târziu a ajuns la
palatul împãrãtesc, dar nefãcându-i plãcere traiul îmbelºugat ºi urând
slava lumii, s-a retras la mãnãstirea Chimenului, intrând sub
ascultarea cuviosului Mihail, numit Malein. Mai târziu, stareþul i-a
dat voie sã locuiascã într-o chilie retrasã, pentru a se putea ruga în
mai multã liniºte. Nichifor, general în armata bizantinã pe vremea
împãraþilor Constantin al VII-lea ºi Roman al II-lea, care era nepotul
cuviosului Mihail, întorcându-se de la rãzboi, a trecut pe la mãnãstirea
lui, iar cuviiosul l-a dus la Sfântul Atanasie, pentru a se folosi de
cuvintele lui cele pline de har. Nichifor a prins mare dragoste de
Sfîntul Atanasie ºi l-a preþuit mult. Fiind aproape de sfîrºitul vieþii,
cuviosul Mihail se gândea sã-l lase egumen pe Sfântul Atanasie,
care, aflând de aceasta ºi fugind de greutatea egumeniei, a plecat
pe ascuns în Muntele Athonului. Dupã ce a pustnicit o vreme, a
intrat sub ascultare la un bãtrân, schimbîndu-ºi numele în Varnava,
ca sã nu fie cunoscut, ºtiind cã generalul Nichifor îl va cãuta. Aici s-
a prefãcut cã nu ºtie carte ºi cã este cu totul nepriceput, neºtiind
altã meserie decât pescuitul. Cãutându-l, Nichifor a adunat toþi
monahii la Kareya (capitala Sfântului Munte) ca sã vadã dacã–l
gãseºte pe cel pe care-l cãuta. Vãzând cã unul dintre monahi
corespunde la înfãþiºare, dupã cum fusese descris, l-au pus sã
citeascã, dar el se împotrivea zicând cã nu ºtie carte. Dar fiind legat
cu jurãmânt de cãtre ceilalþi monahi n-a mai putut sã se ascundã ºi
Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
Comunicarea p[rin\ilor cu copiii lor
ce au de spus. Chiar atunci când suntem ocupaþi, trebuie sã
fim în stare sã deosebim când anume întrebarea unui copil
mic e destul de serioasã pentru a ne face sã ne întrerupem
din treburile noastre, cãci s-ar putea sã nu ne mai întâlnim cu
altã ocazie pentru a-i rãspunde la ea. Abia atunci când copilul
va fi ajuns la o anumitã maturitate vom putea amâna
rãspunsurile serioase. Atunci când rãspundem unui copil, e
important sã ne adresãm lui ºi nu celorlalþi adulþi aflaþi de
faþã ºi care pot fi amuzaþi sau impresionaþi de cuvintele
copilului. E foarte important sã purtãm conversaþii adevãrate
cu copilul, oricât de mult trebuie ele adaptate nivelului lui de
înþelegere. Trebuie sã fim atenþi sã nu ne arãtãm amuzaþi de
felul de exprimare al copilului, cãci s-ar putea ca acest fapt sã
strice calitatea conversaþiei...Orele mesei oferã familiei o
ºansã de a se aduna, de a mânca ºi de a discuta împreunã.
Din pãcate, televiziunea ºi programul încãrcat de viaþã au
modificat ºi poate chiar au eliminat din multe case timpul
preþios al întâlnirilor familiei în jurul meselor. Pãrinþii creºtini
ar trebui sã încerce sã organizeze asemenea mese de familie
cât mai des cu putinþã...”.
(fragmente din volumul MAICA MAGDALENA, Sfaturi pentru o
educaþie ortodoxã a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu, 2000)
Anul iI, nr. 15, iULIE 2009
ATHON, ATHOS - „GR{DINA MAICII DOMNULUI”
M{N{STIREA MAREA LAVR{
a citit cum a putut. Nichifor ºi-a dat seama cã nu-l poate duce pe
Atanasie la curte. Mai târziu însã, i-a trimis cuviosului mult aur,
rugându-l sã zideascã o mãnãstire în care va veni ºi el sã se
cãlugãreascã, dar nu a reuºit sã-ºi mai împlineascã fãgãduinþa,
deoarece, dupã moartea împãratului Roman al II-lea, a fost numit
împãrat cu numele Nichifor al II-lea Focas (963–969). Fericitul
Atanasie, urmând îndemnul împãratului, a zidit o bisericã frumoasã
în numele Preasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, cu chilii, fãcânduse
povãþuitor al fraþilor ce se adunaserã acolo.
Într-un timp, înmulþindu-se numãrul vieþuitorilor, s-au terminat
toate alimentele ºi nu mai aveau cu ce se hrãni. Sfântul Atanasie,
fiind foarte mâhnit, ºi-a luat toiagul ºi a pornit pe cãrare spre Kareya,
voind sã anunþe conducerea Sfântului Munte cã nu mai poate sã
asigure hranã fraþilor. Dupã douã ore de mers s-a aºezat pe o piatrã
sã se odihneascã. Când s-a ridicat sã plece mai departe, a vãzut o
femeie venind în întâmpinarea lui. Cum a vãzut-o, a privit-o uimit,
întrebându-se ce cautã aici, în aceste locuri, unde nu intrã niciodatã
femei? Vãzându-l nedumerit, femeia necunoscutã l-a întrebat cu
blândeþe:
- Unde mergi, bãtrânule?
Sfântul Atanasie, privind-o cu atenþie, a întrebat-o la rândul sãu:
- Cine eºti tu ºi cum ai ajuns aici?
- Eu sunt stãpâna acestor locuri, îþi ºtiu mâhnirea ºi pot sã te
ajut, dar mai întâi vreau sã-mi spui încotro ai plecat!
Atunci sfântul i-a spus greutãþile ºi necazurile sale.
- ªi tu atâta n-ai putut suferi? - a adãugat necunoscuta. ªi pentru
fãrâma de pâine tu þi-ai pãrãsit mãnãstirea care trebuie sã devinã
preaslãvitã? Oare dupã duhul cãlugãriei este fapta ta? Unde îþi este
credinþa? Întoarce-te ºi eu te voi ajuta! Toate þi le voi dãrui cu
îndestulare ºi se va preaslãvi mai mult decât celelalte mãnãstiri!
- Cine eºti tu? – a întrebat-o din nou cuviosul.
- Aceea în al cãrui nume ai sfinþit locaºul tãu, cãreia i-ai
încredinþat soarta ºi mântuirea ta. Eu sunt Maica Domnului tãu.
Sfântul Atanasie fiind neîncrezãtor, i-a zis:
- ªi cum pot sã ºtiu cã eºti cu adevãrat cea de care spui?
- Vezi aceastã piatrã? Loveºte în ea ºi te vei încredinþa!
Lovind dupã cum i-a spus, piatra s-a despicat în semnul crucii
ºi a izvorât un izvor îmbelºugat de aghiasmã, care curge ºi astãzi.
Vãzând minunea, Sf. Atanasie i s-a închinat, iar Maica Domnului i-a
spus:
- Întoarce-te în mãnãstirea ta ºi de acum sã nu mai pui econom,
cãci eu voi fi econoama mãnãstirii ºi mã voi îngriji de toate.
ªi zicând acestea s-a fãcut nevãzutã, iar Sfântul Atanasie i-a
Impresii de c[l[torie –
Calatayud, Spania (I)
Graþie unei rude apropiate mi-a fost dat ca timp de douã
sãptãmâni sã fiu oaspete într-un orãºel al Spaniei – Calatayud –
oraº în care trãiesc, muncesc ºi-ºi petrec timpul o bunã parte din
agniþenii noºtri (aº putea spune chiar cã acolo e o bunã parte din
viitorul Agnitei).
Câteva date istorice ºi geografice cu privire la Spania ne-ar
putea ajuta sã înþelegem mai bine ceea ce se întâmplã acolo ºi ne
poate fi chiar ºi nouã spre luare-aminte ºi folos. Regatul Spaniei
este situat în S-V Europei, în Peninsula Ibericã, teritoriu ocupat
ºi râvnit de-a lungul timpului de mai multe popoare, fenicieni,
celþi, greci, cartaginezi, romani, fiecare lãsându-ºi amprenta în
istoria, cultura ºi civilizaþia Spaniei. În secolul XVII Spania era
cea mai puternicã naþiune a europei, datoritã bunãstãrii rezultate
în urma colonizãrii Americii, însã acest moment înfloritor a fost
urmat de o perioadã de declin. Prima parte a secolului XX a fost
tulburãtoare pentru Spania, binecunoscut fiind faptul cã în 1936 a
avut loc Rãzboiul Civil Spaniol, în urma cãruia forþele naþionaliste
conduse de Francisco Franco au ieºit victorioase, iar din 1939
pânã în noiembrie 1975 generalul Franco a condus cu mânã de
fier o naþiune epuizatã politic ºi economic.
(continuare în pagina 6)
muþumit ºi s-a întors în mãnãstire unde a gãsit magaziile pline cu
alimente ºi vasele pline cu untdelemn.
Astãzi izvorul este amenajat ca un mic tunel, cu piatrã cioplitã
prin care curge o apã limpede ºi rece. Deasupra tunelului este o
placã de marmurã pe care este inscripþionatã în limba greacã ºi
englezã întâmplarea istorisitã mai sus. Tot la izvor s-a construit de
cãtre cãlugãri un frumos pridvor acoperit, unde este amplasatã o
masã lungã din lemn masiv, cu douã bãnci de-o parte ºi de alta.
Existã un dulap de metal, amplasat desigur tot de cãlugãri, care este
în permanenþã descuiat ºi în care pelerinul, ostenit de cãldurã ºi de
drum, dupã ce a gustat din apa vindecãtoare a izvorului, gãseºte
pungi cu cafea, zahãr, ibrice, pahare ºi linguriþe de plastic de unicã
folosinþã, lãmpi cu butelii de gaz, unde îºi poate fierbe o cafea ºi
poate sã se odihneascã admirând de sus de la înãlþime minunata
priveliºte a muntelui ºi a mãrii.
Dupã adormirea Sfântului Atanasie, Maica Domnului s-a arãtat
unuia dintre stareþi ºi i-a zis:
- De acum sã nu mã mai prãznuiþi pe mine, cã eu sunt preaslãvitã
de toatã lumea, ci sã-l prãznuiþi pe Sfântul Atanasie care s-a ostenit
ºi a ridicat mãnãstirea.
De atunci s-a schimbat hramul Buna Vestire, cu ziua de prãznuire
a Sf. Atanasie, ctitorul mãnãstirii. La prãznuire se adunã majoritatea
cãlugãrilor din Athos, fãcându-se priveghere de toatã noaptea.
(va urma)
Pr. Cãlin Roajdã
(Hosman)

6 2009
ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului
PAROHIA ORTODOX{ ROMÂN{ HOSMAN – SCURT{ PREZENTARE
Începuturile comunei Hosman sunt îndepãrtate în timp refãcut, acestã reconstrucþie n-a durat prea mult, cãci dintrun
document din 1479 reiese cã Hosmanul a fost din nou românilor din Hosman, menþionãm faptul cã aici existã douã
În ceea ce priveºte organizarea ºi viaþa bisericeascã a
(aproximativ secolul XIII), necunoscându-se data exactã a
întemeierii ei. Se presupune cã ea a fost înfiinþatã de saºi în devastat în întregime de cãtre turci. Cu acestã ocazie, averea biserici ortodoxe: biserica cu hramul “Buna Vestire” ºi biserica
perioada în care în toatã Transilvania au fost aduºi de cãtre nobilã a parohiei a fost predatã Scaunului din Nocrich din “Cuvioasa Paraschiva”.
regele Ungariei saºii ºi secuii ºi aºezaþi în pãrþile de sud ºi est care fãcea parte ºi Hosmanul. Inventarul parohiei a fost predat Biserica cu hramul “Buna Vestire” a fost ziditã în anul
ale Ardealului. Ei s-au infiltrat printre populaþia româneascã Capitolu-lui din Sibiu, cu menþiunea “pânã la repopularea 1897 din piatrã ºi cãrãmidã ºi acoperitã cu þiglã.
aflatã în aceste þinuturi, trãind ca oameni liberi. Nu se ºtie comunei”. Se pare cã într-un timp relativ scurt, satul a fost Turnul s-a ridicat în 1898 pânã la creasta acoperiºului
încã dacã saºii au gãsit la Hosman o aºezare mai veche refãcut ºi repopulat, amintindu-se într-un document din 1500 bisericii ºi numai în 1902 s-a terminat, acoperindu-se cu tablã
româneascã sau nu. Cert este faptul cã în secolul XIII cã Hosmanul se numãra printre comunele libere ale Scaunului
zincatã. Planul edificiului a fost întocmit de arhitectul Kappiter
Hosmanul exista. Acest lucru e dovedit ºi de documente în din Nocrich, având o populaþie grupatã în 14 familii. Este
Karoly din Sibiu, fondul a fost creat de pr. Iosif Morariu din
care se aratã cã la 1275 s-a construit aici o bisericã romanocatolicã.
Deducem cã la acea datã trãia în Hosman un însemnat
demn de remarcat faptul cã, deºi erau un numãr mic de
donaþii proprii ºi colectele din comunele Rãºinari, Sãliºte º.a.
locuitori, aceºtia prezentau interes pentru învãþãturã, în
Credincioºii locali au contribuit numai cu prestarea lucrãrilor
document pomenindu-se de un Schulmaister (dascãl). Se pare
numãr de locuitori saºi, care doreau sã aibã o bisericã proprie.
necalificate. Sfinþirea bisericii s-a fãcut la 23 august 1898 de
însã cã starea materialã a locuitorilor Hosmanului era destul
Denumirea localitãþii Hosman a suferit multe schimbãri
de precarã, ei fiind nevoiþi sã se angajeze la diferite munci în
cãtre Protopopul Nicolae Moldovan din Nocrchih asistat de
de-a lungul veacurilor: Holzmenia (1318); Holgsmengen
satele vecine pentru a-ºi câºtiga existenþa. Treptat populaþia
ºapte preoþi. În anii 1946 ºi 1973 biserica a fost renovatã
(1479); Holczmang, Holczmanig ºi Holzmang (1494); Holzman
Hosmanului continuã sã creascã, ajungând sã fie egalã cu cea
(1506); 1695 Hoolzmang (1695); iar din 1918 dupã unirea a Nocrichului, iar în 1528 parohia din Hosman recapãtã
Transilvaniei cu România, comuna e amintitã în documente obiectele predate Nocrichului cu ocazia evenimentelor din
cu numele actual, Hosman.
1479. Începând cu secolele urmãtoare datele istorice privind
Evenimentele istorice pe care le-a trãit comuna Hosman Hosmanul sunt mult mai sãrace. În 1776, într-o scriere
sunt din nefericire puþin cunoscute. Se spune cã la 1456, originalã a saºilor, Samuel von Brukenthal spune cã în Hosman
Hosmanul a fost distrus în întregime de Vlad Þepeº, deoarece existau 85 capete de familie ºi 17 vãduve. În perioada stãpânirii
localnicii s-au opus cu dârzenie dorinþei domnitorului român otomane în Transilvania românii din Hosman au avut
de a-i supune. Acest lucru pare plauzibil deoarece se ºtie cã permanent de suferit de pe urma mãsurilor asupritoare ºi
Vlad Þepeº a dat o serie de interdicþii saºilor din Ardeal care exploatatoare. În secolul al XVIII-lea, dupã ce stãpânirea
fãceau comerþ cu Þara Româneascã. Satul a fost refãcut, dar otomanã a fost înlocuitã cu cea habsburgicã situaþia românilor
data precisã a refacerii, precum ºi numãrul persoanelor s-a înrãutãþit ºi mai mult din cauza politicii de deznaþionalizare
rãmase dupã incendiere nu se cunosc. Dar chiar dacã s-a ºi convertire forþatã la catolicism a românilor.
Impresii de c[l[torie – Calatayud, Spania (I)
(continuare din pagina 5)
Între 1960-1970 Spania a fost transformatã treptat într-o
economie industrialã modernã, dublatã de un sector de turism în
plinã creºtere. La moartea sa, generalul Franco l-a desemnat personal
ca ºi urmaº la conducerea þãrii pe prinþul Juan Carlos, care a devenit
astfel rege ºi conducãtor al statului. Acesta a jucat u rol important
în evoluþia Spaniei spre un stat modern ºi democratic. Spania a
devenit membrã a UE în 1986, iar de atunci pânã azi Spania a
cunoscut o ascensiune economicã fãrã precedent, miracol la care
au contribuit ºi la care au fost martori ºi sute de mii de conaþionali
ai noºtri. Cea mai mare suprafaþã a Spaniei este dominatã de platouri
înalte ºi lanþuri muntoase, din care izvorãsc mai multe râuri. De-a
lungul coastelor se gãsesc câmpii aluvionare. Clima Spaniei este în
principal temperatã ºi mediteraneanã.
Din punct de vedere administrativ Spania este împãrþitã în 17
comunitãþi sau provincii, care au o largã autonomie, iar sub aspect
religios este o þarã predominant romano-catolicã (94%).
De cum am ajunge avionul deasupra teritoriului Spaniei, îþi dai
seama cã este o þarã aridã, cu multã uscãciune. Apropiindu-ne de
Madrid, coborând sub pânza norilor, se vedeau strãlucind în arºiþa
soarelui ca într-un puzzle parcele de pãmânt galbene, roºii sau verzi.
Se zãreau satele, localitãþile mai mari, ºoselele, autostrãzile ºi nu
peste puþin timp, în depãrtare, Madridul, ale cãrui margini nu puteau
fi distinse. Am aterizat pe unul dintre cele mai mari aeroporturi ale
Europei, cu 47 de terminale, fiecare terminal având 4-5 ramificaþii
de îmbarcare ºi debarcare. La ieºirea din aeroport ne-a aºteptat
bucuria revederii cu cei dragi, dar prima impresie a fost cã am intrat
într-un cuptor încins. Termometrele arãtau 42 grade Celsius. A urmat
o cãlãtorie fascinantã de 235 km printre vãi strãjuite de dealuri de
piatrã. La început mi se pãrea un peisaj selenar, totul uscat, arºiþã,
ºi totuºi suprafeþe întregi de miriºte (grâul era recoltat) se perindau
prin faþa ochilor. În cele din urmã am intrat pe cursul apei Jiloc, iar
undeva în aval, de-o parte ºi de alta a râului, într-o depresiune nu
prea largã, dar alungitã pe traseul râului, se aflã oraºul Calatayud,
destinaþia cãlãtoriei noastre. Era pe înserate. Dupã ce ne-am revãzut
FRAGMENTE DE PATERIC
Despre cum se formeaz[ opinia public[
„A zis iarãºi avva Antonie: va veni vremea ca oamenii sã înebuneascã
ºi când vor vedea pe cineva cã nu înebuneºte, se vor scula asupra lui,
zicându-i cã el este nebun, pentru cã nu este asemenea lor”
(Patericul, ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfinþilor
bãtrâni, Alba Iulia, 1993).
Notã: acea vreme a ºi venit.
ºi cu cei de acasã, dupã ce am schimbat primele impresii, am pornit
pe jos prin oraºul gazdã. E de neconceput sã fii ºi numai în trecere
prin Calatayud ºi sã mergi pe paseu. Acesta a devenit celebru ºi
important mai întâi pentru cã e locul de întâlnire al localnicilor,
unde-ºi beau cafeaua, berea, unde-ºi mãnâncã cina sau unde-ºi
povestesc de toate. E un fel de str. Nicolae Bãlcescu din Sibiu, însã
are ºi particularitãþile lui. De-o parte ºi de alta, pe lângã magazine,
cofetãrii, restaurante, sunt strãzi circulate, iar pe mijloc se aflã o
alee largã pietonalã, de-a lungul ei trei rânduri de arþari, care au
sudate crengile între ei, atât pe rând, cât ºi peste cele douã alei,
formând adevãrate tunele din coroanele ºi frunzele lor, cu o umbrã
deasã ºi rãcoritoare pentru cei care stau pe bãnci, la mese sau se
plimbã. Paseul îi atrage ca un magnet dimineaþa pe pensionari, pe
mamele, bunicile sau bonele cu copii mici în cãrucioare. Când cãldura
devine insuportabilã, paseul rãmâne gol, iar spre searã el atrage din
nou pe toatã lumea, mai ales pe cei care au suportat zãpuºeala ºi
nãduful zilei pe câmp, în fabrici sau în depozite. Paseul este aorta
prin care curge vitalitatea economico-financiarã a Calatayudului.
Calatayudul este un mic orãºel în provincia Aragon (una dintre cele
mai aride regiuni), cu o populaþie de aproximativ 17000 locuitori,
iar o datã cu imigrarea românilor a ajuns la aproximativ 23000-24000
de locuitori, iar dintre cei 5000-6000 de români 75-80% sunt agniþeni.
(va urma)
Pr. Ioan Jurca
(Protopop Agnita)
sub îngrijirea pr. Vasile Cinezan. Pânã în anul 1829 toþi
credincioºii din Hosman au fost ortodocºi, având o bisericã
de lemn construitã în veacul al VII-lea, adusã din Cârþiºoara,
lângã Fãgãraº. Preoþi stabili nu erau în comunã ºi parohia a
fost administratã de protop. Radovici ºi pr. Filimon ambii din
Glâmboaca. Între anii 1829-1841 a pãstorit pr. Ioan Popovici
original din Crãciunel. În acest timp, mulþi din credincioºi au
trecut la greco-catolicism ºi erau adiministraþi de pr. Pavel
Trifan (tatãl lui August Trebonui Laurian) din Fofeldea. În
anul 1841 au trecut la uniþi pr. Ioan Popovici cu toþi
credincioºii. În anul urmãtor o parte din cei trecuþi s-au întors
la ortodoxie, biserica rãmânând însã la uniþi. Aceºti puþini
ortodocºi au fost administraþi de preoti din Gâmboaca ºi
Fofeldea. Neavând bisericã, serviciul divin se fãcea într-o odaie
la Coman (Oanea maierului) pânã în 1848. Apoi s-a sãvârºit
slujbã în casa lui Ioan ªerban, mai târziu Grecu Roºca (pe
vale). În anul 1864 credincioºii ortodocºi au cumpãrat o
bisericã de lemn din comuna Alþîna cu 60 de florini. Pe locul
acesteia s-a zidit actualul edificiu. Biserica are acum douã
clopote: unul turnat în anul 1900, al doilea cumpãrat în anul
1925. Primul clopot pe care l-a avut biserica, donat de
Guvernatorul Montenuovan în 1863 a fost luat pentru
cerinþele primului Rãzboi Mondial. Preoþii care s-au succedat
în Parohia Ortodoxã Românã Hosman, parte din ei servind în
actualul edifiuciu sunt: Ioan Popovici (1829-1841, la anul 1841
trecut la greco–catolici); între 1841-1862 parohia a fost
administratã de preoþi din comune vecine; pr. Iosif Morariu
(1862-1922); pr. Nicolae Vasu (1923-1925); pr. Ioan Cetean
din Þighindeal, administrator parohial (1925-1929); pr. C. I.
Mihãilesc, administrator parohial (1929-1930); pr. Evghenie
Brânzescu (1930-1934); pr. Vasile Cinezan (1935-1948). Din
1948, când toþi credincioºii au revenit la Biserica Mamã,
edificiul Bisericii cu Hramul “Buna Vestire” a fost abandonat,
slujbele sãvâºindu-se în fosta bisericã greco-catolicã cu hramul
“Cuvioasa Parascheva”. În anul 2001 a fost reintrodusã în
circuituil cultic dupã multe reparaþii de fãcute prin grija pr.
Roajdã Cãlin, epitrop fiind Ioan Damian, trecut mai târziu la
cele veºnice. Sfinþirea Bisericii s-a fãcut de cãtre P.S. Visarion
Rãºinãreanu. Actualmente se sãvãrºesc slujbe alternativ.
Biserica “Cuvioasa Paraschiva” s-a clãdit în anul 1875 din
piatrã ºi cãrãmidã, fiind acoperitã cu þiglã ºi tablã galvanizatã,
în vremea pãstoriri pr. Matei Popoviciu. Ea a servit cultului
greco-catolic pânã în anul 1948.
Forma bisericii este dreptunghiularã, iar altarul semicerc.
Construcþia nu poate fi încadratã într-un stil definit. Nu
cunoaºtem provenienþa fondurilor necesare edificãrii ºi nici
mãsura sporului credincioºilor locali la aceastã zidire. A fost
renovatã în 1946 sub îngrijirea pr. Cornel Haþegan, iar în anul
1973 sub îngrijirea pr. Vasile Cinezan. În turn sunt douã
clopote: unul de 30 kg. din anul 1925 ºi celãlalt de 220 kg din
anul 1947.
Preoþii care s-au succedat la acestã bisericã au fost: Pr.
Ioan Popviciu 1841-1848; Pr. Matei Popoviciu 1849-1877; Pr.
Iosif Banciu 1877-1885; Pr. Nicolae Pinciu 1885-1931; Pr. Valer
Pinciu 1931-1938; Pr. Cornel Haþegan 1959-1980; Pr.
Gheorghe Bogãþan 1980-1988; Pr. Ioan Stancu 1988-1990;
Pr. Romulus Leonte Luca 1990-1995; Pr. Cãlin Roajdã 1995-
pânã în prezent.
Pr. Cãlin Roajdã
(Hosman)
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

2009
GAZETA HÂRTIBACIULUI
7
Folclor • Folclor • Folclor
Frunzã verde stejerel
Frunzã verde stejerel,
Pân’ eram mai tinerel,
Luam satul de-a lungul
De-a lungul ºi de-a latul.
Câte mândre mã-ntâlneau,
Toate nume îmi puneau.
Spate late de voinic,
Buze moi de copil mic.
Frunzã verde lemn sucit,
Dar dac-am îmbãtrânit,
Câte fete mã-ntâlneau,
Toate nume îmi puneau:
Spate late, degerate,
Buze moi, dãbãzãlate.
Cine dracu-a mai vãzut
Cal cu coarne ºi bou ºut?
Ce focu’, bade, te þine,
De nu vii seara la mine?
Þine-mã pãmânt cu iarbã,
Iartã-mã, mândruþo dragã,
Nu pot veni fãrã trebã.
Treaba-i lesne a o face
Pentru omu’ care-þi place.
Crede, mândro, n-am venit,
Cã somn greu m-a-nþepenit
Lâng-un pãr mândru-nflorit.
Florile m-au coperit,
Mirosul m-a adormit.
Copilul îºi privea bunicul scriind o
scrisoare. La un moment dat întreabã:
- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat
nouã? Sau poate scrii o poveste despre
mine.
Bunicul s-a oprit din scris, zâmbii ºi
spuse nepotului:
- E adevãrat, scriu despre tine. Dar
mai important decât cuvintele este
creionul cu care scriu. Mi-ar plãcea sã fii
ca el când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcã
nu vãzuse nimic special la acesta.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe
care le-am vãzut în viaþa mea!
- Totul depinde cum priveºti lucrurile.
Existã cinci calitãþi la creion pe care dacã
reuºeºti sã le menþii, vei fi totdeauna un
om care trãieºte în bunã pace cu lumea.
Prima calitate: poþi sã faci lucruri
mari, dar sã nu uiþi niciodatã cã existã o
Mânã care ne conduce paºii. Pe aceastã
Mânã o numim Dumnezeu ºi El ne
conduce totdeauna conform dorinþei lui.
Într-o searã, un bãtrân indian îi
explicã nepotului sãu ce luptã teribilã se
dã în interiorul fiecãrei persoane
ªi îi spune aºa:
- Existã în fiecare din noi doi lupi (la
creºtini, cei doi lupi sunt îngerii, cel de
pe umãrul drept ºi cel de pe umãrul
stâng.)
Lupul Rãului. El este furia, gelozia,
invidia, lãcomia, tristeþea, regretele,
aroganþa, cupiditatea, vinovãþia,
Spune-mi, bade-adevãrat
Pentru care m-ai lãsat?
Pentru cea de lângã vale
Care-þi pare albã tare.
Cã nu e albã de neam,
Da-i albã de suliman.
A luat suliman d-un zlot
ªi l-a pus pe obraz tot.
ªtie dracu’ cum l-o pus,
Cã pe nas nu i-o ajuns.
I-o rãmas nasul pãtat
ªi dânsa de râs în sat.
Lasã, bade, lasã, lasã,
Cã-þi va pãrea þie rãu
C-ai lãsat gura ca mura
ª-ai iubit pe spãlãtura.
ª-ai lãsat gura ca fraga,
ª-ai iubit pe tãpãlaga.
Ce focu’, bade, te þine,
Spune-mi, bade-adevãrat
Spune, bade, spune verde,
Cã minciuna eu n-oi crede.
Floricicã floricea,
Mândrã mândruliþa mea,
ª-asarã-am pornit la tine
Cu struguri ºi cu smochine.
Era vremea-ntunecoasã
ªi cãrarea lunecoasã;
Lunecai la altã casã,
La o nevastã frumoasã,
Cã bãrbatu-i dus de-acasã.
Folclor cules de David Olaru din Sasaus
CREIONUL
De Paulo Coelho
A doua calitate: din când în când
trebuie sã mã opresc din scris ºi sã
folosesc ascuþitoarea. Asta înseamnã un
pic de suferinþã pentru creion, dar pânã
la urmã va fi mai ascuþit. Deci sã ºtii sã
suporþi unele dureri pentru cã ele te vor
face mai bun.
A treia calitate: creionul ne dã voie
sã folosim guma pentru a ºterge ce era
greºit. Trebuie sã înþelegi cã a corecta
un lucru nu înseamnã neapãrat ceva rãu,
ceea ce este absolut necesar e faptul cã
ne menþinem pe drumul cel drept
A patra calitate: la creion nu este
important lemnul sau forma lui exterioarã
ci mina de grafit din interior. Tot aºa,
îngrijeºte-te de ce se întâmplã înlãuntrul
tãu.
ªi în sfârºit , a cincea calitate a
creionului: lasã totdeauna o urmã. Tot aºa
sã ºti cã ceea ce faci tu în viaþã va lãsa
urme, astfel cã trebuie sã fi conºtient de
fiecare faptã a ta.
LUPTA INTERIOARA
inferioritatea, minciuna, orgoliul,
superioritatea ºi egoismul.
Lupul Binelui. El este bucuria, pacea,
iubirea, speranþa, liniºtea, modestia,
bunãtatea, generozitatea, adevãrul ºi
mila.
Dupã o clipã de gândire nepoþelul îl
întreabã:
- Bunicule ºi care lup câºtigã?
La care bãtrânul îi rãspunse simplu:
- Cel pe care îl hrãneºti.
EI S-AU N{SCUT @N
OCTOMBRIE
Cãtanã Eufimia 01 oct 80 de ani Marpod
Mãniº Livia 02 oct 96 de ani Chirpãr
Ciurar Valeria 02 oct 82 de ani Brãdeni
Neghirlã Ortansa 03 oct 88 de ani Metiº
Barb Elena 03 oct 85 de ani Merghindeal
Benchea Ion 03 oct. 86 de ani Mihãileni
Marcu Ana 04 oct 83 de ani Agnita
Botoº Ana 05 oct. 83 de ani Alþâna
Oprenea Ana 07 oct 81 de ani Sãsãuº
Micloº Rozalia 08 oct 86 de ani Ghijasa de Sus
Armean Lucreþia 11 oct 85 de ani Coveº
Pãcurar Mãriuþa 11 oct 85 de ani Coveº
Toma Sora 12 oct 80 de ani Mihãileni
Onea Emil 13 oct 8o de ani Retiº
Hordobeþ Ironim 14 oct 81 de ani Ilimbav
Muntean Victoria 14 oct 82 de ani Ruja
Hordobeþ Victor 16 oct 84 de ani Ilimbav
Zamfir Virsavia 16 oct 84 de ani Ruja
Alamã Eleonora 18 oct 80 de ani Marpod
Notaru Lucreþia 18 oct 82 de ani Ruja
Lenghel Paraschiva 19 oct 85 de ani Alþâna
Boar Ana 20 oct 89 de ani Ilimbav
Bobari Aurelia 20 oct 85 de ani Ruja
Paºcalãu Ana 22 oct 83 de ani Marpod
Irod Anica 23 oct 84 de ani Ghijasa de Sus
Bãrdaº Ioan 23 oct 83 de ani Retiº
Popiþa Elisabeta 24 oct 85 de ani Metiº
Opriº Maria 24 oct 83 de ani Mihãileni
Rãu Ana 25 oct 90 de ani Alþâna
Bãjan Ioan 25 oct 84 de ani Marpod
Nistor Maria 27 oct 85 de ani Vãrd
Itu Victoria 28 oct 89 de ani Ghijasa de Sus
Tatu Amalia 28 oct 86 de ani Alþâna
Bârsan Elena 28 oct 83 de ani Alþâna
Vulea Elena 29 oct 82 de ani Merghindeal
Þichindelean Mãierean 29 oct 80 de ani Alþâna
Baba Ion 30 oct 81 de ani Metiº
Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor
N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor
Lacul de cristal
Urcând drumul anevoios pe
crestele munþilor Fãgãraº, vedeam
de departe cum se scãldau în orizont
vârfurile cele mai înalte, Negoiu ºi
Moldoveanu, mândria ºi semeþia
Carpaþilor Meridionali.
De peste tot apele trãsneau cu
putere, treceau ca un vârtej printre
stânci, pentru ca mai apoi sã se
întâlneascã în albia mamã, pentru a-
ºi urma cursul cu repeziciune,
clipocind printre pietre ºi spãlând
totul în cale.
Pe alocuri, în cãldãrile adânci,
formate între pietrele muntoase,
luminau ca niºte fãclii, pâlcurile de
zãpadã, rãmase parcã spre aducere
aminte a iernii trecute.
Nu am putut rezista sã nu iau cu
asalt înãlþimile din zona
Transfãgãrãºanului, pentru a cãlca
mai întâi pe vegetaþia sãlbaticã a
acestor munþi, iar mai apoi sã mã
dezmierd în miez de varã cu
puritatea zãpezii care îmi scârþâia
sub picioare ºi în palmele arse de
soarele torid.
În zona Bâlea Lac, un adevãrat
monument de frumuseþe naturalã,
pâlcurile de zãpadã se mãreau,
îmbiind turiºtii la practicarea
sporturilor de iarnã.
În lacul albastru ºi limpede, aflat
la mare altitudine, se reflectau, ca
într-o oglindã de cristal, crestele
munþilor ºi siluetele obiectivelor ce
se aflau în preajmã.
Nu te puteai sãtura privind
minunãþiile naturii luminate de
soare, ale cãrui raze lungi se opreau
parcã în licãrirea lacului albastru.
Încetiºor, încetiºor, soarele s-a
retras de pe bolta cereascã vrând
parcã sã plece la culcare, iar astrul
ceresc cu miile de stele luminau
Pãmântul. Un vânt uºor ºi rece, de
searã a început sã batã, iar noaptea
s-a aºternut ºi a încremenit întreaga
naturã.
Samoilã Cristina-Maria
Clasa a VII-a B

Cyan Magenta Yellow Black
8
GAZETA HÂRTIBACIULUI
UN SPECTACOL - CONCURSUL DE C{RU|E
(continuare dinn pagina 1)
Prima plecare, primul prilej de amuzament pentru
spectatori. Un cioban de pe alte meleaguri stabilit în
zonã, a reuºit sã se rãtãceascã, luând-o prin râpi ºi a
avut noroc cu calul care l-a scos la liman. I s-a oferit a
doua ºansã, dupã ce au eu evoluat ceilalþi concurenþi
dar s-a rãtãcit din nou.
Au urmat ceilalþi concurenþi ºi concursul s-a
desfãºurat normal cu excepþia unuia mai slab decât calul,
ºi care, din cauza echilibrului precar a ajuns sã conducã
de pe fundul cãruþei ratând proba de slalom ºi de
parcare cu spatele. De fapt proba de parcare a fost cea
mai dificilã, unde majoritatea concurenþilor au coborât
S.C. MODEST IMPEX SRL
CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI
DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”
Cine vrea produse ºi servicii de calitate se
poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de
constructori bine calificatã, cu experienþã,
capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunã
calitate, care oferã garanþie pentru lucrul bine
fãcut.
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune la
dispoziþia clienþilor toatã gama de materiale
necesare unei construcþii, de la cele folosite
pentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.
În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai
Viteazu se gãsesc cele mai variate produse:
aparaturã electro-casnicã, materiale ºi
din cãruþã ºi au condus calul de cãpãstru, pierzând
puncte.
Proba de cãlãrit fãrã ºa a atras mai ales tinerii. Din
pãcate traseul a fost prea scurt, obstacolele n-au fost
deosebite, ceea ce nu le-a permis concurenþilor sã-ºi
demonstreze calitãþile. Organizatorii au luat notã de
acest aspect ºi promit cã la anul aceastã probã va fi mai
bine organizatã fiind apreciatã atât de concurenþi cât ºi
de spectatori.
Câºtigãtorii concursului au fost urmãtorii:
- la cãruþe:
locul I Alexandru Galea cu 124 de puncte
locul II Ioan Pãcalã cu 120 de puncte
locul III Adrian Sava cu 116 puncte
- la cãlãrit:
locul I Eugen Sopa cu 77 de puncte
locul II Dan Colibanschi cu 70 de puncte
locul III Ionel Galea cu 68 de puncte
Caii cei mai frumoºi ºi sãnãtoºi au fost Vera de la
proba de cãruþe, proprietar Ioan Sava ºi Dan de la proba
cãlãrie, proprietar Daniela Gigulich.
Deºii concursul a fost o reuºitã, organizatorii au tras
multe concluzii pentru ca la anul sã fie ºi mai
ºi. Pentru cei care vor sã-ºi dea cu pãrerea, îi
informãm cã vinovaþi de tot ce s-a întâmplat
acolo sunt: Primãria din Marpod prin
Sebastian Dotcoº, asociaþia GAL
Microregiunea Hârtibaciu prin Joachim
Cotaru, societatea Daniela’s Bastelstube prin
Daniela Grieulich, societatea GreenCanter
prin Gerth Ziegler care a fost ºi preºedintele
juriului ºi MIM Atelier prin Manfred Mehrer.
De modul cum a fost prezentat concursul sunt
eu vinovat.
I Bârsan
instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uz
gospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrã
concurenþã ºi calitate performantã.
În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurã
transportul gratuit al produselor cumpãrate
de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceri
de preþ, în alte localitãþi.
În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc
numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L. competent ºi amabil rãspunde
permanent solicitãrilor celor interesaþi.
Oricine poate apela cu încredere la
serviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
unde se poate plãti ºi cu credit bancar.
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
Letiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi
Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
2009
FESTIVALUL VERZEI
LA MO~NA – MESCHEN
Sâmbãtã ºi duminicã - 17 ºi 18 octombrie 2009
- a treia ediþie a festivalului –
Consiliul Local – Primãria Comunei Moºna ºi Asociaþia Ecomuzeul
Regional Sibiu organizeazã în viitorul week-end „FESTIVALUL
VERZEI” la Moºna.
Din programul manifestãriilor:
Sâmbãtã 17.10.2009
Ora: 10,00 – primirea invitaþilor la Primãria Comunei Moºna
Ora: 10,30 – Simpozionul: „Agricultura tradiþionalã încotro?”
Inaugurarea Centrului de Informaþii Turistice Moºna
Ora: 12,30 – Deschiderea oficialã a manifestãrilor
în centrul localitãþii.
Program folcloric cu expoziþii cu vânzare a produselor
agroalimentare.
Organizatorii pregãtesc o manifestare cu multe surprize – unicã în
sudul Transilvaniei – atât prin spaþiul neconvenþional ce valorificã
patrimoniul local cât ºi prin delicatesele culinare pregãtite de
gospodarii din Moºna.
Vizitarea circuitului ecomuzeului din localitatea Moºna!
Veniþi la Moºna – în urmãtorul week-end – sã petreceþi o zi în
gospodãrii tradiþionale ºi sã savuraþi produsele ecologice locale!
Duminicã 18.10.2009 – programul manifestãrilor continuã cu
noi surprize!
Invitaþie lansatã de
primarul comunei Moºna
Eugen Roba
Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
e-mail: barsan.avh@gmail.com
orele 8 00 - 15 00